££_

 ELENA ALISTAR-ROMANESCU

Elena Alistar-Romanescu s-a remarcat pentru activitatea sa medicală, dar și ca militantă pentru unirea cu România, și în special ca singura femeie deputată din Consiliul Țării Basarabiei. După ce și-a terminat studiile secundare la Chișinău, Basarabia, s-a îndreptat spre Iași, în Vechiul Regat Românesc, pentru a se înscrie la Facultatea de Medicină. Și-a terminat studiile în 1914, chiar în momentul în care Europa intra în război.

Elena Alistar-Romanescu a susținut unirea Basarabiei cu România printr-o serie de articole. Tentativa de a înființa un grup de propagandă unionistă a dus la arestarea sa, pe 19 august 1914, la Chișinău. După eliberare, s-a stabilit la Iași, unde a continuat să militeze pentru unire. S-a numărat printre membrii fondatori ai Partidului Național Moldovenesc și, ca atare, în octombrie același an, avea să fie aleasă deputat în Sfatul Țării.

După unire, și-a concentrat atenția și energia asupra îmbunătățirii sistemului educațional și a situației femeilor. A fondat Liga Culturală a Femeilor și Grupul Femeilor Române din Basarabia. În urma anexării provinciei de către Rusia Sovietică, la 28 iunie 1940, s-a refugiat în România, mai întâi la Iași, stabilindu-se ulterior la Pucioasa. În activitatea sa unionistă, Elena Alistar-Romanescu a urmat un principiu care rămâne relevant și astăzi: „Fiecare ființă umană trebuie să-și aducă darul de muncă, de inimă, de suflet, de ființă sau chiar de viață, pentru a contribui cât mai mult la realizarea aspirațiilor națiunii…” [1]

[1] Apud Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută (Chișinău, Moldova: Universitas Press, 1993), p. 206.