Jurnalul Cristinei

sâmbătă, 28 martie 2026

$$$

S-a întâmplat în 27 martie1968: În această zi, a murit, într-o catastrofă aviatică, în timpul unui antrenament, cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (la 12 aprilie1961, la bordul navei „Vostok"; zborul a durat 89,1 minute, nava înconjurând Pământul o singură dată) (n. 1934). După versiunea oficială, pe 27 martie 1968, ora 10.31 dimineaţa, avionul MiG-15UTI în care se afla Iuri Gagarin şi copilotul Vladimir Sereghin s-a prăbuşit în apropierea satului Novoselovo, la 18 km de oraşul Chirjaci, regiunea Vladimirskoe (190 km la est de Moscova). Totuşi, există elemente care pun la îndoială atât data şi ora catastrofei cât şi împrejurările ei.

Rezultatele raportului nu au fost făcute publice; acestea împreună cu resturile avionului, depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării, au fost clasificate. În decursul anilor au fost lansate mai multe piste posibile care au condus la dispariţia prematură a celor doi aviatori. La puţin timp după destrămarea URSS-ului mai mulţi specialişti care au luat parte la anchetă au susţinut că avionul a intrat în vrie. O altă ipoteză, este că avionul ar fi lovit un balon meteorologic. Au mai fost şi alte ipoteze, mai puţin plauzibile, s-au mai făcut referiri la o eroare de pilotaj, coroborată cu o defecţiune tehnică a aparatului, asasinarea comandată de Leonid Brejnev etc. Alexei Leonov, cosmonautul care a efectuat prima ieşire în spaţiu pe 18 martie 1965, s-a luptat în ultimele decenii pentru a obţine permisiunea de a dezvălui ce s-a întâmplat cu adevărat cu Iuri Gagarin în martie 1968.

Atunci, Comisia de Stat ce a investigat accidentul (din care a făcut parte şi Leonov) a concluzionat că echipajul aeronavei MiG-15UTI, Iuri Gagarin şi copilotul Vladimir Sereghin, a încercat să evite un obiect străin (o gâscă sau un balon meteorologic) prin efectuarea unei manevre ce a făcut ca avionul să intre în vrie şi să se ciocnească cu solul. Ambii piloţi au murit în urma accidentului. „Această concluzie este credibilă pentru un civil, însă nu şi pentru un profesionist”, a comentat Leonov. Cosmonautul afirmă că a pledat întotdeauna împotriva ascunderii cauzei reale a decesului lui Gagarin, dorind ca măcar familia acestuia să cunoască adevărul.Conform unui raport declasificat de curând, în tragicul accident a mai fost implicată o aeronavă – un avion de vânătoare SU-15 , ce a zburat extrem de aproape de aeronava lui Gagarin.

În acea zi tragică, Leonov avea ca sarcină efectuarea unor antrenamente cu paraşuta. Vremea era extrem de proastă, ploaia, vântul şi zăpada făcând imposibil de realizat antrenamentele. Leonov aştepta să primească de la superiorii săi confirmarea că antrenamentele vor fi anulate, când a auzit un zgomot supersonic, urmat la o secundă distanţă de o explozie. În acel moment, cosmonautul şi-a dat seama că ceva grav s-a întâmplat. „Ştiam că un Su-15 era programat pentru teste în cursul acelei zile, dar acesta trebuia să zboare la o altitudine de 10.000 de metri sau mai mult, nu 450-500 de metri. Era o încălcare a procedurii de zbor”, a comentat Leonov.Leonov a vorbit în acea zi cu mai mulţi martori care au arătat o machetă a avionului Su-15, spunând că o astfel de aeronavă a apărut din nori cu partea din spate fumegândă şi aprinsă.„În timp ce ardea, avionul a trecut foarte aproape de Gagarin, învârtindu-i avionul şi trimiţându-l în vrie, mai exact într-o spirală, la o viteză de 750 de kilometri pe oră”, explică Leonov.

Conform raportului scris de Sereghin înainte de accidentul tragic, în cursul zborului de test nu urmau să fie efectuate manevre acrobatice, ci doar manevre simple. După ce acestea au fost efectuate, Iuri Gagarin a transmis către bază mesajul „Nume de cod 645, sarcinile au fost îndeplinite, coborâm”.„Acela a fost ultimul mesaj pe care l-am auzit de la el. Punctul de control a notat că în acel moment se găsea la o altitudine de 4.200 de metri. 55 de secunde mai târziu, aeronava sa s-a prăbuşit”, a relatat Leonov.Atunci, Leonov a primit ordinul să se întoarcă la aerodromul Chkalovsky, unde a primit vestea că aeronava lui Gagarin ar fi trebuit să rămână fără combustibil cu 45 de minute în urmă. Cele mai groaznice suspiciuni ale lui Leonov au fost confirmate atunci când au primit vestea că în apropierea satului Novoselovo a fost identificat o aeronavă prăbuşită.

„Am trimis o echipă acolo, ce a identificat rămăşiţele aeronavei şi ale lui Sereghin. Nu au găsit rămăşiţele lui Gagarin, cu excepţia unei genţi şi a cutiei cu hărţi. Aşadar, iniţial ne-am gândit că a reuşit să se catapulteze. Am trimis un batalion de soldaţi care a inspectat pădurea de-a lungul întregii nopţi. Au ţipat după el, dar nu au găsit decât rămăşiţele unui balon. Abia ziua următoare am găsit rămăşiţele lui Iuri Gagarin. L-am identificat după o aluniţă neagră de pe gât pe care o văzusem cu trei zile înainte. Autorităţile au format o comisie pentru a investiga cauza accidentului, iar printre cei invitaţi să ia parte m-am numărat şi eu, alături de Gherman Titov”, a povestit Leonov.Când Leonov a primit în cele din urmă persimisiunea să vadă raportul oficial, cosmonautul a identificat mai multe inconsecvenţe. O mare problemă o reprezenta chiar raportul întocmit de Leonov:acesta purta numele său, dar scrisul nu-i aparţinea, iar faptele descrise nu erau adevărate.„Am văzut că era scris că distanţa dintre cele două sunete era de 15-20 de secunde, nu de 1-2 secunde, aşa cum relatasem eu”, spune Leonov.

Cu ajutorul computerelor, o nouă investigaţie a putut să înţeleagă cauza exactă ce a făcut ca aeronava lui Gagarin să se prăbuşească cu o viteză foarte mare. Pentru a vedea ce a cauzat decesul lui Gagarin, anchetatorii au introdus în computer durata căderii, 55 de secunde, şi viteza de 750 km/h cu care se deplasa aeronava.„Am folosit un computer pentru a identifica traiectoria care să explice acest interval de 55 de secunde. Rezultatul a fost o spirală adâncă. Un MiG-15UTI poate intra într-o astfel de spirală dacă o aeronavă mai mare şi mai grea trece prea aproape de el şi-l întoarce. Exact aceasta este cauza morţii lui Gagarin. Traiectoria identificată este singura ce se potriveşte cu ceilalţi parametri cunoscuţi”, spune Leonov.„Cred că unul din motivele pentru care autorităţile au decis să ascundă adevărul este pentru că nu au vrut să recunoască că o asemenea eroare a putut avea loc atât de aproape de Moscova”, a spus Leonov.

Raportul oficial arată că „generalul Zapolskiy” a vorbit cu pilotul aeronavei Su-15, în urma discuţiei reieşind clar că acesta era vinovat de circumstanţele care au dus la producerea accidentului. Cu toate acestea, numele pilotului responsabil de moartea lui Gagarin rămâne neştiut. Păstrarea anonimatului a fost una din condiţiile pe care Leonov a trebuit să le respecte pentru a i se acorda permisiunea de a dezvălui adevărata cauză a decesului.„Am fost rugat să nu-i dezvălui numele. A fost un pilot de vânătoare foarte bun şi nu va rezolva nimic dacă îi spun numele”, a comentat Leonov. Misterul decesului lui Iuri Gagarin a dus, de-a lungul timpului, la elaborarea mai multor teorii ale conspiraţiei, printre ipotezele postulate de public numărându-se cea a sinuciderii şi chiar a unei coliziuni cu un OZN.

„Singurul regret este că a durat atât de mult ca adevărul să iasă la iveală. Dar acum putem fi împăcaţi”, a comentat Valentina Tereşkova, prima femeie în spaţiu. Pentru Tereşkova, moartea lui Gagarin nu a fost doar o tragedie, ci şi un eveniment care i-a încheiat cariera. Autorităţile sovietice nu i-au mai permis acesteia să zboare, pentru că riscul de a pierde un al doilea cosmonaut ar fi dus la consecinţe devastatoare pentru imaginea publică.„Mi-au interzis să mai zbor vreodată, nu am avut voie nici să pilotez avioane. Repercusiunile decesului unui cosmonaut au fost atât de mari, încât voiau să fie siguri că nu o să păţesc ceva”, a explicat Tereşkova.

Surse:

https://momenteistorice.ro/iuri-gagarin/

https://www.scientia.ro/112-biografii/biografii-astronomie/1616-iuri-gagarin-primul-om-care-a-zburat-in-spatiul-cosmic.html

https://www.timpul.md/articol/in-sfarsit-misterul-mortii-lui-iuri-gagarin-primul-om-in-spatiu-a-fost-rezolvat-dupa-45-de-ani-44873.html

https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/in-sfarsit-misterul-mortii-lui-iuri-gagarin-primul-om-in-spatiu-a-fost-rezolvat-dupa-45-de-ani

https://evz.ro/cum-a-murit-iuri-gagarin-rusia-a-publicat-rezultatele-anchetei-926369.html?&page=2

$$$

S-a întâmplat în 27 martie 2008: În această zi, a murit George Pruteanu, lingvist şi om politic. George-Mihail Pruteanu (n. 15 decembrie 1947, București – d. București) a fost un politician și filolog român.Tatăl lui, Paul Pruteanu (născut Pincu Solomonovici, 1908–1966), a fost un medic și profesor universitar evreu din Bârlad, cu preocupări în organizarea sistemului sanitar și în istoria medicinei din Moldova. Mama lui, Sofia Pruteanu, a fost funcționară.

George Pruteanu a studiat literatura la universitățile din Iași și București, obținând ulterior titlul de doctor în filosofie. Începând cu anul 1972 el a scris articole și eseuri pentru diverse reviste literare, ca de exemplu Convorbiri literare, Cronica, România literară, Contemporanul. După 1989 a continuat să lucreze ca jurnalist și critic literar pentru reviste și ziare ca Expres, Evenimentul Zilei, Dilema. Între 1995 și 1999 el a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de cinci minute despre folosirea corectă a limbii române, Doar o vorbă să-ți mai spun, care a fost prezentat mai întâi la Tele 7 ABC (1995),[5] apoi la Pro TV (1995-1996), iar ulterior, cu denumirea Doar o vorbă să-ți mai spun, la TVR1 (1997-1999 și din nou în 2006). Rubrică de cronică literară în Dilema. Rubrica „Veto" (publicistică pe teme cultural-politice)în Curentul.

În 1996 a fost ales senator de Constanța al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat în Senatul României. A demisionat din PNȚCD în 1998 și devenit senator neafiliat. În legislatura 1996-2000, George Pruteanu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Franceză-Senat și Republica Polonă. În 2000 a fost ales din nou, de această dată în Bistrița-Năsăud ca membru al Partidului Social Democrat. În 2003 a demisionat din PSD și s-a alăturat Partidului România Mare, candidând pentru Senat din partea Sucevei. În legislatura 2000-2004, George Pruteanu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu UNESCO și Regatul Belgiei. George Pruteanu a înregistrat 64 de luări de cuvânt în 50 de ședințe parlamentare. George Pruteanu a fost membru în comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și în comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Pruteanu a introdus un proiect de lege în 1997, devenit cunoscut ca „Legea Pruteanu", care cerea ca toate textele publice (inclusiv reclamele) în limbi străine să conțină și traducerea în română. Legea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu și adoptată de parlament în 2004 într-o variantă modificată, care nu conține sancțiunile prevăzute în proiectul inițial (Legea 500/2004). Pruteanu a criticat industria mediatică de divertisment din România, în special referitor la programele de calitate scăzută și la manele, pe care el le-a numit „un gunoi".George Pruteanu a decedat la 27 martie 2008 la București în urma unui infarct miocardic și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

Surse:

https://www.mediafax.ro/social/lingvistul-george-pruteanu-a-decedat-2492902

http://www.ziare.com/george-pruteanu/biografie

https://www.scribd.com/doc/172510903/George-Pruteanu

https://jurnalul.antena3.ro/fun/s-a-stins-avocatul-limbii-romane-120880.html

$$$

S-a întâmplat în 27 martie…

– „Ziua Unirii Basarabiei cu România”, declarată sărbătoare naţională. La data de 27.III/9.IV, în anul 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, prin majoritate absolută de voturi, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă). Sfatul Ţării îi avea în frunte pe Ion Inculeţ – preşedinte, Pantelimon Halippa – vicepreşedinte şi Ion Buzdugan – secretar. Proclamaţia Sfatului Ţării glăsuia: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”

- „Ziua mondială a teatrului"; a fost iniţiată de Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, de la Viena; a fost sărbătorită prima dată în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Naţiunilor la Paris

- 1613: A murit Sigismund Báthory. Sigismund Báthory (Zsigmond Báthory) (n. 1572 - d. Praga), principe al Ardealului, fiul lui Cristofor Báthory şi al Elisabetei Bocskai.

- 1625: Carol I a devenit rege al Angliei, Scoţiei şi Irlandei..Carol I al Angliei (n. 19 noiembrie 1600 – d. 30 ianuarie 1649) a fost rege al Angliei, Scoţiei şi Irlandei din 27 martie 1625 până la moarte. Văzând tendiţele sale absolutiste, mai ales în modul de a impune taxe fără aprobarea acestuia, Parlamentul s-a opus regelui Carol I al Angliei .Tensiunile politice şi religioase cumulate în decursul anilor, au explodat în războiul civil englez: împotriva lui s-au ridicat forţele Parlamentului, care se opunea tentativelor sale de centralizare a puterii în sens absolut. Alături de Parlament s-au aliat Puritanii, ostili politicii sale religioase. Războiul s-a încheiat cu înfrângerea regelui Carol I al Angliei, care a fost prins, judecat sub acuzaţia de trădare, condamnat la moarte şi executat la 30 ianuarie 1649. Monarhia a fost abolită şi în locul ei a fost instituită o republică. Aceasta însă, după moartea liderului ei principal (capul revoluţiei, care l-a detronat pe Carol), Oliver Cromwell, a intrat în criză, consimţind ca regele Carol al II-lea, fiul lui Carol I, să restaureze monarhia. Carol I al Angliei este sanctificat de Biserica Anglicană, care-l aminteşte pe 30 ianuarie.

- 1697: Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, accepta unirea cu Roma pe baza celor patru puncte (recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei Purgatoriului, a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, adică pâine nedospită) în schimbul păstrării ritului, egalităţii în drepturi cu clerul catolic şi recunoaşterii mirenilor uniţi ca „fii ai patriei”, adică având drepturi cetăţeneşti depline

- 1703, Rusia: Împăratul Petru cel Mare a fondat oraşul Sankt Petersburg.

– 1757: A murit Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (n. 1717)

- 1770: A murit Giovanni Battista Tiepolo, pictor şi gravor italian (n. 1696).

- 1794: Crearea marinei militare americane. Congresul a adoptat Act to Provide a Naval Armament sau Naval Act of 1794, actul de naştere al US Navy, prin care s-a autorizat construcţia a 6 fregate: USS United States, USS President, USS Constellation, USS Chesapeake, USS Congress et USS Constitution.

- 1797: S-a născut scriitorul francez Alfred de Vigny. Alfred de Vigny (n. Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet şi dramaturg francez, unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată şi abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenţei, viaţa, moartea. El este, aşa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale şi mai ales o concepţie de viaţă bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viaţa supune omul, aduce în versurile sale stoicismul şi trăirea demnă a tuturor sentimentelor.

-1809: A murit Joseph-Marie Vien, pictor francez (n.18 iunie 1716)..

- 1845: S-a născut fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile Röntgen"); Premiul Nobel pentru fizică pe 1901 (m.

- 1848, 27.III/8.IV.: Are loc, la Iaşi, o mare adunare în cadrul căreia sunt adoptate cele 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării; este începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor Unite)

- 1850: Primul număr al revistei săptămânale Household Words, de Charles Dickens a fost publicat la Londra.

- 1851: S-a născut Vincent d'Indy, compozitor şi pedagog francez (m. 1931)

- 1871: S-a născut scriitorul german Heinrich Mann (m. 1950).

- 1875: A murit Edgar Quinet, istoric, scriitor, filosof şi om politic francez; a militat pentru înnoirea societăţii pe baze democratice, republicane, ceea ce i-a adus un lung exil (1851-1870); în această perioadă s-a apropiat de istoria, limba şi literatura română, pe care le-a cunoscut atât direct, prin vizitele făcute în Principatele Române, cât şi cu ajutorul soţiei sale, Hermiona, fiica cărturarului moldovean Gheorghe Asachi; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1803).O staţie de metrou din Paris, precum şi mai multe licee din Franţa, dintre care unul din Bourg-en-Bresse, îi poartă numele.Pentru atitudinea sa filo-română, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi i s-a acordat cetăţenia română.O stradă din centrul Bucureştiului şi una din cartierul Mănăştur Sud, al municipiului Cluj-Napoca, se numesc strada Edgar Quinet.

- 1879, 27.III / 8.IV: Prin înalt decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte"

– 1888: S-a născut poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar)

- 1889: Ministrul de externe P. P. Carp semna actul de naştere al primei agenţii de presă a statului român – Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Această instituţie de presă („românească, naţională şi autonomă”) funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Străine şi avea datoria „să transmită în străinătate ştiri privind România”, iar de acolo să primească şi să difuzeze „un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România”. Agenţia Română a funcţionat până spre sfârşitul anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. La data de 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniştri, se hotăra înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri denumită prescurtat Agerpres. Începând cu data de 2 ianuarie 1990, Agenţia Română de Presă Agerpres îşi încetează activitatea, din acest moment ştirile urmând să fie difuzate de Agenţia de Presă Rompres. Oficial însă, Rompres a fost înfiinţată printr-un decret semnat de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat la 15 aprilie şi, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, al cărui articol unic prevedea: „În tot cuprinsul legii, precum şi în toate actele normative în vigoare, denumirea Agenţia Naţională de Presă Rompres se înlocuieşte cu denumirea Agenţia Naţională de Presă Agerpres”

- 1899: Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia şi Franţa.

- 1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuşi, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: „Sub umbra unui stejar nu poate creşte decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuşi a renuntat la modelajul tradiţional, lucrând direct în piatră.

- 1908, 14/27: S-a născut fizicianul Şerban Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; membru, vicepreşedinte (1963-1985) şi preşedinte cu delegaţie (1975-1976) al Academiei Române (m. 1986)

- 1910: S-a născut poetul chinez Jiang Haicheng (pseudonimul lui Ai Qing) (m. 1996)

- 1911: S-a născut soprana Lucia Bercescu (m. 1995)

- 1914: A fost înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR), recunoscut, în acelaşi an, de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie ce aparţine Mişcării Olimpice. În cadrul Adunării Generale de alegeri din 16.XI.2004 COR a devenit, în noua sa structură, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR)

- 1918, 27.III / 9.IV: Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotărăşte, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă)

- 1920: S-a născut economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc; membru al Academiei Române (m. 2000)

- 1923: A murit Sir James Dewar, fizician şi chimist englez; a studiat problema temperaturilor joase (a lichefiat hidrogenul şi fluorul) şi a inventat termosul (1898) (n. 1842)

- 1931: A murit scriitorul englez Arnold Bennett (n. 1867)

– 1931: S-a născut inginerul Virgiliu Niculae G. Constantinescu; bogată activitate didactică şi peste 40 de ani de activitate de cercetare în diferite domenii ale mecanicii; membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (1994-1998); între anii 1997-2003 a fost ambasador al României în Belgia (m. 2009)

- 1936: S-a născut pictorul Nicolae Drăguşin

- 1938: S-a născut baritonul Nicolae Constantinescu

- 1940: S-a născut Hans Peter Türk, compozitor, muzicolog şi profesor

- 1940: Premiera filmului „Rebecca".Primul film realizat in Statele Unite de catre Alfred Hitchcock, „Rebecca”, a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun film si pentru cel mai bun regizor.

- 1942: S-a născut actorul britanic Michael York

- 1956: S-a născut interpreta de muzică populară Floarea Calotă

- 1958: Nikita Hruşciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.

-1963:S-a născut Quentin Tarantino, regizor, scenarist şi actor de film american.Quentin Jerome Tarantino (n. Knoxville, Tennessee, Statele Unite ale Americii) este un regizor de film, scenarist, producător şi actor american. Cele mai cunoscute creaţii ale sale sunt Reservoir Dogs (1992), Pulp Fiction (1994), Jackie Brown (1994), Kill Bill Vol. 1 (2003), Kill Bill Vol. 2 (2004), Death Proof (2007). Filmele realizate de Tarantino i-au adus acestuia premii la Oscar, Globul de Aur, BAFTA şi Palme d'Or. În 2007, Total Film l-a clasat pe locul 12 în topul celor mai buni regizori din toate timpurile.

- 1968: A murit, într-o catastrofă aviatică, în timpul unui antrenament, cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (la 12.IV.1961, la bordul navei „Vostok"; zborul a durat 89,1 minute, nava înconjurând Pământul o singură dată) (n. 1934).

- 1970: A murit medicul Leon Daniello; cadru didactic la Facultatea de Medicină din Cluj, a fost primul profesor universitar de pneumoftiziologie din învăţământul medical românesc; alături de dr. Iuliu Haţieganu, s-a ocupat, la Cluj, de organizarea profilaxiei antituberculoase la studenţi, înfiinţând primul dispensar studenţesc din România şi unul dintre primele din Europa (1926); membru corespondent al Academiei Române (n. 1898)

- 1970: S-a născut cântăreaţa de muzică pop americană Mariah Carey

–1975: S-a născut atleta Mihaela Melinte, prima campioană mondială a atletismului românesc la aruncarea ciocanului; în primii trei ani ai participării sale în competiţiile internaţionale ale seniorilor a doborât 8 recorduri mondiale; în anul 2009 s-a retras din activitatea competiţională

- 1985: A murit Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar (n. 1928)

- 2002: A murit Dumitru Corbea, poet, prozator şi traducător (n. 1910)

- 2002: A murit scenaristul şi regizorul de film american de origine austriacă Billy Wilder (n. 1906)

- 2003: Zece alpinişti români pleacă în prima expediţie exclusiv românească pentru cucerirea Everestului (27 martie – 25 mai); la 22 mai, alpinistul Teodor Tulpan atinge vârful Everest (8848 m) .Teodor Tulpan (n.14 iunie 1971-) este un alpinist român, care a cucerit cel mai înalt vârf montan din lume în 2003, vârful Everest (8848 m), ascensiune realizată pe 22 mai 2003. Alǎturi de Teodor au mai urcat pe vârf în cadrul aceleiaşi expediţii, „Everest 2003", Marius Gane, Lucian Bogdan şi americanul de origine românǎ, Gheorghe Dijmǎrescu. Teodor Tulpan este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Sibiu, specializarea Educaţie Fizică şi Sport, şi membru voluntar al S.P. Salvamont din 1995.

- 2006: A murit Stanislaw Lem, scriitor polonez de romane science fiction (multe dintre ele ecranizate) şi filosof (n. 1921)

- 2008: A murit George Pruteanu, lingvist şi om politic (n. 1947)

–2011: A murit actorul american Farley Granger, renumit pentru rolurile de excepţie din filmele lui Alfred Hitchcock sau din seriale precum „Murder, She Wrote” şi „As the World Turns” (n. 1925)

– 2015: A murit jurnalista Lucia Jurca; a lucrat la Radio România Actualităţi, apoi a fost redactor-şef al redacţiei minorităţi, realizator la TVR Internaţional şi la Agenţia de Presă RADOR, iar în ultimii ani a realizat programe pe teme europene şi din domeniul cultural (n. 1961)

– 2016: A murit istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1925)