$$$

 S-a întâmplat în 27 septembrie…

- Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti. La 23/24.IX.1716 a fost ucis de turci (în drumul spre surghiunul pe muntele Sinai) cărturarul Antim Ivireanul; adus în Ţara Românească, în jurul anului 1690, de Constantin Brâncoveanu, acesta va ajunge mitropolit (1708-1716); autor de scrieri didactico-morale, traducător din limba greacă al unor scrieri de cult, talentat caligraf, gravor şi miniaturist; ctitorul ansamblului monastic Antim din Bucureşti (1716); a fost canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română în iunie 1992, fiind pomenit în fiecare an la 27 septembrie (n.~1660, în Iviria/Georgia de azi)

- „Ziua Mondială a Turismului"; se marchează în fiecare an potrivit hotărârii adoptate de cea de-a treia sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului (Torremolinos/Spania, septembrie 1979); la stabilirea datei s-a ţinut seama de faptul că 27 septembrie este o dată-reper pentru turismul mondial - ziua când, în 1970 a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului; 

- 1529: Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă oraşul.Primul asediu al Vienei de către turci şi aliaţi moldoveni a durat din data de 27 septembrie până la data de 14 octombrie 1529, când Soliman I s-a retras cu pierderi însemnate. Cifra pierderilor este încă controversată, ea variind între 20.000 si 40.000 de soldati turci căzuti în luptă. După această înfrângere, armata turcă, cu elita ei de ieniceri, şi-a pierdut renumele de neînvinsă.Al doilea asediu al Vienei, din 1683, a eşuat în acelasi fel, si a fost ultima manifestare a puterii otomane.

- 1716: Antim Ivireanul, mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716), a fost ucis de către turci ( lângă Adrianopol, în drumul spre surghiun la Mănăstirea Sf. Ecaterina, de pe muntele Sinai.

- 1821 S-a născut Henri-Frédéric Amiel (m.1881), scriitor elveţian de limbă franceză. S-a remarcat ca analist meticulos şi subtil al vieţii interioare în volumul Fragmente dintr-un jurnal intim (postum 1884). A mai scris versuri, eseuri (Despre mişcarea literară a Elveţiei franceze şi viitorul ei, 1849) etc. 

- 1822: Jean-François Champollion anunţă că a descifrat inscripţia de pe „piatra de la Rosetta".Jean-François Champollion (n. 23 decembrie 1790, Figeac, Franta - d. 4 martie 1832, Paris) a fost un orientalist francez.Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reuşind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor.

- 1825: În Anglia se inaugurează prima linie de cale ferată din lume, construită de inginerul George Stephenson, linie ce făcea legătura între oraşele Stockton şi Darlington.

- 1827: S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române (m. 1877).  

- 1871: S-a născut scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1926. Grazia Deledda (n. Nuoro, Sardinia — d. 15 august 1936) a fost o scriitoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1926.Grazia Deledda s-a născut în localitatea Nuoro din Sardinia într-o familie de mici proprietari. Începe să scrie la 16 ani, dedicându-se literaturii şi publicând prima carte de povestiri în anul 1890 („În azur"). Spontaneitatea şi intuiţia compensează absenţa culturii teoretice (scriitoarea a fost autodidactă) iar puterea de muncă, neobişnuită, s-a concretizat în peste 50 de cărţi, marea majoritate romane, scrise în mai puţin de cincizeci de ani. În 1890, căsătorindu-se cu un înalt funcţionar de stat se stabileşte definitiv la Roma. Marea popularitate de care s-a bucurat în timpul vieţii se datorează deopotrivă numărului mare de cărţi publicate şi impactul pe care romanele sale, de factură realistă cu puternice accente lirice l-au avut cu gustul cititorului italian din epocă.

-1880: S-a născut violonistul francez Jacques Thibaud; împreună cu violoncelistul Pablo Casals şi pianistul Alfred Cortot au format un renumit trio, foarte bine apreciat atât de public, cât şi de critică (m. 1953, într-un accident de avion deasupra Alpilor, în timp ce se deplasa spre Japonia; vioara sa, un Stradivarius din 1720, a pierit odată cu el)

- 1880: A decedat Gheorghe Şiller (n.1824), pictor român. A fost printre primii profesori ai Şcolii de arte frumoase din Iaşi, unde a predat, între 1861-1880, desenul şi coloritul. Un rol deosebit l-a avut în păstrarea şi conservarea lucrărilor de artă din Pinacoteca ieşeană. După moda vremii, a creat tablouri cu subiecte istorice şi mitologice. A contribuit la restaurarea picturilor din Biserica Trei Ierarhi. 

- 1882: A murit graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary. Amedeo Preziosi (n. 2 decembrie, 1816, La Valletta, Malta – d. San Stefano - azi Yesilköy -Turcia) a fost un pictor maltez care a excelat prin acuarelele sale. După ce a făcut studii de pictură la Paris s-a stabilit definitiv în 1842 la Istanbul unde s-a casătorit şi a avut patru copii. A devenit repede celebru, atât în Turcia cât şi în Occident, datorită operelor sale care reflectau viaţa orientală. În anii 1868-69 a călătorit în România de două ori, unde a conlucrat pe plan artistic cu prietenul său, Carol Popp de Szathmary. A fost apreciat de regele Carol I al României pentru care a realizat multe lucrari şi care i-a organizat o expoziţie în Bucureşti. A creat pe teme româneşti mai mult de 250 de lucrări care, în afară de valoarea artistică, prezintă o sursă importantă pentru istoricii si antropologii români.

-1884 S-a născut, la Popeşti, jud. Iaşi, Olga M. Sturdza (m.1971), principesă, artist plastic român.

- 1892: S-a deschis Galeria Tretiakov la Muzeul de artă rusă din Moscova. Fondul colecţiei a fost donat oraşului de colecţionarul Pavel Tretiakov.

- 1903: S-a născut, la Tulcea, Alexandru Ciucurencu (d.1977), pictor român. Membru corespondent al Academiei Române (1963). A pictat naturi moarte, peisaje, portrete şi compoziţii (Peisaj de iarnă; Ciclamene; Ana Ipătescu; George Călinescu şi altele). A studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesorii pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu. După ce a lucrat un timp cu grupul de artişti care formau Şcoala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris şi în atelierul lui André Lhote. În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. A fost membru corespondent al Academiei Românedin 1963.Colorist exultant într-o fază iniţială, a evoluat spre o paletă mai rafinată, un desen concis şi compoziţii geometrizate. În prima perioadă de creaţie a pictat mai ales naturi moarte, nuduri şi peisaje, care se remarcă prin armonie coloristică. După 1944, Ciucurencu şi-a schimbat tematica, realizând compoziţii cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat şi portrete ale personalităţi culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori şi peisaje industriale.

- 1905: S-a născut Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (m. 1974) 

- 1905: Albert Einstein publică studiul „Depinde inerţia unui corp de conţinutul lui de energie? în Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simbolizat de celebra relaţie E = mc2 

- 1909: Are loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa. În perioada 1941-1944 portul primeşte destinaţie militară, este lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 este ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială sunt confiscate. Abia în anul 1961 se aprobă proiectul de extindere a portului. Atunci încep construcţiile la digul de larg, platforme, cheiuri şi dane. După anul 1984, Portul cunoaşte o nouă perioada de înflorire. Mai aproape de zilele noastre, în 2004 are loc inaugurarea terminalului de containere, iar in noiembrie 2005 se inaugurează şi terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 milioane de euro.

- 1914, 27.IX / 10.X: A murit Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitor (1866-1881) şi rege (1881-1914) al României; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (n. 1839)

- 1915: A încetat din viaţă Rémy de Gourmont (n.1858), scriitor francez. Cel mai important critic literar al şcolii simboliste. A scris eseuri literare şi filozofice (Cartea măştilor, 1896; Estetica limbii franceze, 1899), romane (Sixtine, 1890; Pelerinul tăcerii, 1896), teatru, poezii etc. Este unul din fondatorii revistei „Mercure de France”.

- 1917: A murit Edgar Degas, pictor, grafician şi sculptor francez. Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris - d. Paris), a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care şi-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepţional de desenator şi cu pasiunea pentru obiectele efemere în mişcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas şi-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numeşte realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul şi a încercat numeroase tehnici de pictură şi grafică.A lăsat după el o moştenire originală şi multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri şi sculpturi.

- 1918: S-a născut Martin Ryle, fizician si radioastronom englez. Sir Martin Ryle (d. 14 octombrie 1984) a fost un fizician şi radioastronom englez care a dezvoltat sisteme revoliţionare pentru telescoape radio şi le-a folosit pentru a localiza şi fotografia cu precizie surse slabe de unde radio. În 1946 Ryle şi Vonberg au fost primii care au publicat măsurători astronomice interferometrice în domeniul undelor radio, deşi se afirmă că Joseph Pawsey de la Universitatea Sydney efectuase măsurători interferometrice înaintea celor doi, în acelaşi an. Cu echipamente îmbunătăţite, Ryle a observat cele mai depărtate galaxii cunoscute în univers la acea vreme.Ryle, împreună cu Antony Hewish, a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat pentru merite în cercetarea astronomică.

- 1919: A murit soprana de origine italiană Adelina Patti (n. 1843, la Madrid)

- 1921: A murit compozitorul german Engelbert Humperdinck, cunoscut mai ales pentru opera „Hänsel und Gretel” 

- 1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internaţional al cinematografului, sub egida Societăţii/Ligii Naţiunilor

- 1929: S-a născut compozitorul Mircea Istrate (m. 2003?)

- 1933: S-a născut poetul Grigore Hagiu; redactor la mai multe reviste („Drum Nou", „Luceafărul", „Gazeta literară") (m. 1985)

- 1934: S-a născut poetul Ilarie Hinoveanu

- 1939: Al doilea război mondial: Varşovia capitulează în faţa trupelor germane care au asediat oraşul timp de zece zile. 

- 1940: S-a semnat, la Berlin, Pactul Tripartit, care a pus bazele unei alianţe politico-militare între statele semnatare, Germania, Italia şi Japonia; a fost actul oficial de constituire a Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaţilor în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), şi Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă). 

- 1944: A murit Aristide Maillol, pictor şi sculptor francez (n. 8 decembrie 1861). Opera sa s-a concentrat mai mult asupra nudului feminin. A revenit asupra idealurilor artei greceşti din secolul V i.e.n. ca o reacţie impotriva formelor fluide ale lui Rodin. Una dintre lucrările sale cunoscute este cea intitulată „The Mediterranean", realizată în anul 1901. In 1908 a făcut o călătorie in Grecia, iar una dintre lucrările memorabile ale acelei perioade este Monumentul Cezanne, realizat în anul 1912 pentru oraşul Aix. Lucrarea a fost refuzată de oficialii oraşului, iar mai târziu a fost adusă la Paris, în Tuileries. Lucrările sale pot fi admirate în muzee din Londra, Paris si New York. O colecţie mare de lucrari Maillol este la Musée Maillol în Paris, care a fost instituită prin Dina Vierny, modelul lui Maillol şi însoţitorea lui platonică în ultimii 10 ani din viaţă.

-1945: S-a născut poetul ucrainean de origine română Vasile Tărâţeanu; în anul 1989 a fondat, alături de alţi scriitori români din Ucraina, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu" 

- 1947: S-a născut Meat Loaf (pe numele său adevărat Michael Lee Aday), cântăreţ american de rock şi actor; este renumit pentru albumele Bat Out of Hell I, II, şi III

- 1950: S-a născut scriitorul australian John Marsden

-1950: S-a născut fostul arbitru naţional şi internaţional de fotbal Ion Crăciunescu

- 1952: S-a născut cosmonautul Dumitru Prunariu, inginer aeronautic, primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic

- 1958: S-a inaugurat, la Torino, Muzeul de cinema. Director: istoricul de film Maria Adriana Prolo. Este a treia arhivă italiană ca mărime, după Cineteca Nazionale (Roma) şi Cineteca Italiana (Milano). Colecţionează şi expune aparate de filmat, afişe, fotografii, timbre pe teme cinematografice. 

- 1962: Înfiinţarea Universităţii din Timişoara 

- 1965: S-a stins din viaţă, la Hollywood, Clara Bow (n.1905), actriţă americană de film. Momentele hotărâtoare ale consacrării ei artistice aparţin filmelor Fermitate (1924) şi Cosetta (1927) care o plasează în rândul marilor staruri hollywoodiene. 

- 1972: A murit interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu. Maria Lătăreţu (n. 7 noiembrie 1911, Bălceşti, Gorj — d. Botoşani) a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prinţesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României. În cariera sa a susţinut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice şi a participat la un număr mare de emisiuni de radio şi TV.

- 1972: S-a născut cântăreaţa americană Lhasa de Sela (m. 2010) 

- 1972: A murit Aurelia Fătu-Răduţu, interpretă a cântecelor populare bănăţene (n. 1929) 

- 1978: S-a născut pianista Mihaela Ursuleasa (m. 2012)

- 1984: S-a născut Avril Lavigne, cântăreaţă şi muziciană canadiană

- 1990: România a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989 (Convenţia a intrat în vigoare la 2.IX.1990) 

- 1990: A murit Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar, de profesie medic (n. 1904) 

- 1996: În Afganistan, talibanii cuceresc Kabulul, îl execută pe presedintele Najibullah și instaurează un „sistem islamic complet"; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice.

- 1998: În data de 27 septembrie 1998, Larry Page si Serghey Brin au pus bazele motorului de căutare GOOGLE. 

- 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Florin Muscalu; redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V" (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1943, la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova)

- 2001: A murit (într-un accident rutier) prozatorul Traian Olteanu; împreună cu poetul Florin Muscalu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V" (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1941)

- 2001: Guvernul României a adoptat Planul Naţional de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002 ; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianţa Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO

- 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion", a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani (n.1964)

- 2003: A murit actorul american de film Donald O`Connor (n. 1925)

- 2012: A murit Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (n. 1917)

$$$

 S-a întâmplat în 27 septembrie…

- Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti. La 23/24.IX.1716 a fost ucis de turci (în drumul spre surghiunul pe muntele Sinai) cărturarul Antim Ivireanul; adus în Ţara Românească, în jurul anului 1690, de Constantin Brâncoveanu, acesta va ajunge mitropolit (1708-1716); autor de scrieri didactico-morale, traducător din limba greacă al unor scrieri de cult, talentat caligraf, gravor şi miniaturist; ctitorul ansamblului monastic Antim din Bucureşti (1716); a fost canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română în iunie 1992, fiind pomenit în fiecare an la 27 septembrie (n.~1660, în Iviria/Georgia de azi)

- „Ziua Mondială a Turismului"; se marchează în fiecare an potrivit hotărârii adoptate de cea de-a treia sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului (Torremolinos/Spania, septembrie 1979); la stabilirea datei s-a ţinut seama de faptul că 27 septembrie este o dată-reper pentru turismul mondial - ziua când, în 1970 a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului; 

- 1529: Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă oraşul.Primul asediu al Vienei de către turci şi aliaţi moldoveni a durat din data de 27 septembrie până la data de 14 octombrie 1529, când Soliman I s-a retras cu pierderi însemnate. Cifra pierderilor este încă controversată, ea variind între 20.000 si 40.000 de soldati turci căzuti în luptă. După această înfrângere, armata turcă, cu elita ei de ieniceri, şi-a pierdut renumele de neînvinsă.Al doilea asediu al Vienei, din 1683, a eşuat în acelasi fel, si a fost ultima manifestare a puterii otomane.

- 1716: Antim Ivireanul, mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716), a fost ucis de către turci ( lângă Adrianopol, în drumul spre surghiun la Mănăstirea Sf. Ecaterina, de pe muntele Sinai.

- 1821 S-a născut Henri-Frédéric Amiel (m.1881), scriitor elveţian de limbă franceză. S-a remarcat ca analist meticulos şi subtil al vieţii interioare în volumul Fragmente dintr-un jurnal intim (postum 1884). A mai scris versuri, eseuri (Despre mişcarea literară a Elveţiei franceze şi viitorul ei, 1849) etc. 

- 1822: Jean-François Champollion anunţă că a descifrat inscripţia de pe „piatra de la Rosetta".Jean-François Champollion (n. 23 decembrie 1790, Figeac, Franta - d. 4 martie 1832, Paris) a fost un orientalist francez.Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reuşind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor.

- 1825: În Anglia se inaugurează prima linie de cale ferată din lume, construită de inginerul George Stephenson, linie ce făcea legătura între oraşele Stockton şi Darlington.

- 1827: S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române (m. 1877).  

- 1871: S-a născut scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1926. Grazia Deledda (n. Nuoro, Sardinia — d. 15 august 1936) a fost o scriitoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1926.Grazia Deledda s-a născut în localitatea Nuoro din Sardinia într-o familie de mici proprietari. Începe să scrie la 16 ani, dedicându-se literaturii şi publicând prima carte de povestiri în anul 1890 („În azur"). Spontaneitatea şi intuiţia compensează absenţa culturii teoretice (scriitoarea a fost autodidactă) iar puterea de muncă, neobişnuită, s-a concretizat în peste 50 de cărţi, marea majoritate romane, scrise în mai puţin de cincizeci de ani. În 1890, căsătorindu-se cu un înalt funcţionar de stat se stabileşte definitiv la Roma. Marea popularitate de care s-a bucurat în timpul vieţii se datorează deopotrivă numărului mare de cărţi publicate şi impactul pe care romanele sale, de factură realistă cu puternice accente lirice l-au avut cu gustul cititorului italian din epocă.

-1880: S-a născut violonistul francez Jacques Thibaud; împreună cu violoncelistul Pablo Casals şi pianistul Alfred Cortot au format un renumit trio, foarte bine apreciat atât de public, cât şi de critică (m. 1953, într-un accident de avion deasupra Alpilor, în timp ce se deplasa spre Japonia; vioara sa, un Stradivarius din 1720, a pierit odată cu el)

- 1880: A decedat Gheorghe Şiller (n.1824), pictor român. A fost printre primii profesori ai Şcolii de arte frumoase din Iaşi, unde a predat, între 1861-1880, desenul şi coloritul. Un rol deosebit l-a avut în păstrarea şi conservarea lucrărilor de artă din Pinacoteca ieşeană. După moda vremii, a creat tablouri cu subiecte istorice şi mitologice. A contribuit la restaurarea picturilor din Biserica Trei Ierarhi. 

- 1882: A murit graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary. Amedeo Preziosi (n. 2 decembrie, 1816, La Valletta, Malta – d. San Stefano - azi Yesilköy -Turcia) a fost un pictor maltez care a excelat prin acuarelele sale. După ce a făcut studii de pictură la Paris s-a stabilit definitiv în 1842 la Istanbul unde s-a casătorit şi a avut patru copii. A devenit repede celebru, atât în Turcia cât şi în Occident, datorită operelor sale care reflectau viaţa orientală. În anii 1868-69 a călătorit în România de două ori, unde a conlucrat pe plan artistic cu prietenul său, Carol Popp de Szathmary. A fost apreciat de regele Carol I al României pentru care a realizat multe lucrari şi care i-a organizat o expoziţie în Bucureşti. A creat pe teme româneşti mai mult de 250 de lucrări care, în afară de valoarea artistică, prezintă o sursă importantă pentru istoricii si antropologii români.

-1884 S-a născut, la Popeşti, jud. Iaşi, Olga M. Sturdza (m.1971), principesă, artist plastic român.

- 1892: S-a deschis Galeria Tretiakov la Muzeul de artă rusă din Moscova. Fondul colecţiei a fost donat oraşului de colecţionarul Pavel Tretiakov.

- 1903: S-a născut, la Tulcea, Alexandru Ciucurencu (d.1977), pictor român. Membru corespondent al Academiei Române (1963). A pictat naturi moarte, peisaje, portrete şi compoziţii (Peisaj de iarnă; Ciclamene; Ana Ipătescu; George Călinescu şi altele). A studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesorii pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu. După ce a lucrat un timp cu grupul de artişti care formau Şcoala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris şi în atelierul lui André Lhote. În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. A fost membru corespondent al Academiei Românedin 1963.Colorist exultant într-o fază iniţială, a evoluat spre o paletă mai rafinată, un desen concis şi compoziţii geometrizate. În prima perioadă de creaţie a pictat mai ales naturi moarte, nuduri şi peisaje, care se remarcă prin armonie coloristică. După 1944, Ciucurencu şi-a schimbat tematica, realizând compoziţii cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat şi portrete ale personalităţi culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori şi peisaje industriale.

- 1905: S-a născut Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (m. 1974) 

- 1905: Albert Einstein publică studiul „Depinde inerţia unui corp de conţinutul lui de energie? în Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simbolizat de celebra relaţie E = mc2 

- 1909: Are loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa. În perioada 1941-1944 portul primeşte destinaţie militară, este lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 este ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială sunt confiscate. Abia în anul 1961 se aprobă proiectul de extindere a portului. Atunci încep construcţiile la digul de larg, platforme, cheiuri şi dane. După anul 1984, Portul cunoaşte o nouă perioada de înflorire. Mai aproape de zilele noastre, în 2004 are loc inaugurarea terminalului de containere, iar in noiembrie 2005 se inaugurează şi terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 milioane de euro.

- 1914, 27.IX / 10.X: A murit Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitor (1866-1881) şi rege (1881-1914) al României; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (n. 1839)

- 1915: A încetat din viaţă Rémy de Gourmont (n.1858), scriitor francez. Cel mai important critic literar al şcolii simboliste. A scris eseuri literare şi filozofice (Cartea măştilor, 1896; Estetica limbii franceze, 1899), romane (Sixtine, 1890; Pelerinul tăcerii, 1896), teatru, poezii etc. Este unul din fondatorii revistei „Mercure de France”.

- 1917: A murit Edgar Degas, pictor, grafician şi sculptor francez. Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris - d. Paris), a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care şi-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepţional de desenator şi cu pasiunea pentru obiectele efemere în mişcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas şi-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numeşte realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul şi a încercat numeroase tehnici de pictură şi grafică.A lăsat după el o moştenire originală şi multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri şi sculpturi.

- 1918: S-a născut Martin Ryle, fizician si radioastronom englez. Sir Martin Ryle (d. 14 octombrie 1984) a fost un fizician şi radioastronom englez care a dezvoltat sisteme revoliţionare pentru telescoape radio şi le-a folosit pentru a localiza şi fotografia cu precizie surse slabe de unde radio. În 1946 Ryle şi Vonberg au fost primii care au publicat măsurători astronomice interferometrice în domeniul undelor radio, deşi se afirmă că Joseph Pawsey de la Universitatea Sydney efectuase măsurători interferometrice înaintea celor doi, în acelaşi an. Cu echipamente îmbunătăţite, Ryle a observat cele mai depărtate galaxii cunoscute în univers la acea vreme.Ryle, împreună cu Antony Hewish, a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat pentru merite în cercetarea astronomică.

- 1919: A murit soprana de origine italiană Adelina Patti (n. 1843, la Madrid)

- 1921: A murit compozitorul german Engelbert Humperdinck, cunoscut mai ales pentru opera „Hänsel und Gretel” 

- 1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internaţional al cinematografului, sub egida Societăţii/Ligii Naţiunilor

- 1929: S-a născut compozitorul Mircea Istrate (m. 2003?)

- 1933: S-a născut poetul Grigore Hagiu; redactor la mai multe reviste („Drum Nou", „Luceafărul", „Gazeta literară") (m. 1985)

- 1934: S-a născut poetul Ilarie Hinoveanu

- 1939: Al doilea război mondial: Varşovia capitulează în faţa trupelor germane care au asediat oraşul timp de zece zile. 

- 1940: S-a semnat, la Berlin, Pactul Tripartit, care a pus bazele unei alianţe politico-militare între statele semnatare, Germania, Italia şi Japonia; a fost actul oficial de constituire a Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaţilor în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), şi Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă). 

- 1944: A murit Aristide Maillol, pictor şi sculptor francez (n. 8 decembrie 1861). Opera sa s-a concentrat mai mult asupra nudului feminin. A revenit asupra idealurilor artei greceşti din secolul V i.e.n. ca o reacţie impotriva formelor fluide ale lui Rodin. Una dintre lucrările sale cunoscute este cea intitulată „The Mediterranean", realizată în anul 1901. In 1908 a făcut o călătorie in Grecia, iar una dintre lucrările memorabile ale acelei perioade este Monumentul Cezanne, realizat în anul 1912 pentru oraşul Aix. Lucrarea a fost refuzată de oficialii oraşului, iar mai târziu a fost adusă la Paris, în Tuileries. Lucrările sale pot fi admirate în muzee din Londra, Paris si New York. O colecţie mare de lucrari Maillol este la Musée Maillol în Paris, care a fost instituită prin Dina Vierny, modelul lui Maillol şi însoţitorea lui platonică în ultimii 10 ani din viaţă.

-1945: S-a născut poetul ucrainean de origine română Vasile Tărâţeanu; în anul 1989 a fondat, alături de alţi scriitori români din Ucraina, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu" 

- 1947: S-a născut Meat Loaf (pe numele său adevărat Michael Lee Aday), cântăreţ american de rock şi actor; este renumit pentru albumele Bat Out of Hell I, II, şi III

- 1950: S-a născut scriitorul australian John Marsden

-1950: S-a născut fostul arbitru naţional şi internaţional de fotbal Ion Crăciunescu

- 1952: S-a născut cosmonautul Dumitru Prunariu, inginer aeronautic, primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic

- 1958: S-a inaugurat, la Torino, Muzeul de cinema. Director: istoricul de film Maria Adriana Prolo. Este a treia arhivă italiană ca mărime, după Cineteca Nazionale (Roma) şi Cineteca Italiana (Milano). Colecţionează şi expune aparate de filmat, afişe, fotografii, timbre pe teme cinematografice. 

- 1962: Înfiinţarea Universităţii din Timişoara 

- 1965: S-a stins din viaţă, la Hollywood, Clara Bow (n.1905), actriţă americană de film. Momentele hotărâtoare ale consacrării ei artistice aparţin filmelor Fermitate (1924) şi Cosetta (1927) care o plasează în rândul marilor staruri hollywoodiene. 

- 1972: A murit interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu. Maria Lătăreţu (n. 7 noiembrie 1911, Bălceşti, Gorj — d. Botoşani) a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prinţesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României. În cariera sa a susţinut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice şi a participat la un număr mare de emisiuni de radio şi TV.

- 1972: S-a născut cântăreaţa americană Lhasa de Sela (m. 2010) 

- 1972: A murit Aurelia Fătu-Răduţu, interpretă a cântecelor populare bănăţene (n. 1929) 

- 1978: S-a născut pianista Mihaela Ursuleasa (m. 2012)

- 1984: S-a născut Avril Lavigne, cântăreaţă şi muziciană canadiană

- 1990: România a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989 (Convenţia a intrat în vigoare la 2.IX.1990) 

- 1990: A murit Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar, de profesie medic (n. 1904) 

- 1996: În Afganistan, talibanii cuceresc Kabulul, îl execută pe presedintele Najibullah și instaurează un „sistem islamic complet"; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice.

- 1998: În data de 27 septembrie 1998, Larry Page si Serghey Brin au pus bazele motorului de căutare GOOGLE. 

- 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Florin Muscalu; redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V" (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1943, la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova)

- 2001: A murit (într-un accident rutier) prozatorul Traian Olteanu; împreună cu poetul Florin Muscalu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V" (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1941)

- 2001: Guvernul României a adoptat Planul Naţional de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002 ; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianţa Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO

- 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion", a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani (n.1964)

- 2003: A murit actorul american de film Donald O`Connor (n. 1925)

- 2012: A murit Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de  film şi televiziune britanic de origine cehă (n. 1917)

$$$

 S-a întâmplat în 28 septembrie1847 (10 octombrie stil nou): În această zi, s-a născut Gheorghe Dima, compozitor şi dirijor; membru de onoare al Academiei Române. Născut în Șcheii Brașovului, în 1847, Gheorghe Dima a fost compozitor, dirijor și pedagog, membru de onoare al Academiei Române, din 1919, legându-și numele, prin activitatea sa muzicală, și de orașul Cluj, unde va și muri, de altfel, în 1925.

După absolvirea liceului real la Viena, Gheorghe Dima se îndreaptă spre Politehnica din Karlsruhe (1866) cu gândul unei cariere lipsite de griji materiale. Dar glasul sufletului său a fost mai puternic. Urmează cursuri de canto la Baden, şi la Viena. Continuă la Graz studiile de armonie şi contrapunct. Între anii 1872-1874 este student la Conservatorul din Leipzig. Vocea sa frumoasă, de bas, se face remarcată în concertele şi recitalurile susţinute în calitate de artist concertist. În toamna anului 1874, Gheorghe Dima revine la Braşov. Ocupă postul de profesor de muzică la Şcolile Centrale Române şi preia conducerea Reuniunii române de gimnastică şi cântări. Între anii 1878-1880, Gheorghe Dima se stabileşte la Leipzig, pentru desăvârşirea studiilor muzicale.Studiază pianul şi compoziţia, armonia şi contrapunctul, canto şi istoria muzicii.  Conservatorul din Leipzig, renumit pentru profesionalismul său, îi conferă lui Gheorghe Dima statutul unui muzician complex, stăpân pe arta sunetelor. Leipzig îi marchează definitiv destinul artistic, permiţându-i pe lângă studii temeinice de specialitate şi acumularea unei solide culturi muzicale de vastă erudiţie. La 1 mai 1881, Gheorghe Dima se stabileşte la Sibiu, determinând începutul unei noi ere în viaţa artistică, culturală, socială şi naţională a acestui important centru românesc. Faima Reuniunii române de muzică din Sibiu se răspândeşte în toate părţile locuite de români.

La scurt timp i se oferă conducerea corului catedralei ortodoxe.Primeşte apoi catedrele de muzică vocală şi instrumentală la Seminarul teologic, la Şcoala normală, precum şi la Şcoala civilă de fete „Astra" din Sibiu. Pe lângă acestea, datorită personalităţii, priceperii şi măestriei sale, este numit dirijor şi la Societatea „Hermannstädter Mannergesang Verein". Gheorghe Dima devine, astfel, conducătorul şi îndrumătorul vieţii muzicale sibiene, timp de aproape două decenii. Aici compune balada pentru solişti, cor mixt şi orchestră „Mama lui Ştefan cel Mare" (1884), pe versuri de D. Bolintineanu, „Hora" pentru cor mixt şi orchestră (1883), pe versuri de V. Alecsandri, piese corale laice şi religioase, împreună cu numeroase lieduri. Între acestea, la loc de cinste, se situează ciclul de lieduri pe versuri de M. Eminescu (1896), traduse în limba germană de către Maria Bologa-Dima.

La cererea insistentă a braşovenilor, care aveau şi puţină invidie pe realizările muzicale ale sibienilor, Gheorghe Dima revine în oraşul natal, în anul 1899. Îşi ocupă catedra de muzică la şcolile româneşti din Braşov şi i se oferă conducerea corului Bisericii ortodoxe „Sf. Nicolae" din Schei, a Reuniunii române de gimnastică şi cântari, precum şi a Societăţii teatrale române „Reduta". Având concursul Capelei orăşeneşti şi al Societăţii Filarmonice din Braşov, Gheorghe Dima prezintă titluri celebre din repertoriul muzical internaţional alături de cele mai izbutite creaţii româneşti. 

Gheorghe Dima s-a preocupat şi de îndrumarea vieţii muzicale a formaţiilor corale de la sate. Suferă o detenţie de l7 luni, pentru „colaboraţionism", în închisorile din Braşov, Tg. Mureş şi Cluj. În acest răstimp a compus mai multe piese religioase. Crăciunul anului 1917 îl petrece în capela închisorii din Cluj unde, împreună cu corul său de robi, a colindat „O, ce veste minunată". În luna iulie 1919 Gheorghe Dima se întoarce triumfal la Cluj. Cu sprijinul lui Tiberiu Brediceanu i se încredinţează nobila misiune de înfiinţare a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică. 

S-a stins din viaţă în ziua de 4 iunie 1925 în locuinţa sa de la conservatorul clujean, instituţie care îi poartă numele. A lăsat muzicii româneşti o creaţie originală, unitară şi reprezentativă, numărând peste 225 de titluri.

Surse:

Dima, Gheorghe. Opere alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1958

https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Dima%2C_Gheorghe

http://www.musica.coronensis.ro/gheorghe-dima/

https://www.icr.ro/pagini/ghe orghe-dima

$$$

 S-a întâmplat în 28 septembrie 1876: În această zi, a murit Costache Negri, poet și politician român. Costache Negri (n. 14 mai 1812, Iaşi– d.Târgu Ocna, judeţul Bacău) a fost revoluţionar paşoptist moldovean, scriitor, pârcălab, deputat, vicepreşedinte al Adunării Ad-hoc din Moldova.

Costache Negri, scriitor, om politic şi patriot român, s-a născut la Iaşi, în martie 1812, fiind fiul vistiernicului Petrache Negre (sau Negrea). Îşi începe studiile cu dascăli particulari, apoi le continuă la pensioanele franceze ale lui Mouton din Iaşi şi Repey din Odessa. În 1832 a plecat în străinătate la studii, călătorind în Austria, Germania, Franţa şi Italia. În perioada studiilor s-a remarcat, la Paris, ca un susţinător hotărât al progresului, al înfăptuirii reformei agrare (la o întrunire a studenţilor români proclamă necesitatea împroprietăririi ţăranilor) şi al cauzei unităţii naţionale a românilor. 

Prieten cu Vasile Alecsandri, Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu, devine un fel de mentor al ceva mai tinerilor paşoptişti, contribuind, cu tactul şi frumoasele sale calităţi intelectuale şi sufleteşti, la realizarea solidarităţii acestei generaţii. Revenit în ţară, înfiinţează în 1841 cenaclul literar de la moşia sa, Mânjina, care a devenit centrul unor reuniuni politice ale unioniştilor din Moldova şi Ţara Românească, el însuşi militând pentru unirea principatelor. La 31 ianuarie 1844, Costache Negri a salutat decizia de dezrobire a ţiganilor luată de domnul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849). 

A luat parte activ la pregătirea revoluţiei de la 1848. În luna februarie a anului 1848, aflat la Paris, a participat, alături de alţi revoluţionari români, la luptele de stradă pentru apărarea revoluţiei franceze. Aici va înmâna Guvernului provizoriu, abia instaurat, noul tricolor românesc. Venit în Moldova cu gândul de a acţiona pentru împlinirea idealurilor de libertate naţională şi socială ale românilor, va semna Proclamaţia partidului naţional din Moldova către români. De asemenea, a participat la Adunarea de la Blaj din 3-5 mai 1848. 

Fiindu-i interzisă intrarea în Moldova, după revoluţia din Iaşi, a plecat spre Braşov, unde a luat parte la elaborarea unui nou program revoluţionar. La 12/24 mai 1848 semnează la Braşov, alături de alţi revoluţionari moldoveni, documentul-program „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei", în care se revendicau unirea Moldovei şi Munteniei într-un stat independent, modern, emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire. Ajuns apoi în Bucovina, la Cernăuţi, va fi ales în fruntea Comitetului revoluţionar moldovenesc înfiinţat la 9 iunie 1848 de revoluţionarii moldoveni exilaţi şi în a cărui conducere se afla şi Alexandru Ioan Cuza. După ce a refuzat, în 1849, propunerea lui Nicolae Bălcescu de a fi şef al emigraţiei române în străinătate, a fost numit pârcălab de Covurlui (1851), apoi şef al Departamentului Lucrărilor Publice (1854), calitate în care a pledat, şi la Viena, şi la Constantinopol, cauza Principatelor Române şi dreptul lor la autonomie. 

Integrat în Comitetul Unirii de la Iaşi în 1856, apoi în Comitetul electoral al Unirii (din februarie 1857), a fost ales deputat, pentru prima oară, la Galaţi (la 22 septembrie 1857), mai apoi vicepreşedinte al Adunării ad-hoc a Moldovei (4 octombrie 1857), militând mai ales pentru unirea principatelor şi împroprietărirea ţăranilor. După dubla alegerea lui Al.I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, Costache Negri va rămâne un colaborator şi un sfetnic apropiat al acestuia, mai ales în problemele de politică externă. Din ianuarie 1859 şi-a început din nou activitatea de diplomat, la Constantinopol, contribuind la recunoaşterea de către marile puteri a dublei alegeri a lui Cuza, deci a Unirii. 

A scris literatură la îndemnul lui Vasile Alecsandri - câteva poezii, fabule, proză. Colaborează la diverse publicaţii: „Foaia ştiinţifică şi literară'' („Propăşirea'') (unde debutează în 1844 cu un text în proză intitulat „Veneţia''), „România literară'', „Steaua Dunării'' ş.a. Mai multe poezii i-au apărut postum în „Revista nouă''. 'Prozele, cele mai multe rămase neterminate, istorisesc aventuri romantice („Veneţia'', „Mănăstirea'') sau încearcă critica moravurilor („Memoriile unii părechi de foarfici''). Şi unele şi altele se confundă în media producţiei paşoptiste, neavând vreo personalitate deosebită, decât, poate, în privinţa limbii, care păstrează un iz arhaic şi moldovenesc foarte pronunţat, nu numai în vocabular şi fonetisme, ci şi în domeniul morfologic şi sintactic. 

Cunoscător al mai multor limbi străine, a tradus din Byron şi Schiller. Epistolele rămân cele mai interesante scrieri ale sale, o parte dintre acestea având o valoare documentară, istorică (corespondenţa cu Al.I. Cuza). Costache Negri a murit la 28 septembrie 1876, la Târgu Ocna. În comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi se găseşte Casa memorială „'Costache Negri''.

Surse:

„Dicţionarul scriitorilor români'', coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucureşti, 2001

Briscu, Bogdan - Moţii şi luptele lor la 1848-1849, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012 

https://crispedia.ro/costache-negri/

https://www.tititudorancea.com/z/biografie_costache_negri.htm

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/09/28/documentar-140-de-ani-de-la-moartea-lui-costache-negri-scriitor-si-om-politic-08-20-13

http://www.poezie.ro/index.php/author/0035 739/index.html

$$$

 S-a întâmplat în 28 septembrie1882: La această dată, s-a născut Vasile Pârvan, istoric şi arheolog, specialist în preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane; rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie. 

Vasile Pârvan (n. comuna Huruieşti, jud. Bacău - d. 26 iunie 1927, Bucureşti), a fost istoric, arheolog, filosof al istoriei, membru al Academiei Române. Face primele studii la Bereşti-Covurlui şi Bârlad, urmând, apoi, istoria şi arheologia la Universitatea din Bucureşti, având ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul (1904). În perioada 1905 – 1908, el se specializează la Jena, Berlin şi Breslau (unde obţine doctoratul în filosofie cu teza „Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaisereiche. Eine historisch-epigraphische Untersuchung”, 1909). Din 1913 devine profesor titular la catedra de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti.

Este considerat părintele şcolii arheologice româneşti, lui i se datorează primul plan de efectuare a unor cercetări organizate la nivel naţional şi aplicarea acestuia, prin efectuarea de săpături, în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia. Coordonează şantierele de la Histria (descoperită de el în 1913), Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

Membru corespondent (1911), titular (1913), vicepreşedinte (1921 - 1922) şi secretar general (1923 - 1927) al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii Institutului de studii sud-est europene (1913). Conduce, în calitate de director, Muzeul Naţional de Antichităţi (din 1910) şi Şcoala română din Roma (din 1921). Iniţiator al publicaţiilor „Ephemeris Dacoromana" (1923) şi „Diplomatarium italicum". Membru al mai multor prestigioase organisme ştiinţifice internaţionale: Comisiunea monumentelor istorice (din 1913), Institutului arheologic german (din 1913), „Pontifica Academia Romana di Archeologia", „Reale Società Romana di Storia Patria" (din 1924), Academia Lincei din Roma (1927).

Opera sa, valoroasă ca metodologie şi conţinut ştiinţific, cuprinde monumentala Getica (1926) – o protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor sub aspectele politic, economic, cultural şi religios, folosind pentru prima dată izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană –, M. Aurelius Verus Caesar si L. Aurelius Commodus. Studiu istoric (1909), Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum (1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene (1928).

Surse:

Ştefănescu, Ştefan (coord.), Enciclopedia istoriografiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978

https://www.icr.ro/pagini/vasile-parvan

http://www.autorii.com/scriitori/vasile-parvan/index.php

https://www.academia.edu/18021058/VASILE_P%C3%82RVAN_OMUL_%C5%9EI_SAVANTUL_1882_-_1927_

http://www.eualegromania.ro/2015/10/11/vasile-parvan-descoperiri-arheologice-fundamentale-pentru-identitatea-romanilor/

https://ziarullumina.ro/documentar/vasile-parvan-si-radacinile-spiritualitatii-romanesti -21820.html

&&&

 S-a întâmplat în 28 septembrie 1924: În această zi, s-a născut actorul italian de film Marcello Mastroianni. Marcello Vincenzo Domenico Mastroianni s-a născut în Fontana Liri, Italia, el fiind fiul Idei (născută Irolle) și al lui Ottone Mastroianni, care deținea un atelier de tâmplărie. A fost nepotul sculptorului Umberto Mastroianni. Marcello Vincenzo Domenico a avut un frate Ruggero Mastroianni. Ruggero a devenit monteur de filme și a montat o serie de filme în care a apărut fratele său Marcello.

Marcello a debutat în filmul „Marionette” (1939), la vârsta de 14 ani, însă timp de peste zece ani nu a jucat decât în roluri nesemnificative. S-a remarcat în drama „Atto d'accusa" din 1951, în regia lui Giacomo Gentilomo, unde a interpretat rolul lui Renato la Torre. În acelaşi an, a jucat în „Passaporto per l'oriente" şi „Parigi e sempre Parigi", dar fără să strălucească. Primul său mare succes s-a numit „Big Deal on Madonna Street", comedie ce datează din 1958, regizată de Mario Monicelli, considerată o capodoperă a cinematografiei italiene.

Probabil că cel mai important film care l-a avut în distribuţie pe Marcello Mastroianni a fost „La Dolce Vita", creaţia din 1960 a faimosului Federico Fellini. Pelicula, care a câştigat Palme d'Or la Festivalul de la Cannes din 1960 şi Oscarul pentru cele mai bune costume, rămâne unul dintre cele mai apreciate din întreaga istorie a cinematografiei mondiale, inclusiv pentru rolurile făcute de Mastroianni şi sex simbolul Anita Ekberg. O nouă prestaţie genială a lui Marcello Mastroianni a fost în rolul Guido Anselmi, din filmul „8 1/2" din 1963, în regia aceluiaşi Fellini. Filmul a primit Oscarul pentru cel mai bun film străin şi cele mai bune costume. Printre filmele în care a jucat Marcello Mastroianni se numără: „Giorni d'amore" (1954), „La notte" (1961), „Divorzio all'italiana" (1961), „Ieri, oggi, domani" (1963), „Matrimonio all'italiana" (1964), „The Pizza Traingle" (1970), „Oci ciornie" (1988), „Che ora è?" (1989).

Marcello Mastroianni a fost nominalizat la Premiile Oscar pentru cel mai bun actor de trei ori, pentru rolurile din „Divorzio all'italiana", „Una giornata particolare” şi „Oci ciornie". Este laureat al Globurilor de Aur pentru cel mai bun actor, în 1962. A câştigat de două ori Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Cannes, în 1970 şi 1988, performanţă egalată doar de Dean Stockwell şi Jack Lemmon. Este multiplu laureat al Premiului David di Donatello, distincţia supremă a Academiei Cinematografice Italiene, cu cinci trofee în palmares şi două premii speciale. A câştigat de nu mai puţin de şapte ori premiul Nastro d'Argento pentru cel mai bun actor. Premiul Nastro d'Argento este oferit de Sindicatul naţional al Jurnaliştilor de Cinema Italieni, fiind considerat cel mai vechi premiu pentru film din Europa. 

La Festivalul de la Veneţia, Mastroianni a fost considerat cel mai bun actor în 1989 şi Cel mai bun actor în rol secundar, în 1993. Din palmaresul actorului italian nu lipseşte nici Premiul BAFTA pentru cel mai bun actor străin, pe care l-a obţinut în două rânduri, în anii 1963 şi 1964. În 1996, a jucat în filmul „Trois vies et une seule mort", alături de fiica sa, Chiara Mastroianni.

Marcello Mastroianni a fost căsătorit cu Flora Carabella, cu care a avut o fiică, Barbara. Pe Chiara a avut-o în urma relaţiei cu Catherine Deneuve. În ultimii ani ai vieţii, actorul italian a rămas alături de Anna Maria Tato, relaţia lor debutând în 1976. Marcello Mastroianni a murit la 19 decembrie 1996, la vârsta de 72 de ani, în urma unui cancer pancreatic. Anna Maria Tato i-a dedicat, un an mai târziu,un film documentar.

Surse:

https://biografieonline.it/biografia-marcello-mastroianni

https://www.cinemagia.ro/actori/marcello-mastroianni-1270/

http://www.cinemarx.ro/persoane/Marcello-Mastroianni-10963.html?biografie

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/12/19/documentar-20-de-ani-de-la-moartea-actorului-italian-marcello-mastroiann i-10-21-22

, $$$

 S-a întâmplat în 28 septembrie1934: În această zi, a venit pe lume, la Paris, actriţa franceză de film Brigitte Bardot. Brigitte Anne-Marie Bardot este o actriţă de cinematograf, fostă sex-simbol al anilor '60. A reuşit să-şi transforme iniţialele B. B. într-o legendă, care va evoca întotdeauna frumuseţea, plăcerea de a trăi şi libertatea. În copilărie, ea a fost „timidă şi urâtă. Aveam părul rar, ochelari şi purtam aparat de îndreptat dinţii" (Brigitte Bardot în memoriile saleInitiales B.B.). Transformarea într-o superbă femeie şi iniţierea unei cariere de o deosebită strălucire s-au produs treptat. A lucrat mai întâi ca manechin pentru marile case de modă pariziene. 

La vârsta de 15 ani apare pentru prima dată pe coperta revistei Elle şi începe să facă cinematografie la 17 ani. Debutul este în Le trou normand de Jean Boyer în 1952, anul în care se căsătoreşte cu Roger Vadim. La început - spune ea - nimeni nu se interesa de ea. Până în 1956, când triumfă în filmul cu titlu premonitoriu „Et Dieu créa la femme” („Şi Dumnezeu a creat femeia"), în regia lui Roger Vadim. El este cel care a lansat o nouă imagine a feminităţii, eliberată de complexe, directă, inocentă şi provocatoare totodată. Cu următoarele filme „En cas de malheur” („În caz de nenorocire") şi „Babette s'en va-t-en guerre” („Babette pleacă la război") devine în Franţa mai populară decât Michelle Morgan şi în S.U.A. decât Marilyn Monroe. Succesul i-a fost umbrit, într-o anumită măsură, după despărțirea de Roger Vadim, în urma unor dezvăluiri privind viața ei intimă, publicate de secretara sa în revista France Dimanche. Totodată, ziarul Los Angeles Times anunța, pe prima pagină, că Brigitte Bardot se afla în Italia, unde se recupera după „o cădere nervoasă”. Tentativa de suicid cu somnifere a fost negată de managerul actriței.

La 11 ianuarie 1960, s-a născut singurul ei fiu, Nicolas-Jacques Charrier. Nu și-a dorit „rolul” de mamă din motive de ordin personal. Lucrurile s-au complicat după divorțul de Charrier, în 1962, Nicolas fiind crescut, în continuare, de familia tatălui; nu a menținut legătura cu mama lui decât la maturitate.Tot în anul 1960 a scos pe piață un album de muzică pop, Behind Brigitte Bardot, după care au urmat multiple LP-uri, inclusiv Brigitte Bardot Sings și Special Bardot în anul 1968. Devine cea mai fotografiată femeie din lume, cu o notorietate pe care uneori o resimţea ca un infern, urmărită continuu de admiratori şi de paparazzi. În mijlocul acestui haos reuşeşte să facă poate cel mai bun film al ei, Le mépris („Dispreţul"), în regia lui Jean Luc Godard. În 1966 s-a căsătorit cu bine-cunoscutul om de afaceri german Gunter Sachs. Au petrecut o fascinantă lună de miere în Insulele Tahiti, dar nici această căsnicie (a treia) nu a durat mult. Peliculele de la începutul anilor ’70, L'Ours et la Poupée (Ursul și Păpușa), Les novices (Novicele), nu au mai avut succesul celor precedente. În 1973, după filmul Don Juan, realizat cu regizorul care i-a lansat cariera, Roger Vadim, Brigitte și-a anunțat retragerea definitivă din viața cinematografică. Avea 38 de ani.

Aflată în centrul atenției publicului larg, dar și a unor personalități din lumea artei și culturii, despre Brigitte s-a scris, la vremea respectivă, că a avut relații cu muzicienii Serge Gainsbourg și Sacha Distel, cu actorii Sami Frey (cu care a jucat în La vérité) și John Gilmore, cu sculptorul Miroslav Brozek (căruia i-a pozat pentru sculpturile sale). La 38 de ani, ea punea punct unei cariere şi poate unei epoci. Brigitte Bardot, căsătorită cu Bernard d'Ormale, este acum o doamnă în vârstă, ducând o viaţă retrasă, aproape lipsită de cochetărie, dedicându-se acţiunilor de protecţie a animalelor. 

Bineînțeles, în pofida unor informații găzduite de presa tabloidă, ceea ce a rămas și rămâne memorabil în brandul B.B. sunt cele peste 50 de filme și albumele muzicale în care și-a dezvăluit veritabilul talent artistic. Arta s-a dovedit mai puternică decât viața sa privată. După retragerea din cinematografie, Brigitte Bardot nu a dispărut din spațiul public. În 1986 a înființat Fundația „Brigitte Bardot” pentru Îngrijirea și Protecția Animalelor. În vederea susținerii acestei activități și-a vândut casa și bijuteriile. Pentru a oferi un exemplu în sprijinul demersurilor ei civice, a devenit vegetariană. Numele său se află la loc de seamă în rândurile militanților pentru apărarea drepturilor animalelor. Este de remarcat, în acest context, că a donat peste 140.000 de dolari în vederea sterilizării în masă a câinilor vagabonzi din București. De altfel, a și vizitat capitala României în calitatea sa de activistă a asociațiilor și fundațiilor care s-au angajat să apere drepturile animalelor. În 2007, Brigitte Bardot a fost desemnată de revista Empire „una dintre cele mai sexy o sută de actrițe de film din toate timpurile”. Este considerată primul mare sex-simbol al industriei cinematografice. Am fost - declară ea - foarte fericită, foarte bogată, foarte frumoasă, foarte adulată, foarte cunoscută şi foarte nenorocită, prea adesea dezamăgită. Am avut decepţii îngrozitoare. Iată de ce am ales să trăiesc retrasă şi singură.

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0000003/bio

https://www.marieclaire.fr/brigitte-bardot,1227982.asp

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/povestea-nestiuta-a-actritei-brigitte-bardot-peste-o-suta-de-iubiti-si-iubite-patru-soti-si-patru-tentative-de-sinucidere

https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/brigitte-bardot-83-ani-femeia-frumoasa-imorala-zdrobita-faima-mereu-m-am-considerat-urata-foto-1_59cce0bf5ab6550cb89cffdb/i ndex.html