&&&

 Un italian îi angajează pe trei români să-i vopsească gardul din jurul casei. Înainte să plece dimineața la muncă, le spune:

— Aveți aici trei găleți cu vopsea, ar trebui să fie suficiente pentru tot gardul. În bucătărie găsiți de mâncare, serviți-vă când vi se face foame. Și încă ceva: să aveți grijă la poarta din spate! Dacă scapă calul, vai de voi! Ne-am înțeles?

— Stai liniștit, șefu’, răspund ei.

După ce italianul pleacă, oamenii se apucă de treabă. Pe la prânz, unul dintre ei zice:

— Băi, eu nu mai pot de foame. Hai să vedem ce are omul prin casă!

Intră în bucătărie și rămân cu gura căscată: masă plină cu bunătăți — brânzeturi, mezeluri, fripturi. Mănâncă pe săturate, apoi caută ceva de băut. În frigider însă, doar apă și suc.

Atunci, unul dintre ei vine cu o idee:

— Ascultați aici! Vindem o găleată de vopsea, luăm niște băutură, iar restul de vopsea îl mai subțiem noi. Nu-și dă nimeni seama!

Toți sunt de acord. Vând o găleată, cumpără alcool și continuă lucrul. Numai că, spre seară, când mai aveau câțiva metri de gard, vopseaua se termină complet.

— Acum ce facem? Italianul sigur își dă seama!

Cel mai „deștept” dintre ei zice:

— Stați liniștiți, am eu o idee! Luăm ce a mai rămas pe pensule și murdărim botul calului. Când vine șefu’, îi spunem că animalul a mâncat vopseaua!

Planul li se pare genial.

Seara apare italianul și întreabă:

— Unde e vopseaua? Eu am calculat exact cât trebuie!

Românii, cu fețe nevinovate:

— Șefu’… ne pare rău… dar a scăpat calul și a mâncat-o…

Italianul se înroșește la față, intră în casă și iese cu pușca în mână.

— Șefule, stai! strigă speriați românii. Pentru o găleată de vopsea omori bietul animal?!

Italianul oftează adânc și spune:

— Băi oameni buni… vedeți casa asta? Tot cu români am făcut-o…

Calul ăsta a mai „mâncat” până acum 30 de saci de  ciment, sute de cărămizi și patru grinzi!