Într-o iarnă geroasă, în toiul nopții, Ion este trezit din somn de niște bătăi insistente în geam. Se ridică morocănos din pat, se duce la fereastră și vede o siluetă afară.
— Alo, e cineva acasă? strigă individul din curte.
Ion deschide geamul, zgribulit, la care străinul îl întreabă politicos:
— Nu vă supărați, aveți nevoie de lemne?
— N-am nevoie, domnule! Lasă-mă să dorm, că e două noaptea! răspunde Ion nervos și trântește geamul.
Peste 10 minute, iar bătăi în geam:
— Nu vă supărați, sigur n-aveți nevoie de lemne?
— N-am nevoie, omule! Nu ești sănătos la cap să mă trezești pentru asta în creierii nopții? Pleacă de aici!
Peste încă 10 minute, alte bătăi, și mai puternice:
— Nu vă supărați, chiar n-aveți nevoie de lemne?
— Domnule, dacă nu mă lași în pace acum, chem poliția! N-am nevoie de nimic!
În fine, individul pleacă și Ion reușește să adoarmă. A doua zi dimineață, când se duce Ion în magazie să bage ceva pe foc, constată cu groază că e complet goală. În schimb, pe podea, găsește un bilet pe care scria:
„Să nu zici că nu te-am întrebat!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu