Stimată Doamnă Avocat Nora Cosmina Drulea,
Mă adresez dumneavoastră ca unui om care ajută vieţile oamenilor prin intermediul legii. Şi chiar am nevoie de ajutor, chiar dacă, în principiu, m-am învăţat să-mi rezolv pe cât prosibil mai toate problemele de una singură, cu alte cuvinte să nu depind în mod inutil de ajutorul celorlalți. Dar acum simt că sunt depășită de situație.
Sunt o fire independentă, de aceea multă vreme am trăit singură. Și asta până în momentul în care mi-am spus că viața de unul singur uneori nu are nici un sens și că uneori este bine să împarți bucuriile și necazurile cu cineva. Așa că mi-am găsit un partener de viață. La început mă gândeam că relația dintre noi nu este nevoie să depindă de un petic de hârtie, așa că nu este musai să fie oficializată. Numai că au apărut copiii și, înainte de nașterea primului, pentru binele lor, am socotit că relația este mai bine să fie oficializată cumva prin căsătorie.
Din păcate, acel petic de hârtie care ne oficializa relația l-a speriat puțin. Să-i fi sugerat cumva că ar putea avea mult mai multe responsabilități decât putea duce? Puțin probabil din punctul meu de vedere, dar ceea ce poate fi valabil pentru mine poate să nu fie valabil pentru altcineva. Cert este că relația a început treptat - treptat să nu mai meargă, să apară disensiuni, certuri, neînțelegeri, așa că pentru noi, dar mai ales pentru liniștea copiilor, a apărut ideea că ar fi mai bine pentru noi să nu mai mergem pe același drum ci să ne despărțim și să mergem fiecare pe drumul lui.
Aș dori să analizăm toate detaliile posibile din perspectivă legală. Nu sunt specialist în legislație, de aceea sper să mă consiliați în toate aspectele juridice posibile, tocmai pentru a nu avea probleme pe viitor.
Sincer vorbind, poate am văzut prea multe filme și am citit prea multe cărți despre procese și avocați, așa că s-ar putea să nu cred în totalitate că activitatea unui avocat nu este 100% așa cum se vede în filme și se citește prin romane. Numai că, probabil, un sâmbure de adevăr există. Pentru un avocat, trebuie o pregătire temeinică în domeniul legislativ, o cunoaștere a tuturor legilor în litera și spiritul lor. În plus, un avantaj în plus ar putea fi cunoașterea diverselor cazuri similare din tot istoricul proceselor din țară și străinătate, un studiu comparativ a legislației din România și din alte țări, pantru a putea valorifica eficient orice amănunt legislativ și nu numai în beneficiul clientului.
Desigur că se impune luarea în considerare stabilirea locuinței minorului și custodia copiilor, precum și obligația de întreținere a copiilor prin stabilirea unei pensii alimentare, precum și asigurarea plății regulate a acesteia, considerând că, chiar dacă divorțează de mine, trebuie să rămână în continuare un tată responsabil pentru copiii noștri. Dacă eu mă pot întreține singură, fără a apela la ajutorul lui, copiii au în continuare nevoie de el ca și tată, de prezența lui, de sprijinul lui moral, psihic, financiar.
Sper ca stabilirea locuinței minorilor se va face la mama lor, pentru că un copil are nevoie mai mult de mamă pentru îngrijire. Asta nu înseamnă că tatăl nu va avea acces la copiii săi, având dreptul la vizită și dreptul de a-i lua la el la sfârșit de săptămână și în vacanțe pentru a petrece suficient timp cu ei și pentru a menține o relație sănătoasă cu propriii copii. Și atâta timp cât nu este decăzut din drepturile părintești, custodia copiilor va fi comună.
Este prima dată când apelez la ajutorul unui avocat și de aceea am ceva emoții. Dar sunt convinsă că stăpâniți destul de bine psihologia divorțului pentru a face ca procesul de divorț să decurgă cât se poate de ușor și de firesc pentru ambele părți, pentru a nu apărea posibile complicații și pentru a nu genera un stres suplimentar în mod inutil. Spun asta pentru că sunt convinsă că în viață, ulterior, să mai am nevoie de ajutorul unui avocat, puțin probabil tot într-un proces de divorț, dar cu mult mai probabil în alte probleme de natură juridică.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu