$$$

 S-a întâmplat în 20 iunie1936, 22 iunie-21 iulie: A început Conferinţa Internaţională de la Montreux (Elveţia) care a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor şi Dardanele; Convenţia încheiată aici confirma principiul libertăţii de trecere şi de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum şi în timp de război dacă Turcia nu era parte beligerantă. Conferința a reunit reprezentanți din Turcia, URSS, Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Australia, având ca obiectiv stabilirea unui nou cadru legal care să înlocuiască regimul instituit prin Tratatul de la Lausanne (1923). Semnată la 20 iulie 1936, Convenția privind regimul strâmtorilor a intrat în vigoare în noiembrie 1936 și este valabilă și astăzi, cu unele interpretări moderne. Punctele esențiale ale convenției rezidă în:

    • Libertate de navigație pentru navele comerciale ale tuturor statelor, în timp de pace, indiferent de pavilion.

    • În timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă, se păstrează același regim de liberă circulație.

    • Dacă Turcia devine parte în conflict, aceasta poate închide strâmtorile navelor militare ale statelor beligerante.

    • Pentru navele militare, convenția impune restricții clare privind tonajul, durata staționării în Marea Neagră și notificarea prealabilă a tranzitului.

    • Statele neriverane Mării Negre sunt supuse unor limite mai stricte în ceea ce privește prezența lor navală în zonă.

România a avut o prezență diplomatică de prestigiu la Montreux, printr-o delegație condusă de Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Externe și de Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari. Titulescu, cunoscut pentru apărarea principiului suveranității și echilibrului în relațiile internaționale, a susținut ferm ideea libertății de navigație și a consolidării statutului Mării Negre ca zonă protejată de influențe militare excesive din afara regiunii. Punctele forte ale Convenției rezidă în:

    • A restabilit suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor, un gest de recunoaștere internațională importantă.

    • A echilibrat interesele comerciale globale cu cele de securitate regională.

    • A oferit garanții de tranzit liber pentru navele comerciale, în contextul creșterii comerțului maritim.

Desigur, au existat și destule dificultăți în adoptarea acesteia, cum au fost:

    • A fost rezultatul unor compromisuri dure între puteri maritime și riverane.

    • URSS a obținut limitarea prezenței militare a statelor neriverane în Marea Neagră, ceea ce a creat tensiuni cu Marea Britanie și Franța.

    • Discuțiile privind statutul navelor militare în vremuri de criză au fost încărcate de neîncredere strategică, mai ales în contextul apropierii celui de-al Doilea Război Mondial.

Impactul Convenției: atunci și acum

În epocă:

    • Convenția a fost privită ca o victorie diplomatică pentru Turcia, dar și ca un compromis rezonabil între marile puteri.

    • A stabilizat zona Mării Negre pentru o vreme, chiar dacă tensiunile nu au întârziat să reapară în anii ’40.

Astăzi:

    • Convenția de la Montreux este încă în vigoare și este invocată constant în contextul conflictelor recente din regiune (ex: tensiuni NATO–Rusia).

    • În 2022, Turcia a aplicat prevederile convenției interzicând tranzitul navelor de război rusești prin Bosfor, în urma invaziei Ucrainei – un gest rar, dar legal conform Montreux.

    • Statele NATO care nu sunt riverane (ex: SUA, Marea Britanie) sunt în continuare restricționate în prezența navală în Marea Neagră, ceea ce creează dezbateri strategice continue.

În completarea Convenției de la Montreux, navigația maritimă internațională este astăzi reglementată de o serie de tratate și convenții globale:

    • Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS, 1982) – stabilește regimul apelor teritoriale, zona economică exclusivă, libertatea de navigație pe mările internaționale.

    • Convențiile SOLAS (Safety of Life at Sea) și MARPOL (Marine Pollution) – privind siguranța maritimă și protecția mediului.

    • Codul ISPS (International Ship and Port Facility Security) – reglementează securitatea navelor comerciale în porturi și pe mări.

    • Convențiile de reglementare a Canalului Suez și a Canalului Panama, pentru alte zone de tranzit strategic.

Convenția de la Montreux rămâne una dintre cele mai importante realizări diplomatice interbelice privind navigația internațională, fiind un document de echilibru între suveranitate, libertate de circulație și securitate colectivă. Într-un secol de la semnare, lumea s-a schimbat profund, dar valoarea acestei convenții rămâne actuală, fiind în continuare un reper-cheie în navigația prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. O ilustrare rară a unui tratat care rezistă probei timpului, dar care va necesita, probabil, reinterpretări adaptate noilor realități geopolitice.

Surse:

https://lege5.ro/gratuit/g42dsnrw/conventia-privind-regimul-stramtorilor-marii-negre-din-20071936

https://www.rador.ro/2025/06/20/stramtorile-dintre-razboaie-conventia-de-la-montreux-si-marea-batalie-pentru-controlul-marilor/

https://www.britannica.com/event/Montreux-Convention

https://treaties.un.org/pages/showDetails.aspx?objid=0800000280166981

https://treaties.fcdo.gov.uk/data/Library2/pdf/1937-TS0030.pdf

https://evz.ro/conventia-stramtorilor-de-la-montreux-o-mica-insula-de-speranta-intr-o-mare-cuprinsa-de-furtuna.html

https://www.brit annica.com/topic/territorial-waters