Cod rosu de reabilitare termica

Nu a trecut bine iarna ca ma gandesc ca nu a fost, pe ansamblu, excesiv de friguroasa sau/si cu nameti cat casa, de sa nu se poata merge nici pana la coltul casei. Desigur... Au fost zile friguroase, au fost si zile cu ninsori mai abundente, dar nu peste tot in tara. Si nu tot timpul iernii. Si desigur... au fost perioade cand trecerile de la o stare a vremii la alta au fost bruste, brutale, greu de suportat de persoane mai sensibile: azi-maine puteau fi zile frumoase, insorite, relativ calduroase, ca peste cateva zile temperatura aerului sa scada brusc, cerul sa se acopere de nori grosi din care ploaia sau ninsoarea sa potopeasca pamantul.
Privind in urma, spre zilele adolescentei, imi aduc aminte de o iarna de "cod portocaliu", ca sa fim modesti si sa nu o categorisim ca fiind de "cod rosu", dupa standardele de acum...
Eram eleva de liceu. Clasa noastra se nimerise intr-o cladire veche, poate chiar centenara pe vremea aceea sau nu cu mult dupa aceea. O cladire veche, cu peretii grosi, construiti din caramida presata. Teoretic nu ar fi trebuit sa induram nici arsita verii si nici gerurile taioase ale iernii. E drept ca incalzirea se facea cu sobe cu gaze naturale (gaz metan). Numai ca la fel de drept era ca toate clasele erau mai mari sau mai mici, dar extrem de inalte. Iar clasa noastra (nu stiu cum de ne nimerisem noi tocmai acolo!!!) era situata la etaj, pe coltul cladirii... Adica, practic, cu doi pereti afara, iar al treilea perete... direct pe casa scarilor. Geamurile, destrul de mari, dar departe de a fi etanse, erau orientate spre nord. Practic aproape exact pe directia vanturilor din timpul iernii, vanturi care bateau cu toata forta, suierand sinistru, prin spatiile dintre elementele componente, direct in clasa. Si colac peste pupaza, peste toate acestea, aveam "vedere" completa direct spre o piata destul de larga, marginita de liceul nostru, cladirea administrativa (primaria) si casa de cultura. Asadar mai nimic care sa opreasca curentii puternici de aer in bataia lor in forta direct in geamuri.
In iarna aceea (iarna 1984/1985) temperaturile au scazut, la un moment dat, mult sub limita suportabilului. Senzatia de frig a fost accentuata de ninsoarea destul de bogata ce se asternuse peste tot pe pamant. Si odata asternuta ninsoarea, acolo a ramas: adica aproape "sudata" de pamant. Iar in fiecare noapte, tot albul acela inghetat aluga orice bruma de caldura spre cerul parca si mai inghetat, aproape sticlos, pe al carui fond cumplit de negru si de intunecat doar cate o steluta cu lumina tremuranda mai palpaia discret.
  Si parca frigul acesta aproape polar nu mai avea loc doar pe afara. Se ingramadea sa intre si in peretii cladirilor, in toate incaperile, pana ajungea sa ne intre in corpurile noastre inca fragile de adolescenti pana in maduva oaselor. Cum sa te incalzesti intr-o clasa care parca sfida legile fizicii, parca dilatandu-se in loc sa se contracte sub actiunea frigului? De parca nu era de ajuns ca orice cladire din acest oras nici macar nu avea de gand sa se conformeze la ceea ce s-ar numi acum "certificat energetic",nici o sala de clasa din acel liceu nu putea fi incalzita cu nici un chip la temperaturi ce sa poata fi numite cat de cat decente, confortabile. Nici vorba sa se fi putut face vreun audit energetic oricarei cladiri de la acea vreme. Totul se incalzea cu economie facuta la sange, la acel sange care mai ramanea ca prin minune neinghetat in vene. Sobele din clasa erau calde maxim 2-3 ore pe zi, poate nici atat, insuficient sa se simta macar un firicel de caldura. Iar holurile, pavate cu ciment, se transformau intr-un patinoar cumplit de alunecos cu ajutorul zapezii aduse de fiecare elev pe talpile incaltamintei.
Odata scapati de la ore, fiecare cauta sa isi dezmorteasca picioarele si mainile incercand sa mearga cat de mult posibil pe jos pana acasa. Multi dintre noi aveam degeraturi la maini, dar mai ales la picioare, care se miscau extrem de putin in timpul orelor. Si odata ajunsi acasa dezamagirea era crunta. Teoretic toti eram conectati, pentru furnizarea de caldura si apa calda, la o centrala de cartier. Centrala care aproape ca nu furniza mai deloc caldura, iar apa calda ajungea "cu taraita" si la o temperatura nu cu mult mai mare decat temperatura camerei. Mai mult decat atat: nici curentul electric nu reusea sa circule prin reteaua casei decat cu foarte mari intreruperi: deci cu greu se putea folosi un resou electric pentru a dezmorti putin casa pana la o temperatura cat de cat suportabila. Ce sa spun mai mult? Cand ajungeam acasa, primul gest era sa vad daca iesea abur de la centrala de cartier de la care stiam ca ar fi trebuit sa ne vina bruma de caldura. Fireste ca de cele mai multe ori nu vedeam nici urma de abur nici in visele cele mai frumoase.
Ca sa ne incalzim totusi macar acasa, ne retrasesem din doua camere intr-una singura, cu toate riscurile posibile. Toti dormeam intr-o singura camera, intr-un singur pat, folosind aproape ca singura sursa de caldura un resou electric. Odata ajunsi acasa, prmul sosit verifica daca era macar o bruma de curent electric si, la fel de automat, in cazul in care functiona reteaua electrica, conectam resoul la priza. Eram in stare, fiecare dintre noi, sa ne lipim de rezistenta incinsa a resoului, fara teama ca ne puteam frige.
Cat eram acasa, cautam su disperare orice sursa de caldura: aproape ca ne lipeam de resoul electric, ne cuibaream sub un teanc cat mai mare de plapumi si paturi, ne imbracam cat de gros posibil. Dar cat timp eram la scoala se schimbau datele problemei. Cum nu aveam practic mai nici o sursa de caldura, incercam sa fortam organismul sa isi produca singur caldura de care avea atata nevoie... miscandu-ne cat mai mult. Prin clasa sau in curte/pe terenul de sport alergam mai ceva ca atletii de la maraton, incercand sa biruim durerile provocate de degeraturi.
Trecut-au anii... Am supravietuit acelei ierni si multor altora. Acum avem acces la surse de caldura variate. Ne putem amenaja locuinta astfel incat sa invingem intemperiile naturii si ale vremurilor cu costuri cat mai mici. Bunavointa si inteligenta sa fie, ca totul se rezolva...
Articol  scris pentru Spring SuperBlog 2018

Guest-post Bogdan Dărădan: „Înțelege competiția în ansamblu înainte de a scrie pentru o probă”

Bun găsit la un nou guest-post! Astăzi este rândul lui Bogdan Dărădan, autorul blogului Presainblugi.com – fost participant, acum blogger partener – să vă ofere câteva gânduri și rânduri din experiența lui în cadrul competiției și modul în care l-a ajutat aceasta în activitatea de blogger. Bogdan, ai cuvântul!

Dincolo de rumoare, de tradiții, de denumire, de mii de articole, de sute de parteneri, SuperBlog e un challenge, e mai mult decât un concurs de creativitate, e un mindset care te ajută, dacă vrei, să înțelegi mai bine industria de Marcomm.

Fie că vorbim de SEO, de strategii de marketing, de Social Media, fiecare concurent trebuie să vadă dincolo de enunțul unei probe.

Eu am descoperit SuperBlog în 2013 și atunci a fost prima și ultima oară când am trecut prin toate probele. An de an, chiar dacă am mai avut participări, din motive obiective, n-am putut să duc la bun sfârșit provocările. Dar, în acești 5 ani de SuperBlog si zeci de ediții, am înțeles mai multe lucruri pe care vreau să le împărtășesc cu voi.

SuperBlog e despre voi, dar e și despre client în aceeași măsură

Ce vreau să spun cu asta: fiecare blogger are un stil unic, o abordare unică, o sclipire de creativitate pe care o dezvoltă. Dar SuperBlog nu e despre Coloana Infinitului sau Luceafărul. SuperBlog e, până la urmă, o competiție care să genereze ROI pentru client, fie că vorbim de click-uri, reach, awareness, engagement, totul trebuie să fie cuantificabil pentru el în diferiți parametri. Pentru client sunt niște costuri pe care vrea să și le amortizeze. E strategia lui de a deveni client SuperBlog și implicit, de a fi provocat de voi.

Celor care se simt lezați că primesc 90 de puncte în loc de 100 sau 88 de puncte în loc de 97, chiar dacă poate au respectat brieful fără eroare, le spun atât: SuperBlog NU e un concurs de creații literare.

Altfel spus, dacă un articol nu respectă parametrii SEO, dacă nu poate fi indexat de către Google din varii motive, atunci nu poate fi punctat cu nota maximă. Citiți modul în care scriu Daniel Botea sau Dana Afrăsinei [n.n. foști participanți, câștigători ai trofeelor Spring SuperBlog 2015 și respectiv SuperBlog 2017, actuali bloggeri parteneri] și o să înțelegeți. Am dat doar câteva nume, dar exemplele sunt mult mai multe.

Îmi aduc aminte de primele mele articole din 2013 și cum credeam eu că, dacă scriu mii de cuvinte, primesc 100 de puncte. Și nu a fost asa. Pentru că eu scriam din perspectiva mea, nu din perspectiva clientului, nu din perspectiva unui cititor care ajunge întâmplător pe blogul tău și vrea informații relevante despre un subiect, despre un produs, despre o experiență. Au fost probe la care am obținut 99 de puncte pentru că înțelegeam clientul și brieful dincolo de enunțul probei.

Când scrii despre produsele sau serviciile unui client, învață să îți asumi brandul respectiv, să crezi

SuperBlog are multe probe și va avea multe probe. SuperBlog are o mulțime de provocări, de la servicii de ticketing la fashion, de la barista la certificate energetice. Nu spune nimeni să folosești toate produsele, toate serviciile, dar, dacă scrii despre un client, învață să îți asumi acel client. Dacă tu nu crezi în servicii financiare, dacă îți e frică să călătorești cu avionul, dacă nu bei cafea, dar scrii despre servicii financiare, despre călătorii cu avionul, despre cafea, clientul o să simtă și la fel și cititorul.

Un exemplu personal: a fost o proba Farmec la o cremă împotriva acneei. Eu n-am avut în viața mea probleme cu asta, n-am avut prieteni, rude cu acnee, nu știam de produs, nu înțelegeam nevoia de a exista pe piață un astfel de produs. Și acest lucru s-a văzut în punctaj, în notare.

Înainte de a publica articolul pentru orice probă, folosiți toate resursele ca să înțelegeți clientul

Nu pot să oblig pe nimeni cum să scrie și când să scrie. Dar, atunci când scrii la nici o zi de la anunțarea probei și te aștepți să primești 100 de puncte, pot să îți spun „BAFTĂ!”.

Am făcut și eu, la început, greșeala să scriu, din entuziasm, primul. Din păcate, SuperBlog nu punctează extra pe cei care scriu primii, nu e maraton de creativitate. Altfel spus, lasă ideile să prindă contur, documentează-te asupra subiectului, vezi ce s-a mai scris despre acel produs, despre acel client, cine e clientul, ce produse mai are în portofoliu. E o muncă laborioasă, dar te va ajuta să înțelegi brandul și, implicit, produsele din spatele brandului, indiferent că vorbim de servicii sau alte lucruri.

Nici strategia cu porcul în Ajun nu cred că funcționează la mulți. Știu că toți avem agende încărcate. De asta eu am ales, atunci când am văzut cum stau cu timpul, să abandonez decât să livrez texte în viteză. Când scrii cu presiunea deadline-ului fără să fi încercat să înțelegi până atunci proba sau clientul, e destul de complicat să primești 100 de puncte.

Mă opresc aici, știu că nu aveți timp de citit texte ajutătoare pentru că aveți de scris Succes în competiție!

O garderoba alcatuita inteligent

Sunt o persoana destul de dificil de imbracat si de incaltat. Asta inca din frageda tinerete si cu atat mai mult acum cand am implinit cinci decenii de viata. Si sa va explic de ce:

• sunt o persoana cu ceva kilograme in plus si cu "forme" suficient de generoase ca sa poata fi cuprinse de  articole vestimentare din productia "de serie". Ca atare nu am alternative decat vreo cateva: fie imi croiesc haine la comanda, la croitorie, fie optez pentru magazine de haine XXXXXL, fie renunt la achizitia de haine noi, proaspat iesite din fabrica, fie imi iau haine second hand
• la incaltaminte este cam aceeasi problema: sunt tot la extreme, doar ca... la extrema de jos. Adica traiesc "pe picior mic", avand nevoie de incaltaminte de masura mica, undeva la limita intre copii si adulti. Plus ca nu imi vine tocmai bine incaltamintea avand forma subtire, alungita. Plus ca, mergand mult si stand mult in picioare la servici, nu prea ma impac cu tocurile
• atat la haine cat si la incaltaminte, ceea ce ma intereseaza, dincolo de faptul ca trebuie sa imi fie pe masura, sa arat bine si sa ma simt bine in ele, este calitatea, rezistenta materialului, finetea lui, plus ca prefer ca materialul sa fie natural si nu sintetic. Tot estetic vorbind, prefer ca toate culorile sa se armonizeze intre ele. Plus ca prefer sa ma incadrez intr-un buget rezonabil

De regula ma imbrac intr-un stil cat se poate de comod, lejer. Nu neaparat sport, mai degraba casual.
Desigur, daca am ocazia, adopt un stil ceva mai elegant. Desi in acest caz imi este ceva mai migalos sa gasesc ceva elegant care sa ma si prinda bine. Dar se poate... Cu ajutorul unor artificii de imbracaminte, accesorizata inteligent, se pot obtine efectele dorite.
In ultimul timp m-am axat adesea, in cumpararea de articole de imbracaminte, pe hainele second hand. Adica, mai pe romaneste, la mana a doua. Avantaj eu... Caci in ultimii ani magazinele de articole second hand s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie.
Ce avantaje are imbracamintea SECOND HAND?

• In primul rand preturile pot fi cu mult mai mici decat cele ale imbracamintei nou noute. Uneori pretul este sensibil mai mic. Si ai adesea norocul sa nimeresti haine aproape noi, aproape perfecte pentru a fi purtate zi de zi. Sau, in fine, cu mici defecte, chiar defecte foarte mici, practic aproape insesizabile. Explicati? Hainele respective fie sunt foarte putin purtate de posesorul initial, apoi date spre vanzare pentru a face loc in garderoba, fie ceva nu a placut la articolul respectiv de imbracaminte.
• Nu rareori gasesti articole de imbracaminte de calitate suficient de buna pentru a fi purtate fie si pentru un timp zi de zi la servici sau oriunde. Si adesea se merita sa ai o haina pe care sa o poti purta cativa ani buni la rand, fie si doar cateva luni pe an, in anumite sezoane. Si daca mai pui la socoteala faptul ca poti prinde articole de imbracaminte din brandurile preferate, in care te-ai simtit bine nu o data ci de atate si atatea ori si pe care ai vrea sa le porti mult timp, atunci chiar ca se merita
• Destul de des ai norocul sa prinzi reduceri de pret. Daca nu te-ai repezit sa cumperi ceva de cum a aparut in magazin si mai astepti cateva zile sau saptamani, poti constata ca, daca produsul nu a apucat sa se vanda, automat se reduce pretul, uneori chiar in mai multe etape. Ceea ce inseamna mult pentru bugetul personal si al familiei.

Recent au aparut firme specializate, cum ar fi Evernisaj, in care poti gasi produse adesea unicat sau n serie limitata, dar.. second hand. Este ca si cum se face o reciclare a hainelor purtate un timp scurt si care, odata ce nu se mai potrivesc persoanei respective, sunt preluate si revandute altor persoane, la preturi mult mai mici, adesea reduse progresiv. Asa poti sa fii in trend sau poti aparea in public cu alte si alte haine.
Produsele second hand pot fi ideale si pentru cei care sunt nevoiti sa isi schimbe garderoba extrem de des: copiii si adolescentii. Acestia, crescand, adesea nu poarta articolele respective de imbracaminte/incaltaminte decat cateva luni, maxim 1-2 ani, asta daca vor sa poarte haine si incaltaminte pe masura si nu cu cateva numere mai mari, in ideea ca "poate creste copilul, asa ca haina ar trebui sa ii vina si anul viitor". Mult mai convenabil ar fi ca, dupa ce haina nu i se mai potriveste, aceasta, inca fiind purtabila, sa ajunga la alta persoana, care o mai poate purta un timp. Procedeul se poate repeta iar si iar pana cand haina se uzeaza.
Se pare ca articolele second hand au toate sansele sa prinda la n numar tot mai mare de oameni. Este de fapt un mod de a proteja mediul inconjurator, limitand cantitatea de deseuri, si de a face economie in bugetul personal.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2018

Guest-post Oana Grozavu: „În SuperBlog, succesul se obține prin implicare”

Salut, superbloggeri! În guest-post-ul de astăzi, vă oferă recomandări Oana Grozavu – autoarea blogului Visatorprinlume.ro, clasată de două ori consecutiv pe locul al treilea, în SuperBlog 2016 și respectiv Spring SuperBlog 2017, actualmente blogger partener al competiției noastre. Lectură plăcută!

Încep prin a-i felicita pe toți cei care, la un moment dat, au răspuns provocării SuperBlog, pe toți cei care au avut curajul de a crede în capacitățile lor și de a „înfrunta” orice probă, oricât de dificilă ar fi părut ea la început. Pentru că acum se află în plină desfășurare Spring SuperBlog 2018, ediția de primăvară (și mai scurtă) a deja celebrei competiții, îmi îndrept gândurile către concurenți, către cei care trăiesc din plin emoțiile probelor, ale deadline-urilor, ale notelor.

Pentru a urma un vis, trebuie mai întâi să îl creezi, iar, mai apoi, să crezi în el. Din punctul meu de vedere, SuperBlog are această mare calitate, de a da naștere unor visuri și de a ne arăta și calea spre îndeplinire. Lucrurile nu se obțin peste noapte și nici nu este indicat, din punctul meu de vedere, să alegem calea cea mai simplă, pentru că astfel există riscul de a sări niște etape care ne pot conferi o fundație solidă a tot ceea ce urmează să realizăm.

Și în blogging este la fel, nu este suficient să scriem frumos, să primim laude și să ni se înfiripe ideea că avem talent. Sunt convinsă că avem cu toții, însă acesta trebuie susținut zilnic, prin organizare și prin multă muncă. Și pentru că vorbeam mai sus de visuri, cred că fiecare are câte o așteptare în ceea ce privește competiția. Îndrăzniți să credeți în ea și în voi. Vă doriți trofeul? Atunci faceți toți ce puteți pentru a-l obține. Vă doriți premii? Atunci expresia „Eu nu pot!” ar trebui uitată definitiv. Desigur că puteți, doar vă aflați aici. Vreți să învățați? Atunci porniți cu mintea și cu sufletul deschise și implicați-vă cât puteți de mult în aceste săptămâni, pentru că doar așa vă veți putea simți cu adevărat învingători la finalul competiției. Atunci când veți avea satisfacția că ați oferit tot ceea ce puteați oferi și că ați primit, în schimb, unul dintre cele mai importante lucruri pentru a avea succes pe drumul vostru: încrederea.

Scrieți, în primul rând, pentru voi. Desigur că tot ceea ce vine după este important și, pentru că vorbim despre o competiție, fiecare încearcă să fie cel mai bun, însă scrieți în așa fel încât să fiți mândri de textele voastre. Și acum, și după aflarea notelor. Să aveți acel sentiment minunat că nu ați schimba absolut nimic la ele.

Nu lăsați temele pentru ultima zi. Insist cu acest lucru, pentru că ideile se pot modifica pe parcurs sau se pot schimba cu totul, însă, dacă mai aveți doar câteva ore la dispoziție, cum veți putea îmbunătăți textul pentru a deveni perfect pentru voi? Știu că timpul este un factor important, însă ați făcut o alegere, aceea de a participa. Atunci faceți o a doua alegere, aceea de a fi cei mai buni. Cât ați fi dispuși să oferiți pentru acest lucru?

Căutați inspirație peste tot în jurul vostru și apoi transformați-o în propriile povești. Sau puteți chiar să porniți de la experiențele personale și să le aduceți mai aproape de sufletele cititorilor. Lumea însăși este un exemplu, dacă îi acordăm atenția necesară pentru a o observa. Poate o melodie, poate o întâmplare de la serviciu, poate un vis de-al vostru, poate chiar o amintire, toate se pot transforma astfel încât să se potrivească oricărei teme. Și exemplele pot continua…

Învățați pe parcurs. Doar pentru asta suntem cu toții aici, pentru a învăța, nu-i așa? O notă mai mică decât ne-am fi așteptat poate fi un motiv de tristețe, pe moment, însă, dacă depășim această clipă și analizăm ce anume nu a fost tocmai bine, putem îmbunătăți pentru următoarele probe. Poate că ne-am abătut de la temă, poate că nu am respectat cerințele tehnice (în primele mele articole puneam mai multe linkuri decât trebuia), poate că ne-am pierdut în detalii sau poate că articolul nostru nu are acea sclipire și seamănă cu alte 50 pe care juriul le-a citit. Gândiți-vă pentru o clipă ce ați prefera, o notă mică din care să aveți ce învăța sau toate celelalte note mici pentru că ați fost prea preocupați să vă supărați, în loc să înțelegeți ce trebuie îmbunătățit? Lucrurile acestea nu au legătură numai cu competiția, au legătură cu tot ceea ce veți face după ea. Învățați și iar învățați și transmiteți mai departe din experiențele voastre.

Transmiteți mesaje pozitive. Lumea are nevoie de lucruri frumoase, de gânduri care să motiveze, de experiențe care să inspire. Fiecare are puterea de a face mediul în care trăiește unul mai frumos, de ce să nu o folosim? Noi avem puterea cuvintelor, care ajung cel mai repede în sufletele oamenilor, așa că ar trebui să fim foarte atenți pe care le alegem și ce dorim să transmitem, pentru că puterea exemplului este una foarte mare.

Fiți corecți față de brandul pentru care scrieți. A fost opțiunea voastră să participați la acest concurs și la proba respectivă, așa că ar trebui menționat încă de la început numele brandului și nu în treacăt, la finalul articolului. Scrieți ca și cum ar fi deja partenerul vostru, iar aceasta este o colaborare și, cine știe, poate chiar veți avea parte, la finalul competiției, de colaborări cu sponsorii ediției. Nu ratați șansa de a fi remarcați, însă nu exagerați cu reclama.

Încercați să veniți cu ceva nou. Este posibil ca unii sponsori să aibă mai multe probe, așa că vă recomand să scrieți pentru fiecare ca și cum ar fi pentru prima dată. Fiecare probă este unică, indiferent dacă aparține aceluiași sponsor.

Cereți ajutorul atunci când simțiți nevoia. Colegii, partenerii, organizatorii sunt aici pentru a vă susține. Dacă simțiți că vă pot ajuta cu ceva, nu ezitați să îmi scrieți, pe mail, pe blog, pe Facebook, oriunde vă simțiți confortabil și pentru orice nelămurire sau problemă. Iubesc oamenii care se implică și care caută răspunsuri, așa că îmi veți produce o mare bucurie dacă veți apela la experiența mea (destul de scurtă, dar foarte intensă). Nu uitați să citiți ce se discută pe grupul de Facebook. De acolo puteți afla informații prețioase, răspunsuri la nelămuriri și puteți întreba chiar voi dacă aveți vreo neclaritate.

Nu ratați deadline-urile. Termenele trebuie respectate, în orice domeniu. În primul rând, pentru că denotă respect, iar în al doilea rând, pentru că este păcat de munca voastră să fiți penalizați. Nu încărcați articolele în platformă în ultimul moment, nu știți ce poate apărea și cum, pentru câteva minute, pierdeți puncte prețioase. Nu cred că trei articole pe săptămână sunt imposibil de scris, oriunde v-ați afla.

Nu vă abateți de la temă sau de la firul povestirii și nu realizați povești SF. Oamenii caută autenticitate, caută povești în care se pot regăsi sau pe care să le ia drept exemplu. Dacă ceea ce spuneți nu poate fi aplicat în viața reală, șansele de a ajunge la sufletele cititorilor (și ale juraților, căci și ei tot cititori sunt) scad semnificativ. Fiți constanți de la început până la final, citiți cu atenție brieful și înțelegeți care este mesajul care se dorește a fi transmis. Altfel, oricât de frumoase ar fi articolele voastre, dacă nu respectă ceea ce sponsorul dorește, va fi greu ca ele să primească note mari. Aici ajută și puțină documentare în ceea ce privește sponsorii. Puteți afla ce viziuni au, cui se adresează, ce mesaje transmit și cum puteți voi contribui la transmiterea lor.

Transmiteți emoții. Adică pe voi, așa cum sunteți, sinceri, naturali. Un text fără emoții este ca o casă fără flori. Poate fi frumos, însă nu pe deplin convingător. Dacă, după ce l-ați scris, vă trezește aceleași sentimente ca atunci când ați început să îl scrieți, înseamnă că poate fi postat. Dacă nu, poate că ar fi mai bine să îl mai citiți și să mai adăugați, completați ori modificați.

Nu vă subestimați, gândiți-vă că puteți și imaginați-vă câștigători. Și comportați-vă ca atare. Imaginați-vă că trebuie să dați ce e mai bun, de fiecare dată. Pentru a ajunge acolo unde visați, este nevoie de câteva probe. Fiecare dintre ele are rolul de a vă ajuta să descoperiți lucruri noi despre voi și despre acest domeniu. De ce să nu le îmbrățișați, în loc să vă gândiți că este greu? Nu a spus nimeni că este ușor, însă nu ar trebui să ne sperie acest lucru, nu?

Scrieți mereu, nu așteptați doar momentele în care vă simțiți inspirați. Aici o să vă las un citat pe care l-am primit în cea mai recentă călătorie și o să vă spun și povestea lui. „Amateurs sit and wait for inspiration, the rest of us just get up and go to work.” – Stephen King. Așa cum am mai spus mai sus, semne sunt peste tot în jurul nostru, trebuie doar să le privim și să le înțelegem. În timp ce mă plimbam prin capitala Maltei, Valletta, un tânăr s-a apropiat și mi-a povestit despre visul său, acela de a călători în jurul lumii fără niciun ban, doar cu aceste citate pentru care oamenii donează atât cât simt. Mi-a plăcut visul lui, dar și curajul de a-l urma, cum mi s-a părut și că mesajul pe care l-am extras este foarte real și mi se potrivește de minune în acest moment al vieții. De aceea am ales să îl împărtășesc cu voi și să vă spun că stilul se îmbunătățește doar dacă voi îi permiteți acest lucru. Doar prin exercițiu constant, prin muncă zilnică, prin concentrare (dar și prin momente de repaus).

Distrați-vă. Până la urmă, este o competiție, are reguli, are probe, însă trebuie tratate toate cu zâmbetul pe buze și cu seninătate. Și, mai ales, cu multă voie bună la gala ce sărbătorește succesul fiecăruia.

Acestea fiind spuse, nu pot decât să mă bucur că ați ales să vă alăturați familiei SuperBlog, sunt fericită să descopăr mulți colegi din nișa de turism (și din ce în ce mai mulți sponsori din acest domeniu), iar pentru voi toți nu am decât un singur gând: acela ca SuperBlog să vă aducă tot ceea ce sperați, iar, la finalul lui, să fiți cu toții câștigători! Ne (re)vedem la gală!

Casa visurilor mele

Uneori as vrea sa ma rup cu totul de lumea asta tumultuoasa. Sa am o casa nu neaparat mare, doar mica si cocheta, dar undeva izolata in mijlocul naturii, in care sa ma refugiez si sa imi pot duce viata asa cum simt si cum mi-ar prinde bine. Dar cum acest lucru nu se poate, e buna si o casa in mijlocul orasului, oarecum aproape de servici si de locatii comerciale.
Banii? La inceput pot fi o problema. Dar in timp se pot gasi surse de "finantare": dupa mai multi ani de munca, se pot acumula bani din economii, din dobanzi la economii, din surse suplimentare de venituri, din tranzacti de tot felul... Chiar daca nu sunt adepta imprumuturilor, se gasesc totusi bani ce pot fi investiti cu cap si cu intelepciune.
Dupa 10-15 ani de munca, se aduna totusi o suma de bani (aproape) suficienta pentru o locuinta proprie. Noua. Cum suma de bani adunata este totusi limitata, trebuie cheltuita cu cap. Uneori o locuinta deja construita, cumparata de pe piata imobiliara ne poate conveni. Dar de cele mai multe ori s-ar putea sa nu se potriveasca necesitatilor. Prea mare sau prea mica, cu disproportii in interior, adesea necesitand imbunatatiri sau modificari, costul final ridicandu-se adesea la sume mult prea mari. Si rezultatul nu este adesea satisfacator. Asa ca mai bine iei constructia casei de la "ground zero".
Acum incepe lupta pentru construirea casei cu costuri minime. Negocierea "la sange" este la ea acasa. Prima etapa: locatia, implicit achizitionarea terenului. O oferta favorabila nu este de lepadat: daca gasesti pe cineva dispus sa vanda rapid un teren, poti negocia tranzactia la un pret bun.
Urmeaza avizele de constructie si alcatuirea unui proiect. Aici nu prea este loc de negociere. Singura modalitate de a face oarece economii ar fi alcatuirea proiectului. Indirect vorbind... Caci doar aici se poate "aranja"o casa mica, dar suficienta ca sa satisfaca toate necesitatile vietii, si construita cu gestionarea eficienta a spatiilor si dotarilor.
Planurile fiind facute, sa ne apucam de cumparaturi. Ne trebuie materialele de constructii si echipa de constructori. Iar economiile se pot face cu adevarat la achizitionarea materialelor de constructii.
Ca sa ma misc cat mai repede, facand economii, m-as putea sa aduc materialelel de constructii dintr-un singur loc. Si sa comand online: asa as putea face comenzile fara sa scap din ochi activitatea constructorilor.
 
Cautand pe internet un furnizor bun de materiale de constructii, am dat de Vindem-ieftin,ro: un site cu recomandari excelente din partea clientilor.
Ce ii recomanda sa fie cei mai avantajosi furnizori de materiale de constructie? o spun chiar ei:

• "Cumperi totul dintr-un singur loc și astfel poți câștiga timp și economisi bani (totalul necesarului de materiale fiind mai mic decât în depozitele clasice și hypermarketuri);
• Nu mai alergi după materiale de construcții prin depozite, căutând cele mai bune prețuri;
• Compari ofertele pe care deja le ai de la alți furnizori, așa te asiguri că obții cele mai bune prețuri;
• Beneficiezi de consiliere gratuită dacă ai nevoie de informații despre produse. Având consultant dedicat, câștigi timp pentru ceea ce este cu adevărat important pentru tine.
• Marfa se livrează direct de la producător, fiind ambalată corespunzător, ajunge la tine în cele mai bune condiții, nefiind stocată prin depozite și manipulată de mai multe ori – ceea ce se reflectă atât în calitatea produselor, cât și în prețul final (costurile de manipulare, depozitare și transport fiind, altminteri, incluse în adaosul comercial aferent produsului).
• Riscul la achiziție este zero. Ne asumăm responsabilitatea și facem totul pentru ca, în final, clienții noștri să beneficieze de o livrare perfectă și rapidă. Garanția și siguranța livrării mărfii o reprezintă recenziile video de pe site.
• Vindem exact ce dorește clientul, nu primește o altă marfă mai slabă calitativ sau produse care sunt pe stoc și trebuie rulate.
• Firmele își pot externaliza serviciul de achiziții, scutind astfel cheltuieli cu personalul și administrarea acestui departament, precum și eventuale pierderi datorate comisioanelor care se acordă, de obicei, celor de la achiziții. Or, prin externalizare, firmele câștigă din ambele perspective: nici costuri cu personalul, nici pierdere de timp, ci doar prețuri negociate de noi în numele lor.
• Și pentru clienții – persoane fizice este mai avantajos să-și comande materialele necesare de construcții prin Casa de Comenzi Vindem-ieftin.ro. Asta pentru că nu întotdeauna recomandările primite de la meșteri și constructori sunt bine-intenționate sau au în vedere și bugetul beneficiarului – care, neștiutor, ajunge să plătească mai mult decât face, inclusiv comisioane. În schimb, cu ajutorul consilierii gratuite oferite de echipa Vindem-ieftin, clienții beneficiari pot ține costurile sub control, fără riscuri și fără pierderi."

 Am facut iute o lista de materiale ce mi-ar fi de folos in constructie:  materiale pentru structura si fundatie, acoperisuri, izolatii, tamplarie PVC, instalatii electrice, instalatii termice, instalatii sanitare, termoizolatii, tencuieli decorative,materiale pentru amenajari exterioare,materiale pentru amenajari interioare. Apoi am intrat in magazinul online si am inceput sa incarc in cos tot ceea ce aveam nevoie, in cantitati optime si iincercand sa nu depasesc cu mult bugetul estimat. Bineinteles ca in prealabil am incercat sa tin cont de sfaturile expertilor in domeniu. Odata adaugata adresa de livrare am incercat sa incarc si o fotografie a locatiei respective si a imprejurimilor, pentru o mai buna orientare,
Materialele de constructie au ajuns rapid la destinatie. Au fost depozitate la indemana constructorilor pentru o mai buna manipulare in timpul lucrarilor.
Marturisesc ca lucrarile inca nu sunt gata 100%. Dar sunt intr-un stadiu destul de avansat: mai sunt de pus la punct detaliile de stricta finete. In orice caz mutarea este aproape. Iar atunci e musai de dat o petrecere de casa noua.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2018

De ce iubim femeile

Cred ca nu este om pe lume care sa nu fi spus vreodata: "Te iubesc, femeie!". Si, chiar daca nu a spus-o vreodata cu voce tare, sa nu fi simtit in strafundurile sufletului sau un sentiment profund pentru vreo femeie din viata sa: mama, sora, sotie...
De ce iubim femeile? Poate pentru ca, in prezenta lor, ne simtim in siguranta. Ne simtim aparati de dragostea neconditionata a mamei si simtim nevoia sa rasplatim dragostea lor puternica cu aceeasi dragoste. Ne iubim surorile langa care am crescut si impreuna cu care ne traim intreaga viata; cu siguranta dragostea intre frati este ceva special, e ca si cum unul si acelasi suflet si simtire ar trai simultan in mai multe corpuri distincte.
De ce iubim femeile? Poate pentru ca in ele ne gasim sufletul pereche, alaturi de care vrem sa ne petrecem intreaga viata si dincolo de ea... Pentru ca ele creeaza miracolul unei noi vieti in trupul marunt si fragil al unui prunc. Pentru ca intreaga sa viata se contopeste cu viata celui caruia ii daruieste neconditionat iubire si in care isi revarsa iubirea asa cum fluviul isi revarsa apele in marea cea mare.
Pentru cei care iubesc cu adevarat femeile, fiecare zi petrecuta alaturi de femeia iubita este si trebuie sa fie o adevarata sarbatoare, in care reginele vietilor noastre trebuie invesmantate in petale catifelate si parfum suav de flori. Si atunci exista un mesager tacut si iute de picior cere duce emotiile noastre si iubirea nemarturisita altfel decat transportand flori la domiciliu pentru iubitele noastre de la o florarie online: Interflora Romania, reprezentant al Interflora International, specializate pe deplin intr-o activitate plina de preocupari pentru cele mai mici detalii, si anume aceea de livrari flori.
Arta de a darui emotii printr-o floare este extrem de pretentioasa. Fiecare floare, fiecare culoare, fiecare parfum are o simbolistica aparte.
Pentru a oferi mesaje de dragoste printr-o floare, cel mai potrivit mesager este trandafirul; ideal ar fi un buchet de trandafir rosu aprins.Iar daca vrem sa asociem simbolul florii cu puritatea si candoarea fiintei iubite, cea mai potrivita culoare ete albul.
Desigur, tinand cont de ocaziile in care oferim florile si de persoanele pe care le dorim sarbatorite prin flori, trebuie sa tinem cont de semnificatia fiecarei culori. Si iata cum Interflora Romania ne descrie semnificatia culorilor florilor oferite fiintelor dragi:

"Limbajul florilor

Florile insotesc intotdeauna o emotie: primirea sau oferirea lor este un gest simplu dar incarcat de semnificatii. Fiecare floare are propria semnificatie unica si profunda. Culoarea, parfumul, forma, imbogatesc valoarea simbolica a unui moment important sau a unui cadou special care sa transmita iubire, prietenie, recunostinta, afectiune.
In aceste pagini, Interflora doreste sa ofere cateva sugestii pentru a va ajuta sa cunoasteti semnificatiile florilor si ale culorilor si pentru a fi in masura sa comunicati proprile emotii cu fiecare ocazie in cel mai bun mod.

Denumiri si semnificatii ale florilor

...Fiecare floare are mii de semnificatii...
Odata, florile au fost mesagerii dragostei, ai sperantei, ai dorintei, ai iertarii sau a mesajelor de ramas bun, comunicand emotiile si gandurile intr-un mod tacut si secret, dar eficient.
In zilele noastre putem comunica mai usor cu oamenii dragi si adesea cautam in lucrurile mici ceva deosebit pentru a impresiona si a emotiona. O floarea poate sa fie alegerea potrivita pentru o ocazie speciala.
Interflora propune in aceasta sectiune cateva sfaturi pentru a intelege limbajul florilor de la scriitoarea Louise Cortambert. Sub pseudonimul Madame Charlotte de Latour, in anul 1819, a publicat bestseller-ul "Limbajul florilor" in care a analizat si influentele culturii populare care au insotit semnificatia fiecarei flori de-a lungul timpului.

Semnificatia culorii

Culorile sunt foarte importante in viata noastra deoarece ele exprima starea de spirit, emotiile noastre si mesajele pe care dorim sa le transmitem. Inca din perioada Egiptului antic este atribuita fiecarei culori o semnificatie simbolica. In Grecia antica aceasta semnificatie simbolica a culorii avea mare importanta. La fel si in China, India, in Islam dar si in arta crestina timpurie, fiecarei culori i-au fost atribuite mesaje si sentimente. Pentru a darui buchetul perfect persoanei dragi, alegerea florilor ar trebui sa fie legata de mesajul pe care vrem sa-l comunicam. Ar rebui sa se tina cont de culoarea preferata alegand o floare care sa fie de tonalitatea respectiva.

Portocaliu

Portocaliul este rezultatul amestecului culorilor rosu si galben, fiind una dintre cele mai vechi dintre culori. Semnificatia sa emotionala este dorinta. Este legata de energia fizica si mentala, activitate si creativitate. Alegerea culorii portocaliu sugereaza nevoia de a cauta experiente intense. Portocaliul simbolizeaza fericirea, bucuria, satisfactia deplina pentru un succes deja atins.
Interflora recomanda un buchet de Strelitia-pasarea paradisului portocalie pentru o ocazie care marcheaza o mare bucurie.

Albul

Lumina alba contine toate cele sapte culori ale curcubeului. Este culoarea puritatii, a nevinovatiei, a inocentei, nasterii, dar si a preciziei. In arta crestina timpurie se pictau in alb hainele sfintilor, ale celor cu inima curata si ale copiiilor. Albul ofera multa energie, este revitalizant si elibereaza mintea. Poate avea o semnificatie diferita in functie de tonalitate. De exemplu, o tonalitate deschisa simbolizeaza ingenuitate, o tonalitate mai inchisa poate simboliza agresivitate reprimata.
Este cea mai utilizata culoare la ceremonii, mai ales la botez sau comuniune.
Interflora recomanda, cu ocazia unei ceremonii, orhidee albe, simbol al puritatii si al frumusetii.

Albastru

Este culoarea marii si a cerului si simbolizeaza calm si liniste. Este culoarea contemplarii, a armoniei sufletesti si a intensitatii sentimentelor. Privita indelungat, aceasta culoare are un efect linistor. Transmite satisfactie si armonie.
Interflora recomanda: un buchet de trandafiri albastri care sa comunice un mesaj de dragoste intensa si profunda.

Galben

Simbol al soarelui si al intelepciunii dar si culoarea aurului, galbenul sugereaza idealism si actiune. Galbenul este simbolul tineretii si al nemuririi divine, fiind culoarea zeilor.
Interflora recomanda: un buchet de floarea soarelui pentru a reaminti unei persoane dragi de caldura soarelui sau de o imbratisare.

Roz

Rozul este culoarea emotiilor si a sentimentelor. Reprezinta sensibilitate, blandete, caldura si exprima sentimente de dragoste si bunatate. Terapeutic rozul actioneaza asupra sistemului nervos. Se spune ca rozul relaxeaza si ca persoanele care aleg acesta culoare vor putea respinge mai usor tot ce este neplacut.
Interflora recomanda: un buchet de trandafiri roz pentru a exprima prietenia si afectiunea.

Rosu

Rosul este culoarea pasiunii si a iubirii, a dinamismului si a vitalitatii, a senzualitatii, dar si a autoritatii si a mandriei. Este prima culoare a curcubeului, prima pe care copii invata sa o recunoasca, prima culoare careia oamenii, din cele mai vechi timpuri, i-au dat nume. Este culoarea miscarii si a activitatii si exprima dorinta in toate formele sale: dorinta de a ajunge la un rezultat, succes, putere si vitalitate.
In crestinism si in sarbatorile religioase si sacre simbolizeaza pasiunea lui Hristos, credinta, iubirea, puterea, demnitatea, curajul, insa este si culoarea cruzimii si a martirilor.
Interflora recomanda: un buchet de trandafiri rosii pentru a transmite o iubire pasionala si un mesaj care merge direct la inima.

Violet

Violetul este un amestec intre rosu si albastru. Este o nuanta distincta care pastreaza unele proprietati ale celorlaltor culori care i-au dat viata. Violetul poate sugera magie, dorinta realizata, o stare speciala in care dorintele sunt indeplinite.
Interflora recomanda: o emotionanta orhidee Vanda pentru a exprima intensitatea unui vis realizat."

 Nu intamplator numim femeile ca fiind florile sufletului nostru inamorat. Au sufletul catifelat ca petalele oricarei flori, iar spiritul lor contine mai mult parfum de iubire decat toate florile de pe pamant. Daruirea florilor unei femei iubite, in fiecare zi, chiar fara a spune cu voce tare : Te iubesc, femeie!", poate avea semnificatia revarsarii parfumului floral in sufletul catifelat si luminos al femeii.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2018

Guest-post Dana Lalici: „SuperBlog este o școală splendidă, dacă știi să iei ce-i mai bun din el”

Bun găsit! În guest-post-ul de astăzi, Dana Lalici, autoarea blogului SexulSlab.ro, câștigătoarea trofeului SuperBlog 2013, fost juriu și actual blogger partener, vă ajută cu sfaturi bune – de reținut și de pus în aplicare. Mulțumim, Dana!

Am spus-o și eu, au spus-o și cei mai mulți dintre câștigătorii edițiilor SuperBlog derulate de-a lungul timpului: acest concurs este o școală splendidă, dacă știi să iei ce-i mai bun din el. Îți modelează stilul, îți educă disciplina, te învață despre tine lucruri de care habar nu aveai. M-am tot gândit ce anume ar fi putut să îmi ofere la fel de mult pentru formarea mea ca blogger în numai două luni… și nu am găsit nimic altceva. SuperBlog este o pastilă concentrată: întâi îți face inima să duduie și apoi te transformă în cea mai bună versiune a ta.

Din postura triplă în care m-am regăsit de-a lungul timpului, aceea de participant, blogger partener și juriu, iată câteva sfaturi pentru tine, cel care pășești pragul virtual al înscrierii și intri în ceea ce ar putea fi (cum s-a întâmplat pentru mine) competiția care îți va decide viitorul.

• Ai încredere în tine, dar fii pregătit să înveți și de la alții, loc de mai bine există oricând. Citește alte articole, nu neapărat din concurs și nu neapărat înainte de a publica, dar citește. Caută-le pe cele câștigătoare la edițiile trecute și urmărește… cam tot, de la fluență la așezare în pagină, originalitate, stil. Mulți spun să nu compari. De ce să nu o faci? Ba compară! Dar compară-te cu cei mai buni! Nu îi căuta pe cei care scriu mai slab decât tine, ci pe aceia care scriu mai bine. De multe ori, sunt cei care au obținut note mai mari în mod constant. Analizează-i pe ei și apoi îndreaptă-te către tine. Analizează-te. Permanent. Corectează-te! Permanent. Caută cea mai bună versiune a ta. Fără să obosești!
• Nu te limita la aceeași formulă de a scrie pe parcursul competiței (merge foarte rar, în cazuri singulare și puțin geniale), juriile nu au vedere de ansamblu pentru toate probele, ca să observe că tu construiești un univers coerent: articolele concepute de un personaj imaginar, de exemplu, pot fi valoroase privite ca întreg, dar separat s-ar putea să nu aibă același efect. Și, oricum, același lucru nu „prinde” la toate juriile. Nu obosi în a căuta modalități noi de exprimare.
• Acceptă feedbackul și ferește-te de prietenii care laudă tot ce faci. Aceștia te ajută doar pe partea de încredere, dar nu neapărat să și evoluezi. Eu am puțini prieteni, dar nu mă feresc să le laud sau critic scrisul. Și țin neapărat să mi se întoarcă favoarea, să mi se spună clar mai ales ce fac prost. Știu, e foarte greu să găsești asemenea prieteni, dar, dacă nu îi ai, caută-i. Cere feedback mai ales celor mai buni decât tine, nu atât celor care îți sunt de-o seamă. Învață să primești feedbackul ăla, să îl accepți fără să sari în sus nervos și învață din greșeli.
• Nu plânge mai mult de o seară. În SuperBlog, oricât de bun ai fi, tot se întâmplă să o dai în bară la un moment dat, într-un mod oarecare: e oboseală acumulată, lipsa de inspirație, neatenție la cerințe sau… pur și simplu, ghinion. Mai mult ca sigur că vei reuși, cel puțin o dată, să fii înțeles de câte un juriu cu totul altfel decât îți fusese intenția și să împuști o notă mică. Plângi o seară, dă-te cu capul de pereți, dar apoi gata, calmează-te, concentrează-te și analizează ce ai greșit… sau ce s-ar fi putut interpreta greșit. Și apoi nu mai repeta.
• Organizează-te. Organizează-te! Organizează-te! Am spus-o de trei ori? Trebuia să o mai spun de 30, atât este de important. Nu există dușman mai mare al inspirației decât panica de a nu termina la timp articolul. Nu lăsa redactarea articolului pe ultima zi niciodată! Fixează-ți singur un termen cu o zi mai scurt decât cel menționat în enunțul probei și ține-te de el măcar jumătate din competiție. Dacă reușești să îți creezi această obișnuință, în cealaltă jumătate îmi vei fi recunoscător pentru sfat, când toată lumea va simți că nu mai poate, că intră în criză de timp. Toată lumea în afară de tine. Sigur, asta nu înseamnă că nu poți să publici și să înscrii articolul în ultima zi. Dar nu în ultima oră, te rog frumos: nu știi când pică netul, curentul, telefonul și dorm toți prietenii. S-a întâmplat asta altora, nu vorbesc aiurea aici.
• Pune întrebări (pe grupul Facebook, pe site), dar nu fără să citești de 5 ori cerința probei și nu înainte de a încerca singur să afli răspunsul. Dacă te lămurește cineva, vei ține minte o zi; dacă te lămurești singur, vei ține minte pentru totdeauna.
• Nu pierde timpul pe Facebook și, în general, nu pierde timpul. Pentru că nu ai timp. Grupul SuperBlog de Facebook e minunat, de fapt, este unul dintre marile avantaje ale acestui concurs: implică-te în discuții, glumește, fă-ți prieteni, dar setează-ți încă de la început niște limite: nu sta pe acolo cu orele zilnic, comentând lucruri care nu pot fi schimbate sau căutând susținători pentru micile tale drame personale. Folosește orele respective pentru a scrie. Sau pentru a te odihni.
• Nu îți dori neapărat să cunoști bine domeniul sponsorilor. Imaginația nu are chiar așa multe în comun cu experiența cum crezi. Trebuie să scrii pentru un magazin de plăci video, pentru unul cu haine de proaspete mămici sau despre credite imobiliare, deși nu știi nimic despre toate astea? Perfect, înseamnă că și alții sunt în aceeași situație, ai șansa de a-i depăși, dacă te informezi. E mult mai greu să fii bun și original când tema este la îndemâna tuturor și toți empatizează cu ea. Nu scrie doar ce știi, ci mai ales ceea ce simți. Nu te teme de domenii prea tehnice; de fapt, nu sunt atât de dificile cum par: oamenii nu cumpără caracteristici tehnice, ci beneficii. Nimeni nu vinde cu adevărat produse, ci idei, stări de spirit: timp liber, frumusețe, experiență, încredere, siguranță, libertate și altele de genul ăsta.
• Când ai terminat articolul, citește-l cuiva cu voce tare și intonație. Aproape sigur vei mai găsi câte ceva de corectat, o literă scăpată, o virgulă alunecată, un înțeles care nu pică fix cum era în capul tău, o repetiție enervantă.
• Nu uita că, de fiecare dată, scrii pentru a fi evaluat de un sponsor. Sponsor care își dorește să învălui cât mai original produsul lui în cuvinte. Produsul lui, experiențele tale; produsul lui, gândurile tale; produsul lui. End of story.
• Aranjează-ți blogul, fă-l să arate bine: caracterele nu trebuie să fie frumoase, ci ușor de citit. Culorile nu trebuie să îți placă ție, ci să respecte niște standarde generale. De ce sunt cărțile, în majoritate, scrise negru pe alb? Pentru că se citesc cu mai mare ușurință așa! Formatează textul articolului, fă-l să arate bine. Nu pune calupuri interminabile de text, plictisesc. Sparge-l în paragrafe, nu te teme să folosești subtitluri cu H2. Nu știi ce înseamnă H2 pe blog? Nu fugi pe grup să întrebi, caută singur pe net, așa ai să ții minte forever. Amintește-ți de treaba cu întrebatul pe alții de mai devreme.
• Caută modalități noi de exprimare a ideilor. Scrisul e baza, dar, dacă vrei să fii excepțional, ai nevoie de mai mult de atât. Ca și teatrul care nu e numai replici. Mai e decor, mai sunt costume, lumini, machiaje etc. Caută fotografii care să îți ilustreze genial ideea, caută videoclipuri, fă singur videoclipuri, învață să editezi poze. Fotografiile de genul acesta mie mi-au adus o dată 13 kilograme de cașcaval de la Delaco, premiu suplimentar oferit de juriu.

Nu poate fi totul roz în SuperBlog, ar trebui să știi asta de la înscriere: e un concurs, nu o joacă de-a scrisul. Ca în orice concurs, există și nervi, există discuții, există jurii care îți plac sau nu (în strictă legătură cu nota primită, firește, cum altfel?), există câștigătorii premiilor și cei clasați imediat sub ei în clasament. Dincolo de toate astea, există însă gustul de șampanie al SuperBlog-ului, gust pe care ai să îl simți la final. Și este senzațional!