$&&

 Elizebeth Smith Friedman – femeia care a citit mesajul pe care naziștii credeau că nimeni nu-l va putea descifra

În martie 1942, în mijlocul celui de-Al Doilea Război Mondial, peste 8.000 de militari americani traversau Atlanticul la bordul uriașului RMS Queen Mary.

Pentru oamenii aflați pe navă, călătoria continua aparent normal.

Dar undeva, departe de mare, o femeie stătea în fața unor șiruri de litere și cifre care, pentru aproape oricine altcineva, nu însemnau nimic.

Numele ei era Elizebeth Smith Friedman.

Iar ceea ce avea să descifreze putea face diferența dintre viață și moarte pentru mii de oameni.

Echipa ei interceptase comunicații ale rețelelor germane de spionaj din America de Sud. Unul dintre mesajele descifrate arăta că germanii urmăreau deplasarea navei Queen Mary, care transporta atunci 8.398 de militari americani. Informațiile obținute prin criptanaliză au permis avertizarea autorităților aliate și evitarea pericolului reprezentat de submarinele germane. Sursele Smithsonian menționează chiar recompensa de un milion de Reichsmark asociată cu scufundarea navei. 

Mii de oameni și-au continuat drumul.

Cei mai mulți dintre ei probabil nu au știut niciodată că, într-un birou aflat la mii de kilometri distanță, cineva reușise să citească ceea ce inamicul era convins că rămâne secret.

Și poate cea mai surprinzătoare parte a poveștii este că Elizebeth nu fusese pregătită pentru o carieră militară.

Studiase literatura engleză.

Iubea Shakespeare.

În 1916, în timp ce se afla la Newberry Library din Chicago, a fost recrutată pentru a lucra la Riverbank Laboratories, un centru privat unde se încerca descoperirea unor presupuse mesaje cifrate ascunse în operele lui Shakespeare. Teoria avea să fie ulterior respinsă chiar de Elizebeth și de soțul ei, William Friedman. Dar acolo ea descoperise ceva mult mai important: avea un talent extraordinar pentru identificarea modelelor ascunse în șiruri aparent fără sens. 

Nu exista computer.

Nu exista inteligență artificială.

De multe ori existau doar hârtie, creion, răbdare și o minte capabilă să observe ceea ce alții nu vedeau.

În anii Prohibiției, contrabandiștii americani transmiteau prin radio mesaje codificate, convinși că autoritățile nu le vor putea înțelege.

Apoi a apărut Elizebeth.

Împreună cu mica sa echipă, a descifrat aproximativ 12.000 de mesaje ale traficanților și contrabandiștilor, iar munca unității a contribuit la sute de urmăriri penale federale. Unele dintre sistemele pe care le rezolva erau suficient de complexe încât mesajele păreau imposibil de înțeles fără cheia originală. 

Dar adevărata încercare avea să vină odată cu războiul.

De la sfârșitul anilor 1930 și începutul anilor 1940, Elizebeth și oamenii ei au început să urmărească comunicațiile clandestine ale spionilor germani din emisfera vestică.

Echipa ei număra doar 23 de analiști.

În fața lor se afla o rețea de spionaj care transmitea Germaniei informații despre navele aliate, producția americană și deplasările militare.

Treptat, mesaj după mesaj, au început să reconstruiască întreaga rețea.

Unitatea a contribuit la identificarea a 29 de stații radio clandestine și, până la sfârșitul războiului, a descifrat aproximativ 4.000 de comunicații, rezolvând inclusiv sistemele folosite de trei mașini Enigma ale rețelelor germane de spionaj. 

Smithsonian Magazine

Pe hârtie, asemenea rezultate ar fi trebuit să o transforme într-unul dintre cele mai cunoscute nume ale serviciilor americane de informații.

Dar aproape nimeni nu știa cine era.

Munca ei era secretă.

În multe documente nici măcar nu apărea numele complet.

Doar trei inițiale:

ESF.

Soțul ei, William Friedman, avea să devină unul dintre marii pionieri ai criptologiei americane și să primească importante distincții. Unul dintre ofițerii pregătiți de Elizebeth a primit Legion of Merit și Order of the British Empire pentru activitatea unității.

Elizebeth?

Ea a primit o mărire de salariu. 

Poate tocmai de aceea titlul ales pentru manuscrisul memoriilor sale neterminate este atât de dureros:

„Footnote to History” – „Notă de subsol în istorie”.

Ca și cum femeia care citise mii de mesaje secrete și contribuise la destrămarea unor rețele naziste credea că propria ei poveste avea să rămână doar undeva, cu litere mici, la marginea unei pagini. 

Mușeul Istoric al Femeilor Americane

Elizebeth Smith Friedman a murit în 1980, la vârsta de 88 de ani.

Abia după declasificarea documentelor, la zeci de ani după război, adevărata amploare a muncii sale a început să fie cunoscută publicului.

Astăzi, ea și William sunt înmormântați împreună în Cimitirul Național Arlington.

Pe piatra lor funerară sunt scrise trei cuvinte:

„Knowledge is Power.”

„Cunoașterea este putere.” 

Și puține vieți ilustrează mai bine această propoziție.

Pentru că războaiele nu sunt câștigate doar pe câmpul de luptă.

Uneori, între o navă cu mii de oameni și submarinul care o caută nu se află un soldat cu o armă.

Se află o femeie în fața unei mese, cu un mesaj cifrat în mâini, care observă un tipar acolo unde toți ceilalți văd doar haos.

Iar în martie 1942, între naziști și cei 8.398 de oameni aflați la bordul Queen Mary, s-a aflat și mintea extraordinară a lui Elizebeth Smith Friedman.

Câte alte persoane care au schimbat cursul istoriei au rămas, asemenea ei, ascunse ani întregi în spatele unor inițiale?

#ElizebethSmithFriedman #QueenMary #AlDoileaRăzboiMondial #Criptografie #Criptanaliză #Istorie #FemeiCareAuSchimbatLum ea #PoveștiAdevărate #EroiUitați #IstorieNecunoscută