sâmbătă, 18 ianuarie 2025

***

 Iubirile lui Ion Besoiu


Regretatul actor a decedat pe 18 ianuarie 2017... 

A avut patru soţii şi un singur copil. Pe ultima lui soţie a iubit-o cel mai mult.

Ion Besoiu a fost unul dintre cei mai chipeşi actori români şi a avut mare succes la femei. Aşa că nu e de mirare că a fost căsătorit de patru ori.

„Prima mea căsătorie a fost cu o cântăreaţă foarte talentată, când aveam 23 de ani. A durat câteva luni, apoi m-am recăsătorit de două ori, iar cea de-a patra soţie, e filoloagă. E minunată, sunt fericit”, povestea Ion Besoiu.

De altfel, pe ultima soţie, maestrul Ion Besoiu a iubit-o cel mai mult. Luminiţa Marcu era, la bază, profesoară de franceză şi italiană, însă a lucrat câţiva ani buni în presă. Ulterior a intrat în televiziune, însă a preferat să nu o facă din faţa camerelor de filmat, ci doar din spate, de unde a îndrumat generaţii întregi prezentatori de televiziune. A fost o femeie discretă, pe care admiratorii lui Besoiu ajunseseră s-o cunoască doar din povestirile acestuia.

„Era un om extraordinar, de o frumuseţe fizică şi spirituală ieşită din comun, cu o imensă influenţă benefică asupra mea. Avea mare grijă ce să fac şi la ce să renunţ. Era sufletul meu”, mărturisea Ion Besoiu într-un interviu acordat în urmă cu mai mulţi ani.

La moartea ei, în 2007, actorul a fost devastat. „Când a murit, mi s-a zguduit credinţa în Dumnezeu”, spunea acesta despre femeia cu care s-a însurat când avea 61 de ani.

Ioana, în vârstă de 36 de ani, este singura fiică a lui Ion Besoiu. Ea s-a născut în urma căsătoriei cu actriţa Emilia Dobrin.

„Nu pot să definesc sentimentul de tată. Îl ai de când odorul tău e în pântecul mamei. Cu ivirea unui copil, viaţa, Sărbătorile, capătă o altă semnificaţie. Sunt cel mai fericit, pentru că a moştenit de la mine patima istoriei. Se spune că cine n-a sădit un pom şi n-a făcut un copil a trăit degeaba pe pământ. Eu vă recomand cu căldură să faceţi copii, dar, din păcate, în vremurile astea e tot mai greu”, mărturisea Ion Besoiu. 

Prietenă bună cu Maria Marinescu, Ioana Besoiu s-a măritat cu un om de afaceri din Braşov, despre care presa locală a scris că i-ar fi fost infidel. Ioana este mama unei perechi de gemeni de 2 ani.

***

 Reaprindeți candela - Grigore Vieru

 

Reaprindeți candela-n căscioare

lângă busuiocul cel mereu

degerat la mâini și la picioare,

se întoarce-acasă Dumnezeu.


 Doamne Cel din slăvile creștine,

ce păcate oare-ai săvârșit

că te-au dus acolo și pe tine

în Siberii fără de sfârșit?!

 

Toate le ierți,

Doamne de Sus,

cu blândețe măreață,

chiar și pe ceicare Te-au dus

în Siberii de gheață!

 

Ninge frigul și pustiul plouă,

degerată-mi este inima.

Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă

fără sfatul și lumina Ta.

 

Doamne, intră și-n a mea chilie

și-amandoi, răniți și înghețați,

să ne încălzim cu bucurie

unul lângă altul ca do i frați.


Poeziile noastre

***

 "Din lada mirosind a molii și-a parfum

    a scos o rochie din tinerețea ei bunica.

    Subțire-i și ușoară ca un fum,

 de parcă-ar fi țesută din nimica.


    Ce trist foșnește crinolina de mătase,

    volanele i se distramă și se taie,

    și-n joc de raze, siluete grațioase,

    din alte vremi, dansează prin odaie.


    Revede balul cel dintâi bătrâna,

    își recunoaște rochia de fată

    și-i tremură pe-atlasu rece mâna,

    de-nduioșare multă-nfiorată.


    Și cum își pleacă fruntea tot mai tare,

    i-așa de gârbovă bunica-n vechiul șal...

    Ce s-a făcut frumoasa dansatoare

    care-a plutit în rochia de bal?

 

    Picioarele ușoare și micuțe,

    și ochii, și surâsul strălucit,

    în trupul gârbovitei bunicuțe

    cum, oare, pe vecie de-au murit?


    Și mi-au răspuns mătăsurile moarte,

    sau poate chiar bătrâna-n vechiul șal:

    nu, n-au murit, dansează mai departe,

    mereu în alte rochii, primul bal.'


 Magda Isanos - "Rochia", 1936


Mulțumesc  Elvira Moldovan!🙏

@ toată lumea

***

 

--DE UNDE PROVIN NUMELE REGIUNILOR ROMÂNIEI... 🇷🇴

      Curiozităţile şi culisele istoriei...

-ROMÂNIA, aşa cum o cunoaştem acum, este compusă din nouă regiuni istorice.     După lupte de secole, purtate pentru autonomia fiecărei regiuni şi pentru mândria locală, cele nouă mici state se unesc în 1919 şi formează ROMÂNIA MARE, un vis mocnit timp de sute de ani..

-Fiecare teritoriu istoric al ROMÂNIEI are povestea şi actorii lui, însă toate au în comun dorinţa, coagulată de-a lungul secolelor, de a face parte dintr-o singură ţară, unită sub cupola ROMÂNIEI MARI..


-Complexitatea BANATULUI este mult prea mare pentru a vorbi despre această regiune într-un singur articol, chiar şi atunci când îţi doreşti să prezinţi etimologia numelui ei..

Zeci, sute de scriitori, istorici, oficiali sau călători au povestit mereu despre o regiune fabulousă, aflată la graniţa dintre OCCIDENT şi ORIENT, mereu o zonă purtătoare de cultură şi civilizaţie europeană..


-În ceea ce priveşte zona estică a ROMÂNIEI, istoricii nu au nici un dubiu.. 

Numele de DOBROGEA vine de la conducătorul bulgar Dobrotici, fiul boierului BALICA, primul conducător care şi-a declarat independenţa faţă de IMPERIUL BIZANTIN. Acest lucru face ca zona DOBROGEI să fie una dintre primele spaţii autonome de pe teritoriul ROMÂNIEI..


-Despre originea numelui de ARDEAL, istoricii spun că este încă una controversată..

Deşi există o părere dominantă care spune că termenul care stă în spatele acestui cuvânt este ERDÉLY, care se traduce prin 

„peste pădure”, unii istorici afirmă că numele ar fi defapt o veche rădăcină indoeuropeană, ard-, aflată în unele toponime tradiţionale, cum ar fi numele Munţilor ARDENI  (din regiunea franco-belgiană)..


-MARAMUREŞUL este una din regiunile ROMÂNIEI cu o etimologie vastă.Nici până astăzi istoricii nu pot să spună cu exactitate care a fost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de „MARAMUREŞ “.Chiar dacă „ȚARA MARAMUREŞULUI “este un termen întâlnit prima dată în 1299, există variante etimologice care duc cu mult înaintea secolului XIII..


-Partea de nord a MOLDOVEI este cunoscută sub denumirea de BUCOVINA, dar destul de puţini oameni ştiu cum s-a ajuns aici, mai ales că pe vremea lui ŞTEFAN cel MARE ţinutul era cunoscut ca ŢARA de SUS.Un alt lucru interesant referitor la această zonă este faptul că, teritoriul BUCOVINEI se întinde peste graniţa ROMÂNIEI..


-La sfârşitul secolului al XIII-lea, Voievodul BASARAB profita de criza politică din IMPERIUL OTOMAN şi de dispariţia dinastiei ARPADIENE din UNGARIA reuşind să îi adune pe stăpânii feudali de la sud de CARPAŢI sub cupola teritoriului MUNTENIEI..

Câţiva ani mai târziu MUNTENIA avea să formeze, alături de regiunea  OLTENIEI “ŢARA ROMÂNEASCĂ ”, piatra de temeie a ROMÂNIEI UNITE..


-Denumirea regiunii istorice OLTENIA îşi trage rădăcinile din perioada BASARABILOR, de unde şi numele atribuit provinciei de „leagănul dinastiei BASARABILOR ”..

Etimologia numelui regiunii provine, aşadar, din zorii secolului XV, şi a reprezentat, de-a lungul secolelor, judeţele din stânga râului OLT, pentru ca, ulterior, să cuprindă judeţe de ambele părţi ale OLTULUI..


-Istoria BĂRĂGANULUI, ţinutul arid din sudul ţării, a fost evocată de-a lungul anilor în operele literare ale unor personalităţi culturale şi duce în spatele ei influenţa otomană  pe care românii au primito timp de mai multe secole.Etimologic, BĂRĂGANUL îşi trage numele dintr-un cuvânt turcic, „BURAGAN “, care înseamnă  vârtej, furtună sau vifor..


-Referitor la ţinutul MOLDOVEI, istoricii au elaborat numeroase teorii privitoare la constituirea provinciei şi la etimologia acestui nume, însă legenda voievodului DRAGOŞ VODĂ şi a căţelei sale, MOLDA, s-a întipărit în mentalul colectiv şi tinde să fie considerat momentul iniţial în constituirea regiunii...

Sursa Google...

preluare:Elvira Jacab

@ toată lumea

***

 UN TEXT FOARTE FRUMOS SCRIS DE 

       JACQUES PRÈVERT.... FRUMOS ȘI ATĂT DE 

ADEVĂRAT:


       ,,Ziua abia a început și... este deja șase seara.

Abia a sosit luni și este deja vineri.

... și luna s-a terminat deja.

... și anul aproape s-a încheiat.

... și deja 30,40, 50 sau 60 de ani din viața noastră au trecut.

... și ne dăm seama că ne-am pierdut părinții, prietenii.

... și ne dăm seama că este prea târziu să ne întoarcem...

Deci ... să încercăm oricum, pentru a profita la maximum de timpul care ne-a mai rămas...

Să nu încetăm să căutăm să avem activități care ne plac...

Să punem ceva culoare în griul nostru... Să zâmbim lucrurilor mici din viață care ne-au pus balsamul în inimă.

Și, în ciuda tuturor, trebuie să continuăm să profităm cu seninătate de acest timp care ne rămâne. Să încercăm să eliminăm „după” ...

O fac după...

Voi spune după...

Mă voi gândi la asta după...

Lăsăm totul pentru mai târziu de parcă „după” ar fi fost al nostru.

Pentru că ceea ce nu înțelegem este că:

după aceea, cafeaua se răcește....

după aceea, prioritățile se schimbă...

după aceea, vraja este spartă...

după, sănătatea trece...

după aceea, copiii cresc...

după aceea, părinții îmbătrânesc....

după aceea, promisiunile sunt uitate...

după aceea, ziua devine noapte...

după aceea, viața se termină...

Și atunci este adesea prea târziu....

Deci... să nu lăsăm nimic pentru mai târziu...

Pentru că așteptând mereu până mai târziu, putem pierde cele mai bune momente, ...

cele mai bune experiențe,

cei mai buni prieteni,

cea mai buna familie...

Ziua este astăzi... Momentul este acum...

Nu mai suntem la vârsta la care ne putem permite să amânăm ceea ce trebuie făcut imediat până mâine…”

Deci, să vedem dacă veți avea timp să citiți această postare...

Sau poate o veți lăsa pentru ... „mai târziu” ...

Și nu o veți împărtăși „niciodată” ..."

***

 UN TEXT FOARTE FRUMOS SCRIS DE 

       JACQUES PRÈVERT.... FRUMOS ȘI ATĂT DE 

ADEVĂRAT:


       ,,Ziua abia a început și... este deja șase seara.

Abia a sosit luni și este deja vineri.

... și luna s-a terminat deja.

... și anul aproape s-a încheiat.

... și deja 30,40, 50 sau 60 de ani din viața noastră au trecut.

... și ne dăm seama că ne-am pierdut părinții, prietenii.

... și ne dăm seama că este prea târziu să ne întoarcem...

Deci ... să încercăm oricum, pentru a profita la maximum de timpul care ne-a mai rămas...

Să nu încetăm să căutăm să avem activități care ne plac...

Să punem ceva culoare în griul nostru... Să zâmbim lucrurilor mici din viață care ne-au pus balsamul în inimă.

Și, în ciuda tuturor, trebuie să continuăm să profităm cu seninătate de acest timp care ne rămâne. Să încercăm să eliminăm „după” ...

O fac după...

Voi spune după...

Mă voi gândi la asta după...

Lăsăm totul pentru mai târziu de parcă „după” ar fi fost al nostru.

Pentru că ceea ce nu înțelegem este că:

după aceea, cafeaua se răcește....

după aceea, prioritățile se schimbă...

după aceea, vraja este spartă...

după, sănătatea trece...

după aceea, copiii cresc...

după aceea, părinții îmbătrânesc....

după aceea, promisiunile sunt uitate...

după aceea, ziua devine noapte...

după aceea, viața se termină...

Și atunci este adesea prea târziu....

Deci... să nu lăsăm nimic pentru mai târziu...

Pentru că așteptând mereu până mai târziu, putem pierde cele mai bune momente, ...

cele mai bune experiențe,

cei mai buni prieteni,

cea mai buna familie...

Ziua este astăzi... Momentul este acum...

Nu mai suntem la vârsta la care ne putem permite să amânăm ceea ce trebuie făcut imediat până mâine…”

Deci, să vedem dacă veți avea timp să citiți această postare...

Sau poate o veți lăsa pentru ... „mai târziu” ...

 Și nu o veți împărtăși „niciodată” ..."

***

 Kevin Costner împlinește astăzi 70 de ani! S-a născut în această zi în 1955! 

La multi ani!


"KEVIN COSTNER avea un prieten, un scriitor care se chinuie pe nume Michael. Costner îl ajuta adesea să-și asigure locuri de muncă de scris, dar aproape invariabil, munca lui Michael a primit feedback negativ. „El i-a înfuriat pe toți”, a remarcat Costner.


Într-o zi, Michael și-a vărsat frustrările, spunând: „Urăsc Hollywood-ul. Vă urăsc pe toți. ”În acel moment, Costner își atinsese limita. El i-a spus lui Michael că, în loc să dea vina pe alții pentru eșecurile sale, ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea ca scriitor „Poate nu ești suficient de bun”, a spus Costner.


Acest lucru a dus la o ceartă aprinsă. „Credeam că prietenia noastră s-a terminat”, a recunoscut Costner.


O săptămână mai târziu, Michael l-a sunat și i-a spus: „Nu am unde să stau. Pot să stau la tine acasă? Costner a fost de acord. Michael a stat câteva luni, scriind în fiecare seară. Îl ruga frecvent pe Costner să-i citească lucrarea, dar Costner, încă supărat, a refuzat.


De-a lungul timpului, Michael a început să citească povești fiicei de trei ani a lui Costner în fiecare seară. Soția lui Costner nu a fost încântată de asta. „El este în camera ei citindu-i. El trebuie să plece”, a insistat ea. În cele din urmă, Michael a fost rugat să plece.


A ajuns să spele vase într-un restaurant chinezesc din Arizona. Michael îl suna adesea pe Costner, întrebându-l: „Ai citit ce am scris? ”


„Nu. Nici măcar nu te mai plac”, a răspuns Costner.


Răspunsul lui Michael? "Păi, mi-e frig. Lucrez într-un restaurant chinezesc și trebuie să omor ratoni. ”


Costner i-a trimis pături.

“Ai citit ce am scris? ”

"Nu."


Costner a trimis provizii.

“Ai citit ce am scris? ”

"Nu."


Costner ia trimis un sac de dormit.

“Ai citit ce am scris? ”

"Nu."


În cele din urmă, Kevin Costner a cedat și a citit ce scrise Michael Blake în timp ce stătea la el acasă și în timpul său luptând în Arizona. Lucrarea a fost *Dances with Wolves*.


Restul e istorie.


Filmul a primit 12 nominalizări la Premiile Oscar, câștigând 7, inclusiv cel mai bun film. Kevin Costner a câștigat premiul pentru cel mai bun regizor.

Michael Blake, fost ucigaș de ratoni și spălător de vase, a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat.


Dacă ai un vis, protejează-l. Dacă vrei ceva, du-te după  el. 

Punct."


PAGINA Viata cu de toate

$$$

 La 85 de ani, Don Jorge s-a căsătorit cu Anna de 25 de ani. 💏 Pentru că soțul ei este atât de bătrân, Ana decide ca după nuntă, ea și Don ...