Pe 9 iulie 1877 a fost organizat primul turneu oficial de tenis de la Wimbledon, (The Championships, Wimbledon), la „All England Croquet and Lawn Tennis Club” din Wimbledon, Londra. Acesta a fost primul turneu de tenis pe iarbă din lume și este considerat debutul oficial al competițiilor de tip Grand Slam.
La ediția inaugurală au participat 22 de jucători, toți bărbați, fiecare plătind o taxă de participare de o guinee. Finala s-a jucat pe 19 iulie 1877 și a durat doar 48 de minute. S-a disputat în fața a circa 200 de spectatori, iar primul campion a fost Spencer Gore, premiul constând într-o cupă de argint și 12 guinee.
La vremea aceea, tenisul nu era un sport cu drepturi depline, ci mai degrabă o modalitate plăcută de a-ți petrece timpul. Inițial, turneul a avut o singură probă, cea de simplu masculin. În 1884, turneul s-a extins, fiind introduse probele de simplu feminin (prima campioană fiind Maud Watson) și dublu masculin, marcând începutul deschiderii către diversitate și performanță.
În 1913, Wimbledon a adăugat probele de dublu feminin și dublu mixt, devenind primul turneu cu toate categoriile majore de concurs. În 1922, competiția s-a mutat pe actualul amplasament de pe Church Road, iar infrastructura a continuat să se modernizeze. În timpul celor două războaie mondiale, turneul a fost suspendat, iar în 1937, Wimbledon a fost primul turneu de tenis transmis la televizor, deschizând drumul către o audiență globală.
Ca şi celelalte turnee de Mare Şlem, şi turneul de la Wimbledon era destinat doar amatorilor. Un moment de cotitură în istoria turneului a fost 1968, când Wimbledon a intrat în „Era Open”, ceea ce a permis participarea jucătorilor profesioniști. Acest pas a crescut nivelul competiției și a atras cei mai buni sportivi ai lumii. În deceniile următoare, Wimbledon a fost scena unor performanțe legendare, precum: Björn Borg, câștigătorul a cinci titluri consecutive (1976–1980), Martina Navratilova, care a stabilit recordul de nouă titluri la simplu feminin, iar Roger Federer a devenit deținătorul recordului în „Era Open” cu opt titluri la simplu masculin.
Chiar dacă tehnologia a continuat să schimbe fața turneului, Wimbledon a rămas fidel unor tradiții unice. La acest turneu se joacă exclusiv pe iarbă, jucătorii sunt obligați să poarte echipament alb, servirea clasică de căpșuni cu frișcă este nelipsită pentru spectatori, iar trofeele sunt printre cele mai râvnite din sportul mondial. De menționat, că până în 1922, câştigătorul turneului era calificat automat în finala ediţiei următoare.
De-a lungul istoriei, și România a avut performanțe notabile la Wimbledon. Ilie Năstase a fost primul român care a ajuns în finala de simplu masculin în 1972, pierdută în fața lui Stan Smith; Virginia Ruzici a ajuns în sferturi la Wimbledon, însă a fost prima româncă ce a câștigat un Grand Slam (Roland Garros 1978); Horia Tecău a câștigat titlul la dublu masculin în 2015, iar Simona Halep a intrat în istorie ca prima campioană româncă la simplu feminin în 2019.
Wimbledon rămâne cel mai vechi și mai prestigios turneu de tenis, devenit un simbol al tradiției, al eleganței și al performanței în tenis, atrăgând anual cei mai buni jucători ai lumii și milioane de spectatori. În 2025, turneul a ajuns la ediția 138, cu premii record și tehnologie de ultimă oră, dar și cu respectarea tradițiilor care l-au consacrat.
#tenis #Wimbledon #istorie #CulturaGeneral #evenimentulistoric #evenimente #evenimentul #cultura #culturagenerala #Istorie #cultural #personalitati #eveniment #AziInIstorie #evenimentulcultural #aboutpeople #educatie #romani #istoriaromanilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu