M-am nascut intr-o zi de duminica. Acum am "schimbat prefixul" tot intr-o zi de duminica. Nu conteaza suma de trandafiri adunati in decursul vietii... sau orice flori v-ar placea sa fie. E un numar oarecare, suma relativ rotunda.
Daca ma uit in urma, constat ca am facut cam ce am vrut. Daca am si obtinut ceea ce am vrut, ramane de vazut. Oricum vrem mai mult decat putem obtine, chiar si intr-o societate normala. Cu atat mai abitir intr-o societate ca aceea in care traim de fapt. mai mult sau mai putin perfecta pentru unii... Sau pentru altii... Niciodata la fel pentru toti si pentru fiecare sau oricare dintre noi. Si asta pentru ca suntem ai naibii de diferiti intre noi...
In mod normal am visuri si dorinte... In mod normal... Chiar ma intreb ce e de fapt nomalul? Pentru ca, la urma urmei, nu prea seman a fi om normal. Oricat as incerca sa ma incadrez in niste norme si tiparuri, nu reusesc, oricat m-as chinui sa o fac. Nu ma aleg decat cu chinul de a fi incercat sa fiu, daca macar nu leit-poleit celorlalti, macar asa cum ma vor cei din jurul meu. Pentru ca nu pot sa fiu si sa raman mai mult decat ceea ce sunt: eu insami.
Repet... In mod normal am visuri si dorinte. Dar nu pot face planuri pe termen mai lung cu nici un chip. Pentru ca stiu sigur ca nu voi fi reusit sa le indeplinesc niciodata, in vecii vecilor si de-a pururi. Cum fara planuri nu se poate, le fac doar "pas cu pas", vorba unui clasic in viata. Cum realizez ceva, in proportie mai mare sau mai mica, cum stabilesc o alta tinta de atins. O tinta care se poate realiza cat de cat, tinand cont de ceea ce pot face.
Asa incat, tinand cont ca am visuri si dorinte, totul cred ca se poate rezuma la faptul ca imi doresc de acum sa imi fac o viata ca o poveste frumoasa. Stiu ca pare extrem de greu, dar ar trebui sa am experienta suficienta si intelepciunea varstei, atuuri de care ma voi stradui sa ma folosesc cat de mult posibil. Cred ca fiecare dintre noi merita sa aiba parte de ceva in viata si are parte tocmai de acea viata pe care si-o cladeste si o merita.
Se spune uneori ca suntem actorii unei piese scrisa si regizata de cineva cu o putere cu mult mai mare decat a noastra. Dar tocmai acel cineva extrem de puternic ne-a la sat sansa si puterea de a adapta scenariul vietii asa cum ne dorim la un moment dat. Avem liberul arbitru, o unealta extrem de puternica. Conteaza extrem de mult sa stim sa o folosim si sa o folosim asa cum se cuvine in avantajul nostru si al celorlalti. Depinde doar de noi cum adaptam povestea vietii pentru a o face cat mai frumoasa.
De acum drumul vietii continua ca si pana acum. Frumos, curat, plin de lumina. Sa fim optimisti si sa credem din tot sufletul in puterile pe care le avem...
luni, 5 februarie 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
***
Lista dorințelor mele de Crăciun: Doamne, vreau să merg cu Tine de mână și în anul care vine! Știu clar că am mai crescut în acest ultim a...
-
Cred că de la vârste fragede am fost un copil "cu personalitate". O fi fost zodia? O fi fost temperamentul, un temperament mai ap...
-
Ca oameni suntem înzestrați cu dorința de întrajutorare și cu sentimentul de compasiune pentru semenii noștri aflați în nevoie. Ajutăm necon...
-
Am început să citesc destul de devreme, înainte de a merge la școală pentru a studia abecedarul. Cred că am deprins literele din mers: pări...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu