$$$

 Cel mai mare fizician al secolului al XX-lea, Albert Einstein, s-a căsătorit pentru întâia oară cu o tânără colegă. Biografii presupun că, fără Mileva Marić, savantul nu ar fi realizat marile sale descoperiri. Cei doi au fost uniți nu doar de pasiunea unul pentru celălalt, ci și de dragostea pentru fizică, muzică și alte sfere ale spiritului. Căsnicia lor a fost zădărnicită ani la rând de opoziția mamei lui Einstein, însă îndrăgostiții au rezistat încercărilor și și-au împlinit visul. „Mileva, ești minunată!”, exclama tânărul și îndrăgostitul Albert, adresându-se femeii care șchiopăta din naștere. Iar la scurt timp avea să o părăsească, lăsând-o cu un fiu bolnav în brațe.

Renunțarea la o carieră promițătoare pentru cel iubit

Mileva Marić, tânăra înzestrată și pasionată de științele exacte, a trăit de bunăvoie o viață modestă în umbra soțului ei. Originea șchiopătării sale rămâne subiect de dezbatere: unii biografi vorbesc despre o malformație congenitală a șoldului, alții despre o traumă din copilărie. Cert este că, încă din anii fragedi, Mileva a trăit cu durere și limitări. Provenea dintr-o familie cultivată, iar tatăl ei a făcut tot ce i-a stat în putință pentru viitorul științific al fiicei. „Lista locurilor în care a studiat Mileva amintește de un ghid Cook, plin de trasee marcate”, consemna biograful ei. De la vârsta școlii, marea ei pasiune au devenit matematica și fizica, materii la care a excelat în toate instituțiile pe care le-a frecventat. În același timp, stăpânea la perfecțiune franceza și greaca, desena cu talent și, grație inteligenței sale, a devenit prima fată din Imperiul Austro-Ungar care a primit permisiunea de a studia alături de băieți.

Pentru a-și desăvârși educația universitară, Mileva s-a mutat în liberala Elveție, unde femeilor li se permitea să urmeze cursurile unei facultăți. După un an la secția de psihiatrie a Universității din Zürich, s-a transferat la Facultatea de Fizică și Matematică a Politehnicii. Era singura studentă din an și doar a cincea din întreaga istorie a instituției. Contemporanii o descriau ca pe o tânără timidă, binevoitoare, care șchiopăta ușor, gătea excelent și, din economie, își croia singură rochiile.

Totul în numele celui iubit

În acei ani, Mileva l-a cunoscut pe tânărul genial și promițător fizician Albert Einstein. Doi spirite înrudite, i-a legat imediat știința – și pasiunea. Dar situația era umbrită de opoziția categorică a mamei lui Albert: „Nu va face parte dintr-o familie respectabilă!” Mileva era străină, șchiopăta și, în opinia viitoarei soacre, era „prea inteligentă”. Totuși, tinerii erau nedespărțiți și lucrau cot la cot la ideile ce aveau să-l consacre pe Einstein.

Interdicția de a lucra la universitate i-a adus pe cei doi la marginea sărăciei, trăind doar din meditații. Prima lor lucrare științifică – despre capilaritate – a fost semnată cu un singur nume: Albert Einstein. Alegerea a fost făcută cu intenție, de bunăvoie, de Mileva. Pentru a se căsători și a deveni independenți, era esențial succesul academic al lui Albert, iar Mileva l-a susținut fără urmă de egoism, uitând de propriul viitor.

Chiar și după nașterea fiicei lor, nunta nu a avut loc. Problemele de sănătate din timpul sarcinii au împiedicat-o să susțină examenele, iar a doua încercare a eșuat la fel. A renunțat la studii și s-a întors în Serbia, unde, probabil, copilul a fost dat spre creștere altcuiva. Abia după doi ani, Einstein a obținut în sfârșit un post și permisiunea părinților de a se căsători. Seară de seară, soții continuau să lucreze împreună la cercetările lor. Iar când s-a născut fiul lor, Hans-Albert, savantul se afla deja în apogeul gloriei.

Articolul despre efectul fotoelectric i-a adus, în cele din urmă, Premiul Nobel, iar celelalte patru lucrări epocale l-au consacrat definitiv. Biograful Peter Michelmore scria că, spre finalul elaborării teoriei relativității, Albert a rămas la pat timp de două săptămâni. Mileva a verificat, corectat și expediat articolul. În 1909, Einstein a primit prima sa funcție academică la Zürich, iar la început Mileva îi redacta chiar ea cursurile, cu migală și devotament.

Einstein pleacă

La 28 iulie 1910 s-a născut al doilea lor fiu, Eduard, iar nu după mult timp s-a descoperit că suferea de schizofrenie. Până atunci, căsnicia se răcise, iar Einstein se apropiase de verișoara sa, Elsa, cu care întreținea o corespondență intensă. Mai târziu, aceasta avea să-i devină a doua soție. Mileva l-a implorat să-și salveze familia, măcar pentru copii, însă soțul infidel a impus trei condiții: ordine ireproșabilă în casă, trei mese zilnic gătite de ea și absența totală a intimității.

Mileva a izbucnit în lacrimi. Cu doar câțiva ani în urmă, se simțea dorită, iubită și admirată de propriul soț. Acum, părea pentru el o prezență neplăcută, respingătoare și deranjantă. Prietenul familiei, Carl Seelig, mărturisea că Mileva renunțase de mult să-și mai îngrijească înfățișarea și pierduse orice urmă de cochetărie. Totul îi devenise străin, iar femeia șchiopăta, era mereu irascibilă, gelosă și epuizată. „Toate acestea îi transformau uneori viața – și pe a celor din jur – într-un chin.” Iar creșterea unui copil bolnav, alături de absența continuă a soțului, rareori aduc liniște sau fericire. Viața de familie o apăsa dureros, și prin 1913 totul a devenit limpede: Albert a anunțat că pleacă și că nu există cale de întoarcere.

Verișoara și soția – Elsa

Conștientă că totul s-a sfârșit, Mileva a luat copiii și s-a mutat la Zürich. Einstein, în mod elegant, a semnat un acord în care se obliga să-și întrețină fosta soție și pe cei doi băieți. Totuși, divorțul a durat cinci ani. În cele din urmă, pe numele Milevei și al copiilor au fost cumpărate câteva case la Zürich. În una locuiau, iar pe celelalte le închiria, trăind decent. Situația a început să se prăbușească atunci când starea lui Eduard s-a agravat. Mileva a fost nevoită să vândă proprietățile, căci tratamentul într-o clinică specializată, cu supraveghere permanentă, depășea cu mult resursele sale.

Einstein s-a căsătorit cu verișoara-amantă, Elsa, iar Mileva Marić și-a trăit restul zilelor până în vara anului 1948. Eduard Einstein a murit la 55 de ani, în spitalul de psihiatrie care îi devenise de mult o a doua casă.