$$$

 Acum 85 de ani

! Drama României!

24 august 1940. 

Tratative româno-ungare de la Turnu Severin.

Alesandru DUTU 

• Hory András: ,,Nu este azi întâia zi când România a luat cunoștință de dorințele Ungariei: 20 de ani le-am susținut”.

• Valer Pop: ,,Nu putem lua în considerare nici astăzi și nici în viitor propuneri care trec sub stăpânire străină chiar și numai un singur român”.

♦ La Turnu Severin, la orele 10.50, se reiau discuţiile româno-ungare în problema Transilvaniei.

• Cu puţin timp înainte, Hory András a declarat, neoficial, lui Valer Pop că deoarece nu a reușit să convingă guvernul ungar să accepte ca bază de discuții principiul etnic și schimbul de populație, tratativele nu se mai puteau desfășura eficient dacă guvernul român nu va prezenta o contrapropunere concretă în ceea ce privește noua frontieră.

• Apoi, în cadrul oficial, șeful delegației ungare a citit un Memoriu al guvernului de la Budapesta în care se preciza că ,,Ungaria ar vrea să obțină revendicările sale pe căi pașnice”, că guvernul ungar ,,nici nu vrea, nici nu poate face să emigreze secuii de la vetrele lor, niciodată și sub nicio condiție”. 

• În continuare, în document se punea tranșant problema: ,,Dacă guvernul român vrea, da sau nu, să desemneze teritoriile pe care este gata a le retroceda Ungariei”, căci ,,nu există altă procedură care să permită de a termina faza cea mai primejdioasă a negocierilor în curs”. În cazul în care delegația română refuza ,,să desemneze teritoriile pe care guvernul român ar fi gata să le retrocedeze Ungariei” acesta ,,ar trebui să dea fără ezitare răspunsul său negativ”. Altfel, șederea delegației ungare la Turnu Severin ,,va deveni inutilă și va lua sfârșit”.

♦ Constatând că Memoriul guvernului ungar se întemeia pe ,,principiul retrocedării de teritorii, fără a ține seama de realitatea etnică”, Valer Pop a declarat, în numele guvernului român, că nu poate accepta ,,o astfel de propunere ca bază pentru negocieri”.

♦ În replică Hory András a declarat și el: ,,Fiindcă, potrivit instrucțiunilor mele, îmi este cu neputință să negociez pe altă bază trebuie să declar, cu cel mai mare regret, că nu pot trata mai departe”. 

• Apoi a adăugat: ,,Am făcut o propunere de compromis. Am avut onoarea de a vă comunica și în aceste conversații particulare că aceasta a fost pentru noi o mare jertfă. Nu este azi întâia zi când România a luat cunoștință de dorințele Ungariei: 20 de ani le-am susținut... Am spus de la început că este vorba de o chestiune teritorială, natural cu toate consecințele etnice... Găsim că nu se poate rezolva chestiunea decât numai pe bază teritorială”.

♦ La rându-i, Valer Pop a replicat: ,,Noi, România, nu avem de dezlegat cu Ungaria nicio chestiune teritorială. Suntem însă dispuși și gata să solicităm chestiuni naționale și etnice, chiar a le rezolva definitiv. Propunerea, care este o propunere teritorială și exclusiv teritorială, deoarece trece sub stăpânire străină peste 2 milioane de români și exclude putința schimbului, deoarece în restul Transilvaniei ar rămâne numai 162 000 de unguri – regret că trebuie să o spun încă odată – nu este o propunere de compromis. Nu putem lua în considerare nici astăzi și nici în viitor propuneri care trec sub stăpânire străină chiar și numai un singur român. După cum însă nu vrem să trecem sub stăpânire străină niciun singur român, la fel suntem gata a accepta o soluție care nu mai menține niciun singur ungur sub dominație străină”.

♦ În final, ședința s-a încheiat după ce s-a redactat, de comun acord, un Comunicat în care se preciza că discuțiile s-au încheiat la cererea delegației ungare.

♦ Încercând să creeze o nouă bază pentru discuții, Mihail Manoilescu a reproșat lui Valer Pop (în seara zilei, printr-o telegramă) că a fost surprins (împreună cu prim-ministrul Ion Gigurtu) că a dat ,,un răspuns atât de tranșant” înainte de a fi consultat (prin telefon) și i-a cerut să comunice lui Hory András că în ședința următoare delegația română va prezenta o documentare completă și o motivare a punctului său de vedere și o hartă care să ilustreze concepția românească privind spațiul vital ce trebuia acordat Ungariei în cadrul schimbului de populație.

♦ Contrariat de aceste instrucțiuni, Valer Pop a comunicat guvernului român că modificarea ultimei declarații a delegației române ,,ar fi o mare greșeală și nu ar însemna altceva decât conformarea noastră la tactica urmărită de delegația maghiară, și mai ales, la sugestiile insistente făcute în convorbirile particulare care s-au întețit în cursul zilei de astăzi, și anume: de a le prezenta o propunere cu caracter teritorial, indicând o linie de frontieră fără ca, în prealabil, ei să fi dat adeziunea lor, pentru soluționarea litigiului româno-ungar, la principiul etnic realizabil prin schimb de populație”. 

• ,,Tactica delegației ungare – continua șeful delegației române – este evidentă: ei urmăresc de a putea ajunge la două propuneri teritoriale care să stea față în față și între care, fie prin meditațiune, fie prin negociere, fie prin arbitraj, să poată obține media, ceea ce ar fi absolut inacceptabil din punctul de vedere al intereselor românești. Răspunsul meu a fost dat în strictă conformitate cu hotărârea unanimă a Consiliului de Coroană, cu instrucțiunile dvs.”. În continuare, făcea cunoscut că deoarece aceste instrucțiuni erau ,,în contrazicere” cu convingerile sale ,,intime și de nezdruncinat”, în situația în care se insista în transmiterea lor delegației ungare, cu această misiune să fie însărcinat Dinu Hiott.

♦ Mihail Manoilescu i-a răspuns că propunerea ungurilor de a lăsa pe loc pe secui ,,ne avantajează pe noi” întrucât urma să se dea ,,un spațiu vital mult mai mic ungurilor” în cadrul principiului etnic și a schimbului de populație.

♦ Valer Pop nu s-a lăsat intimidat și i-a răspuns că la București ,,este interpretat greșit sensul adevărat al notei maghiare”: ,,Ungurii vor să lase pe loc cu orice preț pe secui însă cu condiția ca aceștia să fie puși sub suzeranitatea statului maghiar, deci pasagiile respective din notă nu pot fi interpretate în mod favorabil nouă. Linia de frontieră, chiar în cazul eliminării ungurilor numai din regiunea de vest și din diaspora, va fi atât de adânc deplasată către interior încât toate nedumeririle și temerile mele exprimate în comunicarea anterioară rămân în picioare; de altfel, ungurii ne-au spus și ne-au lăsat să înțelegem că chiar dacă noi am face indicarea frontierei în temeiul principiului etnic ei vor considera propunerea făcută tot ca una cu caracter teritorial.... Îmi declin pentru mine orice răspundere pentru urmările ce ar putea decurge din prezentarea unei linii de frontieră înainte de acceptarea principiului etnic și a schimbului de populație de către Ungaria, chiar făcând toate rezervele indicate de dvs”.

♦ În final, Mihail Manoilescu s-a lăsat convins și a acceptat punctul de vedere al lui Valer Pop pentru ,,a nu ne da în spectacol față de delegația ungară”.

♦ Reîntâlnindu-se cu Hory András, șeful delegației române i-a comunicat că guvernul român insista pentru continuarea negocierilor și i-a comunicat noua inițiativă românească: ,,Guvernul român este dispus a face o propunere însoțită de o hartă, cu indicarea frontierei rezultând din aplicarea schimbului de populație pentru toți ungurii din Ardeal, în afară de secui. Întinderea teritorială a propunerii României este în mod absolut condiționată de efectiva deplasare a acestor unguri din Ardeal, fără de care contrapropunerea noastră nu are niciun sens și nicio valabilitate”. Mai face cunoscut că guvernul român insista pentru continuarea discuţiilor.

♦ Cu aceasta, tratativele româno-ungare de la Turnu Severin au luat sfârșit, cele două delegaţii părăsind oraşul.

♦ În Ardeal se intensifică hotărârea românilor de ,,a apăra şi a păstra cu orice preţ integritatea ţării”, aşa cum rezultă din majoritatea documentelor epocii. 

P.S. Postarea se referă numai la contextul epocii.