***

 Seară tristă - George Bacovia

Barbar cânta femeia-aceea,

târziu, în cafeneaua goală,

barbar cânta, dar plin de jale,

și-n jur era așa răscoală...

și-n zgomot monstru de țimbale,

barbar cânta femeia-aceea.

Barbar cânta femeia-aceea...

și noi eram o ceată tristă -

prin fumul de țigări, ca-n nouri,

gândeam la lumi ce nu există...

și-n lungi, satanice ecouri

barbar cânta femeia-aceea.

Barbar cânta femeia-aceea,

și-n jur era așa răscoală...

și nici nu ne-am mai dus acasă,

și-am plâns cu frunțile pe masă,

iar, peste noi, în sala goală - 

barbar cânta femeia-aceea...