$$$

 ANAXIMANDRU

1) Biografia sa

Anaximandru a fost un filosof și om de știință grec antic care a trăit în secolul al VI-lea î.Hr. A fost elev al celebrului filosof Thales și este considerat unul dintre cei mai vechi gânditori cunoscuți din tradiția occidentală.

Anaximandru s-a născut în Milet, un oraș grecesc din Turcia de astăzi. Se crede că a trăit în timpul domniei regelui lidian Alyattes, ceea ce plasează nașterea sa în jurul anului 610 î.Hr. Nu se știu prea multe despre copilăria sa, dar se crede că a studiat sub îndrumarea lui Thales, considerat primul filosof din tradiția occidentală.

Anaximandru este cel mai cunoscut pentru contribuțiile sale la știință și filosofie. I se atribuie faptul că a fost prima persoană care a creat o hartă a lumii, ceea ce a fost o realizare semnificativă pentru vremea sa. De asemenea, a scris o carte intitulată „Despre natură”, care s-a pierdut, dar se crede că a fost un studiu cuprinzător al lumii naturale.

În cartea sa, Anaximandru a propus o serie de idei revoluționare. Este considerat unul dintre primii naturaliști, deoarece a căutat să explice fenomenele naturale fără referire la zei sau alte forțe supranaturale. El credea că Pământul este un cilindru și că plutește în centrul universului, cu stelele și planetele învârtindu-se în jurul lui. De asemenea, el credea că Pământul este locuit de o varietate de creaturi vii, despre care credea că s-au dezvoltat dintr-un strămoș comun.

Anaximandru este, de asemenea, creditat cu faptul că a fost prima persoană care a propus conceptul de infinit. El credea că universul este infinit și că nu are început sau sfârșit. De asemenea, el credea că universul este etern și că a existat dintotdeauna.

Ideile lui Anaximandru au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării științei și filosofiei în Grecia antică. Credința sa în explicația naturală a lumii și respingerea explicațiilor supranaturale au reprezentat o abatere majoră de la credințele tradiționale ale vremii. Conceptul său de infinit a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra dezvoltării matematicii și fizicii.

Anaximandru a murit în jurul anului 546 î.Hr., dar ideile sale au continuat să influențeze filosofii și oamenii de știință de mai târziu. Conceptul său de infinit a fost dezvoltat în continuare de filosofi precum Parmenide și Zenon, iar ideile sale despre explicația naturală a lumii au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării filosofiei naturale în Grecia antică.

2) Lucrări principale

Despre natură:

„Despre natură” este considerată principala lucrare a lui Anaximander și se crede că a fost un tratat cuprinzător despre natura universului. În această lucrare, Anaximander a propus ideea că universul este etern și infinit și că este alcătuit dintr-o singură substanță, pe care a numit-o „nemărginitul”. El credea că nemărginitul este sursa tuturor lucrurilor și că este responsabil pentru crearea și distrugerea universului.

Anaximandru a introdus și conceptul de „apeiron”, care înseamnă „infinit” sau „nedefinit”. El credea că nemărginitul era sursa tuturor lucrurilor și că era responsabil pentru crearea și distrugerea universului. El susținea că nemărginitul era etern și neschimbat și că era responsabil pentru ciclurile nașterii și morții din lumea naturală.

În lucrarea „Despre natură”, Anaximand a propus, de asemenea, că Pământul este un cilindru, suspendat în centrul universului și că este înconjurat de un strat de aer. El credea că Pământul nu este centrul universului, ci mai degrabă că este unul dintre numeroasele corpuri cerești care se rotesc în jurul unui punct central.

Aporeticii:

O altă lucrare a lui Anaximand este „Aporetica”, o lucrare de logică și filosofie. Se crede că această lucrare a fost o colecție de argumente și contraargumente, menite să rezolve probleme filosofice. Titlul lucrării, „Aporetica”, sugerează că a fost o lucrare care a tratat întrebări dificile și nerezolvate.

3) Teme principale

Conceptul de nemărginit:

Una dintre temele principale din operele lui Anaximand este conceptul de „nemărginit” sau „infinit”. El credea că universul este infinit și etern și că nu are început sau sfârșit. De asemenea, credea că universul este alcătuit dintr-un număr infinit de elemente, pe care le numește „apeiron”. El credea că „apeironul” este sursa tuturor lucrurilor și că tot ce există în univers provine din el.

Conceptul de schimbare și mișcare:

O altă temă principală în operele lui Anaximandru este conceptul de schimbare și mișcare. El credea că universul se află într-o stare de schimbare constantă și că tot ce există în univers se află într-o stare de flux. De asemenea, el credea că procesul de schimbare este ciclic și că totul din univers va reveni în cele din urmă la starea sa inițială.

Anaximandru credea, de asemenea, că universul este alcătuit din contrarii, cum ar fi cald și rece, umed și uscat, lumină și întuneric. El credea că universul se află într-o stare de echilibru și că forțele contrariilor sunt în echilibru. El credea că echilibrul contrariilor este necesar pentru stabilitatea universului.

Cauzalitate:

Anaximandru credea și în conceptul de cauzalitate, ideea că totul are o cauză sau un motiv pentru existența sa. El credea că tot ce există în univers are un scop și că totul este conectat la tot ce există în univers. El credea că universul este un sistem autoreglabil și că tot ce există în univers are un rol de jucat în menținerea acestui echilibru.

În plus, Anaximand a fost unul dintre primii filozofi naturali care au propus un model cosmologic al universului, el credea că Pământul are formă cilindrică și plutește în centrul universului, nesusținut, de asemenea, credea că stelele sunt atașate de o sferă cristalină rotativă și că Soarele, Luna și planetele sunt atașate de alte sfere, care se rotesc în jurul Pământului.

4) Moștenirea sa

Una dintre cele mai notabile contribuții ale lui Anaximander a fost cosmologia sa, în care a propus ideea că universul nu are început sau sfârșit și că este etern. De asemenea, el credea că Pământul are o formă cilindrică ce plutește în centrul universului, nesusținut de niciun alt obiect. Această idee a fost revoluționară la acea vreme, deoarece credința predominantă era că Pământul este plat și susținut de ceva.

Anaximandru a adus, de asemenea, contribuții semnificative la geometrie. El a fost prima persoană care a folosit cuvântul „geometrie”, care înseamnă „măsurarea Pământului”. I se atribuie inventarea gnomonului, un dispozitiv folosit pentru măsurarea unghiurilor soarelui, și este considerat prima persoană care a introdus conceptul de „limită” în matematică.

În filosofia naturală, Anaximandru a propus ideea că universul este alcătuit dintr-un număr infinit de elemente, inclusiv pământul, aerul, focul și apa. El credea că aceste elemente se află într-o stare constantă de schimbare și că sunt elementele constitutive ale întregii materii. De asemenea, el credea că universul este guvernat de un principiu al echilibrului și că totul are o cauză naturală.

Ideile lui Anaximandru nu au fost doar influente în Grecia antică, ci au avut și un impact de durată asupra filosofiei occidentale. Conceptul său despre univers ca fiind etern și fără început sau sfârșit a influențat operele unor filosofi precum Aristotel, care credeau că universul este etern, dar are un început. Ideile sale despre cauza naturală a lucrurilor au influențat, de asemenea, operele unor filosofi precum Leucip, Democrit și Epicur, care au dezvoltat teoria atomică a materiei.

Moștenirea lui Anaximandru este semnificativă și pentru că a marcat începutul filosofiei occidentale ca disciplină separată, distinctă de mitologie și religie. Ideile sale despre lumea naturală se bazau pe observație și rațiune, mai degrabă decât pe credințe religioase sau mitologice. Aceasta a marcat o schimbare către o abordare mai rațională și științifică a înțelegerii lumii.

În concluzie, moștenirea lui Anaximandru este semnificativă datorită contribuțiilor sale la cosmologie, geometrie și filozofie naturală. Ideile sale despre natura eternă a universului și forma cilindrică a Pământului au fost revoluționare pentru vremea sa, iar conceptul său despre cauza naturală a lucrurilor a influențat lucrările filosofilor ulteriori. Ideile lui Anaximandru au marcat, de asemenea, începutul filosofiei occidentale ca o disciplină separată, distinctă de mitologie și religie, iar moștenirea sa continuă să fie studiată și dezbătută de filosofi până în zilele noastre.