$$$

 Saul Bellow s-a născut pe 10 iunie 1915, în Lachine⁠, Québec, și a fost un scriitor american de origine canadiană, considerat unul dintre cei mai importanți prozatori ai secolului al XX-lea, ale cărui opere sunt apreciate pentru profunzimea psihologică, umorul subtil și analiza condiției umane moderne, laureat în 1976 al Premiului Nobel pentru Literatură, al Premiului Pulitzer și primul romancier care a câștigat de trei ori Premiul „National Book Award for Fiction”, celebru pentru romanele „Darul lui Humboldt”, „Aventurile lui Augie March”, „Henderson, regele ploii”, „Planeta domnului Sammler” și „Iarna decanului”.

Născut într-o familie de emigranți evrei ruși din Sankt Petersburg, pe când avea 9 ani, familia s-a mutat în Chicago, crescând într-un mediu multicultural, vorbind idiș acasă și franceză pe stradă, ulterior engleza devenind limba principală. 

A urmat cursurile Universității din Chicago, ale Universității Northwestern și ale Universității din Wisconsin, obținându-și licența în sociologie și antropologie.

În tinerețe, a fost atras de ideile de stânga și de literatura rusă, iar decizia de a deveni scriitor a survenit după ce a citit romanul lui Harriet Beecher Stowe, „Coliba unchiului Tom”.

A debutat în 1941 cu o nuvelă în paginile publicației „Partisan Review”, urmate de primele sale două romane, „Hoinarul” (1944), o poveste sub formă de jurnal a unui tânăr care așteaptă să fie încorporat în armată, și „Victima” (1947), un studiu subtil al unei relații tensionate dintre un evreu și o veche cunoștință care îl acuză de diverse nenorociri, fiecare dintre ei devenind victima celuilalt, câștigându-și rapid aprecierea în rândul unui grup restrâns de cititori. 

În 1953, a publicat „Aventurile lui Augie March”, o poveste picarescă a unui tânăr evreu sărac din Chicago în perioada Marii Depresiuni, ce explorează adaptarea și realizarea visului american într-o lume descurajată de colapsul economic și spiritul de aventură ce destabilizează prejudecățile și așteptările comune. În acest roman, Bellow a folosit pentru prima dată un stil liber, energic, plin de umor și observații sociale, fiind apreciat de către public și distins cu Premiul „National Book Award for Fiction”.

„Henderson, regele ploii”, publicat în 1959, a continuat abordarea picarescă, romanul fiind o aventură plină de umor și reflecții metafizice despre identitate, dorință și transformare interioară, având ca protagonist un milionar american care pleacă în Africa în căutarea sensului vieții.

Romanul „Herzog” (1964) urmărește criza unui intelectual care scrie scrisori, adesea netrimise, către prieteni, familie și figuri publice, iar „Planeta domnului Sammler” (1970), îl are ca protagonist pe Artur Sammler, un supraviețuitor al Holocaustului care trăiește la New York, ambele romane fiind distinse cu Premiul „National Book Award for Fiction”, Saul Bellow devenind, astfel, singurul autor care a câștigat de trei ori acest premiu. 

„Darul lui Humboldt” (1975), distins cu Premiul Pulitzer și considerat o operă definitorie a literaturii americane, urmărește relația complexă dintre doi scriitori, Von Humboldt Fleisher, un poet idealist, și Charlie Citrine, un tânăr prozator care ajunge celebru și bogat. Romanul explorează relația dintre artă și societate, succes și eșec, precum și corupția lumii culturale americane, fiind o satiră profundă a vieții literare și a valorilor moderne. Romanul a fost elogiat pentru complexitatea psihologică a personajelor și pentru modul în care abordează marile teme ale epocii moderne, contribuit decisiv la recunoașterea lui Bellow ca unul dintre cei mai mari scriitori, precum și la acordarea acestuia a Premiului Nobel pentru Literatură în 1976, pentru „înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa.” 

Saul Bellow a mai publicat „Trăiește-ți clipa” (1956), „Până la Ierusalim și înapoi” (1976), „Iarna decanului” (1982), care reflectă asupra corupției și alienării din societatea comunistă, fiind inspirat de o vizită în România, „Ravelstein” (2000), o versiune fictivă a vieții profesorului și filosofului Allan Bloom, unde îl introduce și pe Mircea Eliade, sub numele ficțional Radu Grielescu, un istoric al religiilor rafinat, galant, dar cu un trecut problematic, exprimându-și dezamăgirea față de trecutul său politic, și „Filiera Bellarosa și alte povestiri”, o antologie de nuvele și povestiri. 

Saul Bellow este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori americani, alături de William Faulkner. Opera sa a influențat profund generații de scriitori, fiind apreciat pentru stilul său inconfundabil, un amestec de umor, ironie, erudiție și profunzime filozofică. Eroii operelor sale sunt adesea intelectuali evrei ale căror monologuri interioare variază de la sublim la absurd, iar lumea din jurul lor, populată de realiști energici și incorigibili, acționează ca un corectiv pentru speculațiile lor intelectuale. Orașele Chicago și New York nu sunt doar fundaluri, ci adevărate personaje în romanele sale, iar eroii săi reflectă lupta pentru identitate și sens într-o lume în continuă schimbare.

De-a lungul vieții, a lucrat ca profesor la mai multe universități americane, printre care Universitatea din Minnesota, Chicago, Boston, Yale și Princeton, fiind coleg și prieten cu Mircea Eliade, Bellow citind din opera lui Eliade la înmormântarea acestuia, în 1986, în semn de respect și al apropierii dintre cei doi. 

Saul Bellow a avut o viață personală complexă, cu mai multe căsătorii și copii, iar una dintre soțiile sale a fost Alexandra Ionescu Tulcea, o româncă dintr-o familie veche bucureșteană.

Saul Bellow s-a stins din viață pe 5 aprilie 2005.

 #cultura #aboutpeople #evenimente #istorie #personalitati #educatie #eveniment #Istorie #CulturaGeneral #culturagenerala #AziInIstorie #evenimentul #quotes #citatulzilei❤️ #scriitori #romane #romanecelebre #saulbellow #saulbellow #Nobel