$$$

 Tot ce am avut vreodată nevoie să învăț, am învățat de la mama

Mama a fost primul meu profesor, cel mai exigent, cel mai ironic și, fără îndoială, cel mai eficient, pentru că m-a învățat lecții de viață nu din manuale, ci din realitatea zilnică, cu replici scurte, memorabile și imposibil de uitat.

M-a învățat să apreciez un lucru bun făcut atunci când, în plină criză frățească, spunea calm și hotărât: „Dacă tot vă omorâți, omorâți-vă afară, că abia am terminat curățenia!”, lăsându-mă să înțeleg că ordinea e mai importantă decât drama.

M-a învățat religie fără predici, doar cu speranță practică: „Roagă-te să iasă pata asta de pe covor!”, transformând credința într-o necesitate urgentă.

M-a învățat logica absolută și incontestabilă, cea care nu admite replică: „Pentru că eu am spus! Și gata!”, lecție pe care nici un filozof nu a reușit vreodată să o combată.

M-a învățat să prevăd viitorul și să fiu pregătit pentru ce e mai rău: „Poartă lenjerie curată, în caz că ți se întâmplă vreun accident!”, pentru că viața nu anunță niciodată când lovește.

M-a învățat ironia fină, tăioasă și eficientă: „Mai plângi mult și atunci chiar o să-ți dau un motiv să plângi!”, ca să înțeleg diferența dintre dramă și exagerare.

M-a învățat economia emoțională: „Păstrează lacrimile pentru când voi muri eu!”, ca să nu risipesc resursele pe prostii.

M-a învățat osmoza într-un mod unic: „Închide gura și mănâncă!”, demonstrând că unele lucruri intră oricum, fie că vrei sau nu.

M-a învățat contorsionismul existențial: „Mai uită-te și tu în jurul tău!”, adică să vezi ce ai făcut fără să te apleci prea mult.

M-a învățat forța voinței: „Rămâi la masă până termini tot!”, pentru că abandonul nu era o opțiune.

M-a învățat meteorologia aplicată: „Se pare că a trecut un uragan prin camera ta!”, explicând dezordinea mai bine decât orice prognoză meteo.

M-a învățat măsura exactă: „Ți-am spus de un milion de ori să nu mai exagerezi!”, folosind exagerarea ca instrument educativ.

M-a învățat ciclul vieții, fără menajamente: „Eu te-am adus pe lumea asta și tot eu pot să te și scot!”, lecție care impunea respect instantaneu.

M-a învățat corectarea comportamentului: „Nu te mai purta ca taică-tău!”, pentru că întotdeauna există un exemplu… negativ.

M-a învățat invidia pozitivă: „Există un milion de copii care nu sunt la fel de norocoși să aibă o mamă ca a ta!”, lecție de recunoștință forțată.

M-a învățat ventrilogia: „Nu-mi răspunde înapoi! Taci și spune: de ce ai făcut asta?”, pentru că dialogul avea un singur sens.

M-a învățat deontologia: „Dacă mai vorbești neîntrebat, îți lipesc dinții de perete!”, explicând clar regulile conversației.

Și, în final, m-a învățat linia dreaptă: „Îți trag o palmă de te îndrepți imediat!”, pentru că uneori corecțiile sunt… directe.

Toate aceste lecții, spuse cu umor dur, iubire necondiționată și autoritate absolută, au fost fundamentul a tot ceea ce sunt astăzi, pentru că mama nu te învață doar să trăiești, ci și să supraviețuiești lumii.

Tu ce lecții de neuitat ai învățat de la mama ta, chiar dacă atunci nu le-ai înțeles?

#Mama

#LectiiDeViata

#Copilarie

#UmorAdevarat

#IubireDeMama

#Amintiri