"M-am saturat sa fiu profesor in tara mea
M-am saturat sa mi se spuna ''stiai in ce te bagi''. Ei bine nu, nu stiam, nimeni nu stia. Daca stiam nu alegeam profesoratul in veci. Ce credeti ca nu eram in stare sa fac altceva?
Ce credeti ca nu suntem in stare sa facem altceva, la cate umilinte am indurat ca profesor de la societate? Putem face orice, munca nu este umilitoare, cum cred o gramada de cetateni ai Romaniei, ca ei au liceul si nu pot accepta orice slujba, este sub demnitatea lor, ce ei sunt prosti sa munceasca pe 2000/2500 lei, dar noi trebuie, noi avem vocatie.
Nu stiam ca a fi profesor in Romania inseamna ca esti un spagar, un asistat si un puturos etc. Nu stiam ca singurul drept pe cale il am la sfarsitul facultatii este sa fiu jignita de toata lumea si doamne fereste sa te superi.
Nu stiam ca am castigat dreptul de a munci pana la epuizare si tot nu este destul.
Nu stiam ca totul va fi un lux, o pereche de blugi, o bluza, ca de casa sau masina nici nu poate fi vorba iar daca indraznesc sa doresc mai mult, asta va fi o ofensa groaznica adusa poporului roman.
Nu stiam ca nu am dreptul la nimic.
Nu stiam ca a avea pretentia de a avea mai mult ca cineva cu liceul terminat este un sacrilegiu in Romania (daca nu faci parte din tagma politicienilor, ziaristilor si manelistilor) si tot romanul de buna credinta se va revolta.
Nu stiam ca voi lucra in conditii din 1900 si mi se va cere sa fac performanta ca in tarile nordice. Nu stiam cat de mult costa cursurile, manualele, cartile, revistele de specialitate si ca nici daca platesc tot salariul meu pe un an, nu mi le voi permite pe toate.
Nu stiam ca trebuie sa imi cumpar imprimante, laptopuri daca vreau sa am cu ce sa lucrez la clasa. Nu stiam ca daca doresc sa particip la cursuri cu credite obligatorii din 5 in 5 ani trebuie sa platesc bani multi, ca doar este in interesul meu, trebuie sa ma perfectionez si daca am asa curiozitati trebuie sa platesc.
Nu stiam ca nu am weekenduri libere si sarbatori, nu stiam ca programul este doar pe hartie. Nu stiam ca trebuie sa raspund la telefon oricand si oriunde pentru ca fiecare are cate o problema care trebuie sa imi fie comunicata.
Dar acum stiu! Este drept ca am avut nevoie de 15 ani sa inteleg si asta denota cat de proasta si credula sunt, sa cred si sa sper ca se va schimba ceva.
Si voi domnilor ziaristilor nu aveti decat sa ma balacariti cat de mult doriti, sau sa ignorati, nu mai conteaza, oricum nu am copii care sa se simta rusinati de ce ziceti voi iar pentru mine jignirile si umilintele sunt ceva la ordinea zilei, pur si simplu nu imi mai pasa, va rog in schimb sa nu ziceti nimic frumos despre mine asta ma face sa rosesc, sa ma simt vinovata si incep sa plang.
Si acum dragi colegi, eu sincer nu cred ca greva va schimba ceva, vor gasi ei un mijloc sa o faca ilegala si sa faca oamenii sa ne urasca si mai mult. Eu nu sunt asa desteapta sa fac un document in care sa spun ce dorim dar printre noi siguri sunt unii care stiu sa o faca. Eu nu mai accept pomana nimanui. Romanul este in stare si daca raman 10 profesori in Romania sa ii invete pe ceilalti 20000000 de milioane, sa le ceara performanta. Dar nimeni nu ne poate obliga sa nu ne dam demisia sau sa intram in concediu fara plata, nimeni nu imi poate spune sa imi aleg alta profesie pentru ca in timp ce unii isi cresteau copiii si se plimbau prin vacante, eu imi petreceam verile in comisii, invatam pana la epuizare pentru titularizare, definitivat, grade, totul pentru profesia mea.
Imi cer scuze elevilor minunati pe care i-am avut , pentru ca multi dintre voi chiar sunteti minunati, dar eu cu greu mai pot accepta mizeria din sistemul de invatamant romanesc in care nimic nu se va intampla prea curand."
#preluat M.A.
