Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.
Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!
Cine? Ce? Cum?
Suntem răi, veninoși și mușcăm din idei
N-avem răbdare și ne traducem mișei.
Plictisim audiența cu mizerii de nimic,
Suntem presa și nu ne sfiim niciun pic
Să vă hrănim cu rahaturi, să va scuipăm în față
Să vă aratăm cât rost n-are o viață.
Suntem mincinoși și nu ne rușinăm
Viața voastră cu frică să o pătăm.
Suntem pe față, suntem peste tot,
Vă servim la ora de proaspăt borhot!
Suntem cu toatălumea care are-o problemă
Mai puțin cu artistii, că ei nu sunt în temă.
cINE? cE? cUM?
Suntem barosani, împodobiți cu bani,
Furați, firește, de la cine cerșește.
Suntem diplomați și antrenați,
Să producem in serie un popor de ratați
Ne mândrim cu asta și ne ponegrim
Pentru că până la urma doar noi avem curajul să fim;
Să fim guvernul, să fim sistemul, să fim parlamentul și omniprezentul;
Să fim șefii vostri, iar intr-un cuvânt, voi, sclavii noștri.
Stim! Stim! Stim! Să vă prostim, să vă umilim
Și in rest, prea multe, nici noi nu știm...
Legea noastră e simplă, o ințelege oricine.
Decât pentru toti, mai bine pentru tine!
cINE? cE? cUM?
S-s-s-s Suntem creștini și cultivați
Cu smirna și duhuri parfumați,
Suntem credincioși în ce ne convine,
Suntem găunoși și ne e foarte bine,
Pretindem smerenie și curățenie,
Dar fară bani nu facem nicio vecernie!
Promovăm habotnicia
Și dacă ne place, și primăria.
Pe Dumnezeu îl avem în 1000 de cărți,
Dar numai pentru voi, special, îl predăm în hărți
De noi gândite, de noi structurate
Ca să ajungeți la El doar din greșeală, poate.
De pomană vă cerem, de milă ne ținem
Iar dacă sunteți cu alții, imediat vă prindem!
cINE? cE? cUM?
Suntem boemi și poetici
Suntem artă, nu medici!
Suntem pe bune, frate...
Facem chestii mainstream
Noi pe noi și pe noi ne iubim!
Suntem super scoliți și super frustrați ,
Că de jur împrejur suntem înconjurați de ratați.
Noi facem ce ne place și suntem bazați
Pe cărți scrise de alții și în final pe ratați.
Arta pentru noi nu e educație
Ci să-ți iasă rolul și eventual și-o felație.
Noi doar creăm întru efemeritate
Că ce ține mult, e de noi prea departe.
Ne mândrim cu tăria și consecvența
De-a ne face doriți, onorând absența.
cINE? cE? cUM?
Hey tu, esti super bolnav!
Stai liniștit, este foarte grav!
Ia un punm de pastile și bagă și-o perfuzie
Oricum viața ta este o tristă iluzie.
Respiri cam greu, ești obosit?
Stai 2 secunde să te oprim din gândit.
Îți dăm diagnostic, dar n-avem soluții
Și în cele din urmă, noi nu salvăm sluții.
Avem anii de trudă, avem experiența
Dar ce ne caracterizează este incompetența.
Muncim pe rupte, dar suntem muți din fire,
Iar cand se-ngroașă treaba, vă dăm de știre.
Că v-am omorât, că v-am mutilat
Eventual că rețeta v-am încurcat.
Ne cerem iertare, dar nu ține de noi
Să fiți sănătoși când trăiți în gunoi.
cINE? cE? cUM?
Suntem tineri și proști
Nu suntem buni de nimic
Suntem o generație de supă la plic
Nu credem în nimic, știm și mai puține,
Ne luptăm pentru viață, dar nu prea ține.
Suntem disperați, suntem retardați
Suntem copiii voștri, de emancipați!
Nu avem nimic, de vă dăm ne certați,
Nu ne dați nimic, dar vă minunați
Că n-avem tărie, că n-avem curaj
Că ne sinucidem sau că suntem mulaj.
Nu credeți în noi pentru că nu ne-ați educat
Și vă mai mirați de ce ne considerăm un popor de rahat.
Suntem sinceri și vrem să trăim pe terra,
Dar voi ne râdeți în față zicând că am greșit era.
Nu avem baze și nici voință
Pentru că nu ne-ați învățat ce e aia credință.
Eu nu mai pot să tac.
Vreau de-acum să fac.
Ce-a ieșit din mine acum, nu sunt eu.
Ce-a iesit din mine a fost groaznic de greu!
Eu vreau să zâmbesc și să văd nemurirea.
Eu vreau să trăiesc și să salvez omenirea.
Nu am timp de prostii, nu mă mai judecați
Pe mine nu ați reușit încă să mă blocați.
Eu nu vreau jegul vostru vomitat pe ecran,
Nu vreau nici de la sistem nici un ban,
Nu vreau nici hârtie igienică cu picățele
Sau piesă la teatru de tehnolovele.
Nu-mi trebuie nici predică pentru credință
Nici pastile și prafuri ca să obțin biruință.
Eu sunt eu și deși am crescut printre voi
V-am ignorat suficient cât să nu vreau a da timpu-napoi.
Eu sunt eu și lupt pentru viață
Pentru cea de om, nu cea de paiață.
Eu sunt viu și trimis de Dumnezeu
Ca să schimb, ca să lupt, ca să fiu eu!
Eu cred încă și voi crede mereu
Că a fii bun, nu-i un lucru greu.
Eu iubesc și nu-mi trebuie diplomă pentru asta.
Eu stârnesc și cu asta basta.
Nu pentru că fac cine știe ce,
Ci pentru că mă întreb „de ce?”
Deranjez pentru că vă oblig că vorbiți
Deranjez pentru că vă simțiți priviți
Deranjez pentru că pledez cu morala
Deranjez pentru că vreau să vindec boala
Nu ca să-mi vând noul produs
Ci ca să nu mai scriu niciodată ce-am scris mai sus.
Să mă ierte instanța dacă sunt un ciudat
Să mă ierte Constanța dacă sunt cam plecat
Să mă ierte pământul dacă fac umbră de prisos
Să mă ierte cerul dacă sunt puturos
Să mă ierte magma dacă sunt vulcanic
Să mă ierte arta dacă sunt prea falnic
Să mă ierte lumea dacă-i curăț ura
Să mă ierte Domnu dacă-i pun armura.
Și ca să-nțelegeți ce vreau eu să zic
Vă dau doar un sfat, unul foarte mic:
„Luați, vă rog, în considerare,
Că cine azi e mic, maine poate fii mare...”
(NOIEMBRIE 2017)
