Guest-post Daniel Botea: „Vin cu sfaturi la Spring SuperBlog”

Salutare tuturor! Astăzi este rândul lui Daniel Botea, câștigătorul trofeului Spring SuperBlog 2015 și actual blogger partener, să vă ofere recomandări privind competiția. Daniel, ai cuvântul!

Am zis să vin cu sfaturi până la primul deadline din Spring SuperBlog. Dar, înainte de sfaturi, hai să vă spun cum văd eu participarea în competiție.

Sunt 2 tipuri de bloggeri care participă în competiție, mai ales din curiozitate. Unii dintre debutanți se înscriu ca să vadă despre ce-i vorba. N-aș spune că sunt cei mai curioși, pentru că mulți dintre ei nu ajung la final și renunță după câteva probe.

Cei curioși cu adevărat sunt cei care rămân până la sfârșit și ajung și la Gala SuperBlog. Abia atunci poți să spui că ai o experiență completă în SuperBlog.

În afară de debutanți mai sunt cei care s-au virusat la edițiile trecute. Se jură că le-a ajuns cu emoțiile, punctele și juriile din SuperBlog, dar, până la urmă, „virusul” este mai puternic decât amănuntele negative. Și se aliniază la start deja „vaccinați”

În fine, mai sunt și cei care au câștigat SuperBlog, nu mai pot să participe și atunci vin cu sfaturi. Sau sfaturi cu vin, cum credeți voi că e mai bine

Vin cu sfaturi pentru Spring SuperBlog

Primul sfat ar fi să citiți regulamentul. Pentru „boboci” e obligatoriu, ca să știe în ce se bagă. Pentru cei cu state mai vechi e de dorit, deoarece se mai schimbă anumite reguli după feed-back-ul primit.

De exemplu, în caz de egalitate la finalul competiției, se aplică regula priorității. Nu prioritate de dreapta, ci de promptitudine. Asta a fost de teasing, ca să citiți regulamentul Dar e pe bune.

Este cam obligatoriu să respectați deadline-ul. Chiar și un minut peste ora 23:59 duce la depunctare și e păcat de munca voastră.

Deadline și creativitate la Spring SuperBlog

Referitor la deadline și la creativitate, eu aveam o rețetă pe care am învățat-o de la alții care au câștigat înaintea mea.

Pentru fiecare probă aveți la dispoziție 7 zile. Teoretic, pentru că, practic, la 3 zile apare încă o probă. Și chiar dacă și pentru proba cea nouă aveți tot 7 zile, practic aveți 3-4 zile efective pentru fiecare probă.

Pentru aceste 3-4 zile aveam eu un ritual. De exemplu, prima dată doar citeam proba. De obicei seara, ca să adorm cu ea în gând

A doua zi citeam din nou proba (jur că mi se parea că citesc de fiecare dată alte cerinte). Atunci începeam să schițez modalitățile de abordare.

Niciodată nu citeam ceea ce scriau alți bloggeri. Nu de alta, dar n-aș fi vrut să fiu cumva influențat în gândurile mele. Mai este un aspect. Dacă, din întâmplare, dai peste un articol super-creativ, iar tu n-ai nici cea mai mică idee de abordare, îți cam dai capace singur.

În ziua a treia, draftul era aproape gata. Dar încă nu publicam articolul, îl mai țineam o zi la „clocit”, la corectat și la reformulat unele propoziții. De prisos să mai zic că și-n ziua a treia citeam din nou cerințele, ca să descopăr noi nuanțe sau detalii.

N-aș zice că e lege, dar articolul se publică, de obicei, în ziua deadline-ului. Cât mai aproape de deadline, dar nu în ultima jumătate de oră.

Atenție, degeaba îl publici pe blog dacă nu-l înscrii și pe platforma SuperBlog!

Bine, dacă simți nevoia de adrenalină, poți să lași înscrierea pe platforma pentru ultimele 5 minute. Însă, preventiv, ar fi bine să publici/înscrii în ultima oră sau în ultimele 2 ore. Se mai poate întâmpla să fie probleme cu netul, curentul, platforma concursului sau platforma blogului.

De ce spun că e bine să publicați în ziua deadline-ului? Așa vă oferiți mai mult timp pentru redactarea articolului. După ce l-ați înscris în platformă, nu mai puteți modifica. În al doilea rând, pentru că astfel nu puteți fi sursă de inspirație pentru alții.

Tot am vorbit despre deadline și despre creativitate. Dacă deadline-ul este fix, creativitatea este variabilă și subiectivă. De la probă la probă, de la blogger la blogger și de la juriu la juriu.

Trebuie să vă mai gândiți că nu sunteți jurizați doar în funcție de ce scrieți voi, ci și în funcție de ceea ce scriu ceilalți. Pare ciudat? Am să vă dau un exemplu.

La o probă despre mașina de cusut, dacă esti printre cei 20 bloggeri care au scris despre ii, oricât de creativ poți tu să scrii, vei fi mai puțin original decât un blogger care a avut o abordare unică. Capisci?

Și n-ai de unde să știi ce vor scrie ceilalți. Așa că te sfătuiesc să scrii din propria experiență. Așa vei fi și original, și credibil.

Cerințe, note și jurizare

Punctele pe care le primiți vor fi diferite de la juriu la juriu. Nu toți au aceleași așteptări, nu toți preferă același stil.

Chiar și-așa, e de dorit să vă păstrați stilul vostru. Bineînțeles, respectând cerințele probelor. Cerințele tehnice (link-uri, mărimea articolelor, imagini și altele) sunt fixe si obligatorii. La fel, corectitudinea gramaticală.

De fapt, de-aici se pleacă. Așa văd eu ecuația:

Deadline + Cerințe tehnice = Finalist.

Acestea sunt cerințele minime. În rest, detaliile din clasament țin de creativitatea fiecăruia, de originalitate și de modalitatea de abordare.

Eu nu jurizez la SuperBlog, însă am început să iau note mari și chiar am câștigat abia după ce am privit competiția din punctul de vedere al sponsorilor. Știu, e greu, dar, dacă „prinzi” ideea, ai șanse să prinzi și premii mai multe

A propos de jurizare, ar trebui să vă gândiți și la cei care corectează. Când citesti sute de articole, ar fi bine să fie vizibile link-urile și cuvintele cheie cerute la proba respectivă. Modalități există: link de altă culoare, bold, italic etc.

Mai mult, un text spațiat în paragrafe, cu subtitluri și concluzii este mai ușor de citit decât un text mono-bloc. Ca să nu mai vorbim despre SEO.

Atât cu regulile, că vine primul deadline. Însă adevăratul punct de cotitură în competiție ține de afișarea notelor. Toate sunt bune și frumoase până când apar primele note Atunci să vezi emoții, când… SE MIȘCĂ CLASAMENTUL!

Până atunci, e veselie pe grupul SuperBlog, primești sfaturi de la ceilalți și e o atmosferă deosebită.

După primele note, apar și primele comparații, supărări și contestații.

Nu știu dacă e bine sau nu, dar eu mă abțineam și atunci să citesc articolele mai bine clasate. Nu zic că, după ce puneam articolul pe platformă, nu mai citeam câteva abordări care-mi săreau în ochi. Dar când veneau notele eram prea prins cu articolele în curs de redactare, ca să le mai citesc pe cele câștigătoare.

Despre grupul SuperBlog

Din punctul meu de vedere, este obligatoriu sa fiti in grupul SuperBlog.

Nu doar că aici se descurcă multe neînțelegeri. Dar este și un loc de socializare, de încurajare și de descărcare

Ar fi păcat să n-o vezi pe Nașea cum sparge mobila cu capul. Sau pe Emilentu’ când se plânge că este neînțeles. Așa vei fi și mai motivat să reziști până la sfârșit și să-i întâlnești pe ceilalți superbloggeri offline, la Gală.

Mai mult, pe grup sunt prezenți și mulți dintre sponsori, care pot fi întrebați dacă există neclarități. Dar, mai presus de toate, un tag către Claudia Pătrașcu rezolvă orice ambiguitate.

Nu știu dacă v-am băgat în ceață sau în priză cu aceste sfaturi însă rămâne cum am stabilit:

S-aveți creativitatea rezistentă și rezistența creativă

Spor creator!