$$$

 Femeia narcisistă: regina teatrului fără spectatori

Cum recunoști și scapi de femeia narcisistă care-ți ruinează viața emoțională

Se naște dintr-o nevoie disperată de iubire necondiționată, dar cere afecțiunea cu forța și aruncă tantrumuri emoționale pe măsura unui copil cu coroniță de adult. Dacă o primește, se plictisește rapid și o învinovățește pe ea, pe el sau, în general, pe tine.

Se lipește de tine ca eticheta de pe borcanul de zacuscă — greu de dezlipit și lasă urme care dor. La început te scanează, te copiază, se prefăcea că te înțelege. Nu pentru că te place, ci pentru că vrea să-ți ia identitatea și să o transforme în propria mască. Tu ești doar un rol într-o piesă scrisă de ea, iar replicile tale trebuie să înceapă întotdeauna cu:

„Ai dreptate.”

„Îmi pare rău.”

„E vina mea.”

E prestidigitatorul realității: când greșește, transformă vina într-o iluzie și o pasează ție. Îți explică cu un dram de teatralitate că suferința ta e un atac la sufletul ei „pur”, care doar a vrut să iubească. Tu plângi, ea oftează artistic. Tu tremuri, ea citează din Paulo Coelho.

Te face să crezi că ești dramatic(ă), slab(ă), haotic(ă), instabil(ă), în timp ce ea rupe stabilitatea ta cu unghii de sticlă și vorbe reci ca o factură de gaz în ianuarie. Promite iubire eternă, dar nu suportă rutina. Se vrea „deschisă”, dar flirtează pe ascuns. Dacă întrebi, ești „obsesiv(ă)”. Dacă taci, „nu comunici”. Dacă pleci, „ai fost un laș/ă”. Dacă rămâi, „nu te-a obligat nimeni”.

Tot ce vrea e public, nu o relație. Aplauze pentru frustrările ei, spectator care să o admire în timp ce-ți varsă suferința pe sufletul tău proaspăt zugrăvit cu speranță.

Cum recunoști o femeie narcisistă la prima întâlnire – șapte replici și o sprânceană ridicată

1. „Toți bărbații/fostele mele partenere s-au dovedit invidioși, slabi sau geloși.”

A ars tot ce-a atins, dar cenușa tot ea o numește trandafiri.

2. „Sunt foarte sinceră și directă. Nu toată lumea poate să facă față.”

Insultă, critică, rănește — dar asta e „autenticitate”.

3. „Oamenii nu înțeleg cât dau eu într-o relație.”

Dă cu porția și trimite factura emoțională.

4. „Am multe persoane care mă doresc, dar nu-mi stă mintea la prostii.”

Flirtează compulsiv, dar te acuză de nesiguranță.

5. „Eu nu suport oamenii slabi.”

Te consumă emoțional până rămâi fără apărare.

6. „Tu nu ești ca ceilalți. Tu mă înțelegi.”

Te face să te simți unic(ă) ca să te transforme în restul „celorlalți”.

7. „Eu am fost mereu altfel.”

E altfel — coșmarul tău emoțional cu față de înger.

Bonus: Ridicarea sprâncenei când nu îi intri în joc — zâmbet disprețuitor și pauză teatrală. Ai deraiat de la scenariu.

Ghid de supraviețuire cu o femeie narcisistă – trei pași și o fugă discretă

Pasul 1: Nu crede ce spune, urmărește ce face

Declară iubire, dar-ți întoarce viața pe dos.

Spune că te respectă, dar te ironizează în public.

Se vrea înțeleasă, dar ascultă doar ecoul propriei voci.

Pasul 2: Păstrează-ți reperele

Dacă te îndoiești zilnic de tine, e semn că te reconfigurează emoțional.

Dacă-ți ceri scuze pentru ce simți, e timpul să fugi. S-a început anihilarea identității tale.

Pasul 3: Nu încerca să o schimbi

Nu vrea să fie vindecată, vrea să fie venerată.

Terapia o enervează, introspecția e pentru „pierzători”, empatia o consideră o glumă proastă.

Fuga discretă:

Nu-i spune că pleci. Nu te justifica. Pleacă simplu, tăcut, cu demnitate. Orice explicație e muniție pentru manipulare.

Cele 10 porunci ale femeii narcisiste (versiunea profană)

1. Să nu ai alți dumnezei afară de mine.

2. Să nu pomenești numele meu în zadar… dar nici prea des.

3. Adu-ți aminte s-o sărbătorești pe Ea zilnic.

4. Cinstește-i trecutul dramatic, chiar dacă-i inventat.

5. Să nu o contrazici, nici când ai dreptate.

6. Să nu râzi de ea, doar cu ea.

7. Să nu ai secrete, dar să accepți că ea are intimitate.

8. Să nu te bucuri de succes fără să o anunți.

9. Să nu crezi că plecarea ei e definitivă.

10. Să nu-ți pierzi mințile. Acum sunt ale ei.

Scrisoare deschisă către „Tu”, cel/cea care încă speră

Dragă Tu,

Îmi pare rău. Ai confundat o hologramă emoțională cu o ființă capabilă să iubească. Era frumoasă, știa să zâmbească și să te privească ca pe un erou. Ai vrut să o salvezi. N-ai putut. Pentru că în timp ce tu îi ofereai inimă, ea ți-o analiza ca un lup care adulmecă o rană.

Tu făceai planuri. Ea făcea jocuri. Tu aduceai flori. Ea aducea trecutul. Tu puneai suflet. Ea pune presiune. Când întrebi „cum pot să ajut?”, primești ceartă. Spui „te iubesc” și ți se cere spațiu. Taci — ești indiferent. Vorbești — dramatizezi.

Ironia supremă? Într-o zi, o să-i lipsești. Nu tu, ci oglinda ta și teatrul pe care i l-ai oferit. Va încerca să se întoarcă cu vorbe dulci și melodii vechi.

Te rog, dacă se întâmplă asta, închide ușa. Trage draperiile. Aprinde lumina. Pentru că dacă o primești iar, nu va fi o a doua șansă, ci o execuție la rece.

Cu compasiune,

Un alt fost idiot care a crezut că iubirea repară totul.

Marian Benone Mihai

Specialist în drame emoționale și dezastru sentimental, cu diplomă la Academia „Adevărul Deranjant”