$$$

 23 septembrie 2026 - Echinocţiul de toamnă - ora 03:04 (ora României). Echinocţiul de toamnă reprezintă debutul toamnei din punct de vedere astronomic. Din acest moment, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 22 decembrie. Acesta este momentul când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pășim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul din martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul din septembrie pe cel din emisfera sudică.

Termenul românesc echinocțiu are etimologie dublă: împrumut din latinul æquinoctium, care este format prin compunere, din lat. æquus: „egal” cu lat. nox, noctis: „noapte”, precum și împrumut din franceză: équinoxe, care provine din același cuvânt latinesc æquinoctium. Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale. Linia echinocțiului sau linia echinocțială este dreapta de intersecție a planului eclipticii (care este aceea a orbitei Pământului) cu planul ecuatorului ceresc (care este cel al ecuatorului terestru). Ea este perpendiculară pe linia solstițiilor sau linia solstițială.Un echinocțiu sau punct echinocțial este unul din cele două puncte de intersecție ale liniei echinocțiale cu sfera cerească.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. 

Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.În emisfera sudică a Pământului, data de 22 sau 23 septembrie marchează începutul primaverii. 

La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Surse:

https://www.astro-urseanu.ro/echinoctiu_toamna.html

https://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/echinoctiu-de-toamna-2018-ziua-este-egala-cu-noaptea-cand-se-schimba-ora-17527422

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22716304-echinoc-toamn-2018-ncepe-toamna-astronomic-ziua-este-egal-no aptea.htm

$$$

 S-a întâmplat în 23 septembrie…

- Echinocţiul de toamnă, ora 03:04, ora României. Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă.

- „Ziua internaţională împotriva exploatării sexuale şi a traficului femeilor şi copiilor"

- „Ziua Mondială a Curăţeniei"; a fost lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite, în parteneriat cu organizaţia Clean Up the World. Această sărbătoare are menirea de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze ambientul lor local, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei

- 480 î. Hr: S-a născut Euripide, poet tragic grec; alături de Eschil şi Sofocle, Euripide face parte din celebra triadă a poeţilor dramatici eleni, care au pus bazele tragediei clasice, supranumit „filosof al scenei” (m. 406 î.Hr.)

- 62 î.Hr.: S-a născut Augustus Caesar Octavian, primul împărat roman (27 î.Hr. – 14 d. Hr.). Nepot şi fiu adoptiv a lui Cezar, a condus imperiul cu autoritate, însă a reuşit să aducă pacea şi prosperitatea. De altfel, perioada cât a condus a fost numită „Secolul lui Augustus”. A devenit unicul stăpân al Imperiului Roman după bătălia de la Actium (31 î. Hr.), când şi-a învins adversarul, Marc Antoniu.

- 1386: A murit domnul Ţării Româneşti, Dan I, fiul lui Radu I şi frate vitreg al lui Mircea cel Bătrân. Dan I  a fost domn al Ţării Româneşti între 1383 sau 1385 şi 23 septembrie 1386. „Cronica anonimă bulgară” , contemporană evenimentului, afirmă că voievodul ar fi murit pe 23 septembrie 1386, asasinat în timpul unei campanii militare pentru ajutorarea unchiului său, Sracimir, ţarul bulgar de la Vidin, îndreptate  împotriva ţarului Bulgariei de răsărit Şişman, aliatul  otomanilor. Dan I este voievodul care termină lucrările la Mănăstirea Tismana căci „[...] la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu am aflat în ţara domniei mele, la locul numit Tismana, o mânăstire nu întru toate terminată, pe care sfântrăposatul, binecinstitorul voievod Radul, părintele domniei mele, a ridicat-o din temelie, dar n-a sfârşit-o din pricina scurtimii vieţii[...]“, aşa cum sună actul de danie din 3 octombrie 1385.Mănăstirea Tismana cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mănăstirea se află pe teritoriul oraşului Tismana din judeţul Gorj, la 36 de km de oraşul Târgu-Jiu.

- 1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân (până la 31 ianuarie 1418); în timpul domniei sale, Ţara Românească a avut cea mai mare întindere şi a cunoscut o puternică dezvoltare economică, consolidare militară şi afirmare politică internaţională, îndeosebi în sud-estul Europei; remarcabil comandant militar, om politic şi abil diplomat, Mircea cel Bătrân a întreţinut relaţii bune cu Ungaria, Polonia şi Moldova, a repurtat victorii asupra turcilor, fiind cel mai activ exponent al luptei antiotomane din vremea sa 

- 1666: A murit arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (n. 1598). A fost unul dintre promotorii barocului „clasicist”. A realizat lucrări caracterizate prin echilibru şi eleganţă (aripa Orléans de la castelul Blois, castelul din Maisons, reşedinţe particulare, proiectul pentru biserica Val-de-Grâce din Paris)

- 1800: A murit Friedrich Wöhler, chimist german, pionierul chimiei organice. În 1828 a realizat sinteza ureei din materiale anorganice.

- 1835: A murit compozitorul italian Vincenzo Bellini (n. 1801)

- 1836: A murit mezzo-soprana spaniolă Maria Malibran (n. 1808)

- 1845: S-a înfiinţat prima echipă de baseball, „New York Knickerbockers”, şi a fost adoptat regulamentul de joc

- 1846: Neptun, a opta planetă de la Soare şi a patra ca mărime din Sistemul solar, a fost observată de către astronomul german Johann Gottfried Galle. Planeta se găseşte la peste 4.500 milioane kilometri de Soare, traseul orbital al acesteia durând aproape 165 de ani. Existenţa lui Neptun a fost stabilită de către astronomul francez Urbain-Jean-Joseph Le Verrier. Acesta a calculat poziţia aproximativă a planetei urmărind perturbările gravitaţionale din preajma astrului şi i-a spus colegului său german în ce loc poate să descopere Neptunul. În Observatorul din Berlin, Galle şi asistentul său, Heinrich Louis d’Arrest, au reuşit să vadă planeta. Gigantica planetă albastră, a cărei diametru este de patru ori mai mare decât a Pământului, a fost botezată după zeul roman al mării. Planeta are opt luni, cea mai mare fiind Triton. Culoarea albastră se datorează în mare parte metanului ce absoarbe lumina roşie de la Soare, dar şi altor substanţe, încă neidentificate. Neptun este înconjurat de un set subţire de inele, relevat de sonda spaţială Voyager 2 în 1989, în timpul singurei „vizite” a omului pe îndepărtatul astru.

- 1848: John Curtis a produs prima gumă de mestecat în SUA. Pe 28 decembrie 1869, William Finley Semple a obţinut brevetul pentru guma de mestecat, iar în 1871, Thomas Adams a obţinut brevetul pentru o maşină de fabricat gumă de mestecat.

- 1856: S-a născut Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din Munchen, a fost titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (m. 1909)

- 1861: S-a născut Robert Bosch, industriaş şi filantrop german, fondatorul companiei „Bosch”. În 1887 a construit o versiune îmbunătăţită a bujiei, în 1902 compania lui a construit bujia de tensiune înaltă, iar în 1906, Bosch a introdus programul de lucru de 8 ore pe zi în propria companie. În 1910 a donat un milion de mărci Universităţii tehnice din Stuttgart, iar în 1913, Bosch a donat 20 de milioane de mărci în scopuri caritabile

- 1878: Agenţia diplomatică română de la Viena a fost ridicată la rangul de legaţie, reprezentând prima legaţie a României în străinătate

- 1865: S-a născut pictoriţa franceză Suzanne Valadon; mama pictorului Maurice Utrillo (m. 1938). Este prima femeie admisă în Société Nationale des Beaux-Arts din Franţa Suzanne Valadon a pictat naturi moarte, buchete şi peisaje remarcabile prin forţa compoziţiei şi culorile vibrante. Este cunoscută de asemenea pentru nudurile sale. Primele sale expoziţii, începând din 1890, cuprindeau în special portrete. Perfecţionistă, putea să lucreze mai mulţi ani la tablouri înainte de a le expune.Operele sale sunt expuse astăzi cu preponderenţă la Centrul Cultural „Georges-Pompidou” şi la Metropolitan Museum of Art din New York.

 1870: A murit scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei romantice în literatura franceză (n. 1803), cunoscut mai ales prin nuvelele sale („Colomba”,” „Carmen” - scriere din care s-a inspirat compozitorul Bizet în opera sa) (n. 28.09.1803) 

- 1871: S-a născut Frantisek Kupka, pictor şi grafician ceh, stabilit la Paris (m. 1957)

-1879: Societatea de cultură macedo-română, constituită la Bucureşti şi recunoscută prin înalt decret domnesc la 15.04.1880, a lansat o proclamaţie tuturor românilor din sudul Dunării, chemându-i să înveţe limba română şi să trăiască în pace cu toate popoarele cu care vieţuiesc; societatea a funcţionat în mod continuu, nefiind desfiinţată de la data înregistrării ca persoană juridică

- 1889: A fost înfiinţată firma Nintendo de către Fusajiro Yamauchi. Iniţial, firma producea cărţi de joc. La începutul anilor 70, s-a dat startul producţiei de jocuri video; prima consolă a fost creată în 1977 – Color TV Game 6

- 1889: S-a născut marele jurnalist american Walter Lippmann, intelectual american, scriitor, reporter, sociolog, politolog, comentator politic, celebru pentru că fost printre primii care au introdus conceptul de război rece în jurnalismul mondial. A studiat filosofia şi limbile străine, franceza şi germana, la prestigioasa Harvard University, avându-l printre profesori pe filosoful George Santayana. Walter Lipmann a fost unul dintre primii politologi americani care au constat că democraţia face adesea apel la metodele propagandei, un exemplu folosit de el fiind cel al intervenţiei americane în Primul Război Mondial, opinia publică fiind împotriva acestei intervenţii. Toate aceste observaţii au fost formulate în eseul „Public Opinion”, care a avut şi are în continuare ecou în rândurile celor care studiază fenomenul. Un alt concept pe care l-a introdus Lippmann a fost cel de stereotip de gen. Lippmann a fost de două ori distins (1958 şi 1962) cu câte un premiu Pulitzer.

- 1897: S-a născut Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (m. 20 iulie 1994), faimos pentru picturile sale suprarealiste cu nuduri de femei.

- 1915: S-a născut Clifford Shull, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994 împreună cu Bertram Brockhouse pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor (d.31.03.2001) 

- 1916: S-a născut Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat Creştin); răpit de un comando al grupului terorist Brigăzile roşii la 16.III.1978 (m. 1978, asasinat)

- 1920: S-a născut actorul american de film Mickey Rooney 

- 1920: A murit inginerul agronom Constantin F. Robescu; în 1870 a înfiinţat, împreună cu Petre. S. Aurelian, „Revista ştiinţifică", în care a publicat numeroase articole de silvicultură; unul dintre fondatorii (1883) „Şcolii Speciale de Silvicultură" din Bucureşti; între anii 1895 şi 1899 a fost primar al Bucureştiului; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839)

- 1922: A murit Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (n. 1848) 

- 1923: Reprezentanţi ai poliţiei din 20 de ţări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizaţia de Poliţie Criminală Internaţională – Interpol

- 1923: A fost adoptată Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade: inferior, mediu şi superior.

- 1926: S-a născut John Coltrane, saxofonist şi compozitor american de jazz (m. 1967)

- 1928: A apărut, la Bucureşti, „Revista Radio”, destinată publicării unor articole de ştiinţă şi tehnică în domeniul radiodifuziunii, programe, ştiri

- 1930: S-a născut Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (m. 2004), inclus în „Rock and Roll Hall of Fame”, în „Blues Hall of Fame”, „Grammy Hall of Fame”, „Jazz Hall of Fame”, ceea ce dovedeşte indiscutabil valoarea sa, dar şi talentul cu care a fost înzestrat.

- 1938: S-a născut actriţa austriacă de film Romy Schneider; a câștigat două premii Césars  Romy Schneider (n. Viena - d. 29 mai 1982, Paris) se numea de fapt Rosemarie Magdalena Albach. În anul 1953, în timp ce locuia la Viena, a jucat rolul împărătesei Sisi, rol cu care a devenit renumită în Germania şi Austria. Între anii 1962 - 1963 a trăit la Paris. A jucat în câteva filme la Hollywood. În timpul primei căsătorii (cu Alain Delon, 1958-1963), a trăit în Berlin, după care s-a mutat din nou la Paris.

- 1939: A murit psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (n. 1856)

- 1941: S-a născut Sofia Vicoveanca, cântăreaţă de muzică populară

- 1943: S-a născut cântăreţul spaniol Julio Iglesias; a fost menţionat în Cartea Recordurilor Guiness drept solistul latin cu cele mai multe vânzări de discuri

- 1948: S-a născut actorul de teatru şi film George Mihăiţă

- 1949: S-a născut cantautorul american Bruce Springsteen

- 1950: S-a născut actorul Şerban Ionescu

- 1950: Consiliul de Miniştri a hotărât înfiinţarea „Studioului Cinematografic Bucureşti”, destinat producţiei de filme artistice şi de animaţie; cu această ocazie, au început lucrările de construcţie a studioului de la Buftea („Centrul de Producţie Cinematografică”).

- 1951: S-a născut biologul Octavian Popescu; membru titular al Academiei Române din 2010

- 1958: A murit tenorul englez Alfred Piccaver (n. 1884)

- 1963: A murit actorul Jules Cazaban (n.16/29.III.1903) 

- 1963: A avut loc arestarea lui Georges Paques, şef adjunct al serviciului de presă al NATO, pentru spionaj în favoarea URSS.

- 1967: A murit inginerul Ştefan Nădăşan; contribuţii în domeniul rezistenţei şi încercărilor de metale; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (n. 1901) 

- 1970: A murit actorul de film francez Bourvil (pseudonimul lui André Raimbourg) (n. 1917). A creat un personaj ale cărui trăsături principale coincid cu cele ale omului Bourvil: bunul simţ, bonomia, modestia şi sensibilitatea, aşa cum apar în filmele: „Omul care trece prin zid” (1951), „Străbătând Parisul” (1956), „Tot aurul din lume” (1961), „Cercul roşu” (1970).

- 1973: A murit Pablo Neruda, poet chilian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1971 A scris poezie modernistă („Crepuscular”, 1923), suprarealistă („Tentativa omului infinit”, 1926) sau ermetică („Reşedinţă pe pământ”, 1933/1935). Ultimele volume („Ode elementare”, 1954), prezintă o poezie a esenţelor (n. 1904)

- 1991: Parlamentul de la Erevan adoptă, în urma referendumului din 21.IX.1991, proclamaţia oficială a independenţei de stat a Armeniei

- 1991, 23-27: Minerii de la Vulcan, nemulţumiţi de cum se rezolvase un conflict de muncă, intră în grevă şi solicită prezenţa prim-ministrului în Valea Jiului, pentru a relua negocierile; refuzaţi de premier, minerii, în frunte cu Miron Cozma, decid deplasarea în Capitală; se produce, astfel, o nouă mineriadă (a patra), în timpul căreia este luat cu asalt sediul guvernului (25-26 septembrie), cerându-se demisia cabinetului Petre Roman (fapt anunţat pe 26 septembrie, la prânz, de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei); în după amiaza aceleiaşi zile, minerii pătrund în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, unde cer demisia preşedintelui Ion Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor; sunt atacate Televiziunea (26 septembrie, seara) şi Palatul Cotroceni (27 septembrie), cu intenţia de a-l obliga pe Ion Iliescu să demisioneze; după consultări cu liderii partidelor politice, preşedintele Iliescu are o întrevedere cu Cozma (27 septembrie); este semnat un comunicat, minerii se declară satisfăcuţi şi începe evacuarea lor din Bucureşti (operaţiunea prelungindu-se şi a doua zi, 28 septembrie)

- 2000: A murit scriitorul Costache Olăreanu (n. 1929)

- 2002: În Belgia, a intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua ţară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.

- 2002: A luat naştere browser-ul web Mozilla Firefox: versiunea 0.1.

- 2005: A murit Ada Zevin, artistă plastică basarabeană (n. 1918)

- 2006: A murit Aladár Pege, compozitor şi interpret maghiar de jazz (n. 1939)

-2009: A murit ceteraşul Ioan Covaci, supranumit de publicul german „Paganini"; membru al grupului vocal-instrumental maramureşean „Iza" (n. 1939)

- 2011: A murit medicul australian Carl Wood, autorul primei sarcini rezultate în urma fecundării in vitro (FIV), în 1973, şi al primului „copil în eprubetă" re zultat dintr-un embrion congelat, născut în 1983 (n. 1929)

$$$

 🎬 23 septembrie 1950: S-a născut Șerban Ionescu, actor român de teatru și film.

Șerban Ionescu (23 septembrie 1950, Corabia – 21 noiembrie 2012, București) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune și voce.

A activat la Târgu Jiu, apoi în București, la Teatrul de Comedie, la Teatrul Odeon și la Teatrul Național.

BIOGRAFIE

S-a născut pe 23 septembrie 1950 în Corabia,județul Olt fiind fiul doctorului Aldea Ionescu,(1890-1956) și al Anei (n. Soroc). La vârsta de 4 ani își pierde mama. La 6 ani,după moartea tatălui,locuiește o bună perioadă de timp în Izbiceni,județul Olt la o mătușă.

A fost căsătorit cu actrița Magda Catone, cu care a avut un fiu, Carol.

Actorul Șerban Ionescu a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

A murit la 21 noiembrie 2012.

FILMOGRAFIE

- Cuibul salamandrelor (1977) - luptător de judo

- Mai presus de orice (1978)

- Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) - Ion

- Burebista (1980)

- Capcana mercenarilor (1981)

- Lumini și umbre (TV, 1981)

- Lumini și umbre: Partea II (TV, 1982)

- Acasă (1984)

- Imposibila iubire (1984)

- Salutări de la Agigea (1984)

- Horea (1984) - Cloșca

- Marele premiu (1985) - Tatăl

- Furtună în Pacific (1986)

- Bătălia din umbră (1986)

- Pădureanca (1987)

- Martori dispăruți (1988)

- Umbrele soarelui (1988)

- Misiunea (1989) - serial TV

- Mircea (1989)

- Lacrima cerului (1989)

- Cezara (1991)

- Rămînerea (1991)

- Șobolanii roșii (1991)

- Atac în bibliotecă (1993) - Andrei Mladin

- Dragoste și apă caldă (1993)

- Începutul adevărului (Oglinda) (1994) - Lucrețiu Pătrășcanu

- Prea târziu (1996)

- Aerisirea (TV, 1998)

- Față în față (1999)

- Maria (2003) - Ion

- Sindromul Timișoara - Manipularea (2004)

- „15” (2005)

- Cuscrele (serial TV, 2005)

- Azucena - Îngerul de abanos (2005) - Grănicerul Vaniușa

- Om sărac, om bogat (serial TV, 2006) - Emilian Maxim

- Păcală se întoarce (2006) - primarul

- Happy End (2006) - senatorul Costea

- De ce eu? (2006) - Tatăl

- Visuri otrăvite (2006) - Eugen

- Anticamera (serial TV, 2008)

- Serviciul omoruri (serial TV, 2008) - Lenți

- Vine poliția! (serial TV, 2008) - soțul Iolandei

- Dincolo de America (2008) - Yan Vesa

- Fetele marinarului (serial TV, 2008) - Amza Trifan

- Pac! Ești mort (2009)

- Narcisa Sălbatică (serial TV, 2010)

- Umilința (2011) - Dumitru

TEATRU

•Teatrul Național București

- Dineu cu proști de Francis Veber, regia Ion Caramitru, 2010; ca Pierre

- Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, 2010; ca Gaev, Leonid Andreevici

- Molto, gran' impressione de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor, 2009; ca Greceanu

Eduard al III-lea de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; ca Regele John al II-lea

- Comedie roșie de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, 2006; ca Ministrul de Interne

- Inimă de câine de Mihail Bulgakov, regia Yuriy Kordonskiy, 2005; ca Schwonder, Președintele comitetului de bloc

- Gândirea de Leonid Andreev, regia Felix Alexa, 2005; ca Savelov

- Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Dan Pița, 2004; ca Paharnicul Ulea

- O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonța, 2003; ca Pristanda

- Revizorul de Nicolai Vasilievici Gogol, Serghei Cerkasski, 2002; ca Dobcinski

- Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, dramatizarea și regia Grigore Gonța, 2002; ca Niculaie Cursfânt

•Teatrul Odeon (1992 - 2002)

- Comedii de Cehov după A.P. Cehov

Richard III de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu

- Demonul meschin de Feodor Sologub, regia Adrian Giurgea

- La țigănci după Mircea Eliade, regia Alexander Hausvater

- Platonov de A.P. Cehov, regia Gelu Colceag

Lulu de Frank Wedekind, regia Dragoș Galgoțiu

- Frații de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija

- Saragosa 666 zile de Jan Potocki, dramatizare și regia Alexandru Dabija

- Cartofi prăjiți cu orice de Arnold Wesker, regia Alice Barb

•Teatrul de Comedie (1982 - 1992)

- Doi tineri din Verona de William Shakespeare

- Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonța

- Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie

- Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu

- Sfântu Mitică Blajinu de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu

- Avea două pistoale cu doi ochi albi și negri de Dario Fo

- Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, regia Tudor Mărăscu

- Procesul de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin, regia Gyorgy Harag

- 3 x Havel de Vaclav Havel

- Cârtițele de Mihail Zoscenko, regia Valeriu Paraschiv

- Comedia erorilor de William Shakespeare

Teatrul din Sibiu

- Dirijorul de Dumitru Radu Popescu, regia Florin Fătulescu

- Camino real de Tennessee Williams, regia Iulian Vișa

•Teatrul Mic

- Niște țărani de Dinu Săraru, scenariul dramatic și regia Cătălina Buzoianu

- Moartea mănâncă banane de Alfonso Zurro

Inelul dragostei

•Teatrul din Petroșani

- Locțiitorul de Horia Lovinescu

- Pluta Meduzei de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu

 - În căutarea sensului pierdut de Ion Băieșu, regia Florin Fătulescu

România -țara mea de glorii, țara mea de dor

$$$

 

⚪ Azitromicină – asociată vizual cu capsule albe pentru infecții respiratorii/gât.

🟢 Ciprofloxacină – reprezentată prin capsule verzi pentru infecții ale tractului urinar.

🌿 Doxiciclină – ilustrată cu capsule verzi deschis pentru infecții ale pielii, pieptului ( căilor respiratorii) și tractului urinar.

🟡 Amoxicilină – prezentată sub formă de capsule galben-portocalii pentru infecții bacteriene generale.

🟡 Metronidazol – marcat prin comprimate rotunde galbene pentru infecții stomacale, dentare și intestinale.

🔵 Levofloxacină – indicată prin capsule albastre pentru infecții ale tractului urinar.Deși este o fluorochinolonă utilizată uneori și în infecții urinare complicate, principalul său domeniu de utilizare în practică sunt infecțiile respiratorii severe (pneumonii comunitare, exacerbări ale bronșitei cronice). Pentru ITU necomplicate nu reprezintă prima linie de tratament.

🔴 Clindamicină – reprezentată prin capsule roșu cu alb pentru infecții ale pielii și țesuturilor moi.

⚪ Amoxicilină/Clavulanat – ilustrată cu comprimate albe pentru infecții respiratorii (notă: termenul corect medical tradus din engleză în acest context se referă adesea la o gamă mai largă de infecții bacteriene, inclusiv respiratorii sau ale țesuturilor moi), se prescrie pentru infecții respiratorii (otite, sinuzite, pneumonii), infecții cutanate, urinare și tisulare.

📍📍🩺 Informații generale și diagnostic diferențial

Antibioticele par să fie eficiente exclusiv împotriva infecțiilor de origine bacteriană și nu au niciun efect asupra virusurilor (cum ar fi răceala sau gripa). În funcție de simptomele prezentate, un medic evaluează de obicei cel puțin trei posibilități distincte înainte de a pune un diagnostic:

🫁 Infecție bacteriană respiratorie (care poate răspunde la macrolide sau peniciline).

💧 Infecție de tract urinar (care necesită adesea fluorochinolone sau alte uroseptice).

🧬 Infecție virală sau fungică (caz în care antibioticele nu sunt eficiente și pot dezechilibra flora organismului).

💊 Opțiuni generale de tratament și gestionare

Pentru tratarea corectă și sigură a unei infecții, abordarea medicală implică mai multe opțiuni de gestionare:

🩺 Consultul medical de specialitate – singurul mod de a stabili dacă simptomele sunt cauzate de o bacterie sau de un virus.

🧪 Efectuarea de analize de laborator – recoltarea de probe (exudat faringian, urocultură) și realizarea unei antibiograme pentru a identifica exact antibioticul potrivit.

⚖️ Respectarea schemei de tratament – administrarea dozei corecte la ore fixe, pe toată durata recomandată de medic, chiar dacă simptomele dispar mai devreme.

⚠️𝓣𝓸𝓪𝓽𝓮 𝓲𝓷𝓯𝓸𝓻𝓶𝓪ț𝓲𝓲𝓵𝓮 𝓹𝓻𝓮𝔃𝓮𝓷𝓽𝓪𝓽𝓮 𝓹𝓮 #𝓷𝓾𝓻𝓼𝓲𝓷𝓰𝓹𝓪𝓼𝓬𝓾𝓹𝓪𝓼 𝓪𝓾 𝓬𝓪𝓻𝓪𝓬𝓽𝓮𝓻 𝓲𝓷𝓯𝓸𝓻𝓶𝓪𝓽𝓲𝓿, 𝓮𝓭𝓾𝓬𝓪𝓽𝓲𝓿,𝓷𝓾 î𝓷𝓵𝓸𝓬𝓾𝓲𝓮𝓼𝓬 𝓲𝓷𝓼𝓽𝓻𝓾𝓲𝓻𝓮𝓪 𝓸𝓯𝓲𝓬𝓲𝓪𝓵ă, 𝓷𝓾 ț𝓲𝓷 𝓵𝓸𝓬 𝓭𝓮 𝓭𝓲𝓪𝓰𝓷𝓸𝓼𝓽𝓲𝓬 , 𝓹𝓮𝓷𝓽𝓻𝓾 𝓭𝓲𝓪𝓰𝓷𝓸𝓼𝓽𝓲𝓬 ș𝓲 𝓽𝓻𝓪𝓽𝓪𝓶𝓮𝓷𝓽 𝓼𝓮 𝓲𝓶𝓹𝓾𝓷𝓮 𝓬𝓸𝓷𝓼𝓾𝓵𝓽 𝓶𝓮𝓭𝓲𝓬𝓪𝓵

&$&

 S-a întâmplat în 19 septembrie…

- Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene.

- 1356: În lupta de lângă Poitiers in timpul Războiului de o sută de ani, armatele engleze au obţinut victoria asupra armatei franceze de cavaleri condusă de regele Ioan al II-lea cel Bun

- 1551: S-a născut Regele Henric al III-lea al Franţei. Henric al III-lea (Henri III) (d. 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franţei între 1574 - 1589 şi Rege al Poloniei între 1573 şi 1574 cu titlul de Henric de Valois.

- 1677: A apărut, la Iaşi, Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român.

- 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

- 1783: În Franţa, la Palatul Versailles, a fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fratii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783

 -1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894).

- 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; in această direcţie a publicat Genealogiile documentare ale familiilor boiereşti, 3 vol. (1913-1916). A editat pentru prima oară cronica logofătului Radu Greceanu (1906).; membru de onoare al Academiei Române (m. 1908). 

- 1830: S-a născut George Cadbury, celebrul fabricant de ciocolata 

- 1843: A murit Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez.

- 1870: Armata prusacă începe „Asediul Parisului". Va dura 135 de zile.

- 1885: S-a născut poetul Vasile Militaru; răsfăţat de public în timpul vieţii, dar aspru judecat de critica literară, a intrat ulterior în conul de umbră al interesului literar, devenind un „scriitor uitat" (m. 1959). Unele surse dau ca dată a naşterii 21 septembrie 1886. Militaru (n. Dobreni, judeţul Ilfov - d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet şi scriitor român naţionalist, fost deţinut politic sub regimul comunist din România. Când i s-a cerut să-şi folosească talentul literar în slujba comunismului, refuzul său a fost categoric: „În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul”…Vasile Militaru este autorul real al celebrei poezii A venit aseară mama, dedicată prietenului său George Enescu în 1930 şi atribuită mult timp (70 de ani) lui George Coşbuc. George Enescu a pus-o pe note în scurt timp fiind o capodoperă a genului.

- 1887, 19.IX / 2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948. Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Folteşti, Galaţi; d. 11 martie 1975, Bucureşti) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică Bucuresti, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul Scolii româneşti de descărcări electrice în gaze şi fizica plasmei. 

- 1895: Împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandişti, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.

- 1903: S-a născut poetul român Marcel Breslaşu („Cântarea Cântărilor”) (m.29.09.1966) 

- 1909: A murit Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)

- 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1983. Sir William Gerald Golding (d.19 iunie 1993) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1983. El prezintă romanele sale criza constiintei omului modern confruntat cu problemele relitătii contemporane. William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experienţa războiului avea să-l marcheze profund: el şi-a pierdut atunci încrederea în om ca o fiinţă inocentă: pentru el, până şi copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muştelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariţie. Urmează alte 11 romane şi două volume de eseuri, tratând, toate, aceeaşi temă. În 1983, în discursul de la primirea premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinaţia cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit”, spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia şi la operaţiunea de scufundare a celui mai mare crucişător german, nava Bismarck în timpul celui de-al doilea război mondial.

- 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011) 

- 1919: A fost înfiinţată Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.05.1920 cu opera „Aida” de G. Verdi; clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă

- 1922: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Ioan Scărlătescu (n.1872), compozitor şi pianist român. A desfăşurat activitate artistică în calitate de pianist-concertist în ţară şi peste hotare. A compus muzică vocal-simfonică, muzică simfonică, muzică de cameră, piese vocale. A scris piese de teatru, eseuri filozofice, poezii. 

- 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

- 1924: Inginerul român Aurel Persu (1890-1977) obţine în Germania un brevet de inventator pentru „automobil aerodinamic”. Maşina se află în prezent la colecţia Muzeului tehnic „Prof. D. Leonida” din Bucureşti.

- 1926: S-a născut scriitorul italian Carlo Fruttero, coautor al romanului „La Donna della domenica" (m. 2012)

-1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară şi interpretă a unor roluri secundare în câteva filme de succes   Artistă emerită (1962), laureată a Ordinului Muncii, clasa a III-a (1957) şi clasa a II-a (1962), a Ordinului Meritul Cultural. clasa a II-a (1967), Cavaler al Ordinului Meritul Naţional” (2003). Numeroase premii la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale încununează cariera de peste jumatate de veac în slujba cântecului popular românesc a doamnei Angela Moldovan.

- 1928: Premiera primului film de desen animat cu sonor „Steamboat Willie”; produs de Walt Disney, filmul are ca protagonist un şoricel numit Mickey, inventat în 1927 de către prietenul lui Disney, Ub Iwerks 1893 

- 1931: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Ermil Pangrati (n.1864), inginer şi matematician român. Personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România. El a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală. A realizat, urmărind zi cu zi construcţia Universităţii din Bucureşti. A scris lucrări despre învăţământul ştiinţific şi istoria ştiinţei româneşti.

- 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

- 1937 : S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania 

- 1941: S-a născut Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist si istoric al ştiinţei american. Stephen Jay Gould (d. 20 mai 2002) a fost un paleontolog, biolog evoluţionist şi istoric al ştiinţei. Gould a fost unul dintre cei mai influenţi şi citiţi scriitori de ştiinţă popularizată a generaţiei sale. Gould şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale profesorale la Harvard University, iar cea de paleontolog la American Museum of Natural History din oraşul New York. În ultimii ani ai vieţii sale, Gould a predat biologia şi evoluţia la New York University, aflată în apropierea casei sale din SoHo.

- 1941: Germania: prin decret cetăţenii de origine evreiasca sunt obligaţi să poarte o banderolă cu o stea galbenă şi având înscris cuvântul "evreu"

- 1942: A încetat din viaţă, la Iaşi, Constantin Meissner (n.1854), pedagog român. Membru de onoare al Academiei Române. Şi-a consacrat întreaga viaţă muncii de organizare a învăţământului primar şi normal-primar. A fost profesor şi director la Şcoala Normală „V. Lupu” din Iaşi (1879-1913). A făcut parte din cercul literar al Junimii şi a fost unul dintre prietenii apropiaţi ai lui Titu Maiorescu.

- 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. Mediaş; d. 1 septembrie 2008, Frankfurt am Main), cunoscută în lumea ştiinţifică sub numele scurt Ruxandra Sireteanu, a fost o biofiziciană română germană, şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. S-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contributii fundamentale privitor la plasticitatea neurală si ambliopie.

- 1946: S-a deschis primul Festival al filmului  de la Cannes, după ce a fost amânat timp de şapte ani, ca urmare a celui de-al doilea război mondial.

- 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

- 1952: Charles Chaplin a primit interdicţia de a mai intra pe teritoriul SUA.Cu toate că Chaplin s-a bucurat de un succes major în Statele Unite şi a fost rezident din 1914 până în 1953, acesta a menţinut o atitudine naţionalistă neutră. În timpul erei „McCarthismului”, Chaplin a fost acuzat de activităţi ne-americane şi a fost suspectat că ar fi comunist, iar Edgar Hoover, care i-a instruit pe cei de la FBI să ţină dosare secrete costisitoare, a încercat să îi încheie rezidenţa din SUA.

- 1955: S-a stins din viaţă Carl Milles (n.1875), sculptor american de origine suedeză. A emigrat în S.U.A. (1945). A executat lucrări monumentale (Urşi jucându-se şi Fântâna lui Orfeu, în Stockholm; Poseidon, fântâna din faţa Muzeului din Göteborg etc). 

- 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania 

- 1961: A murit Lucia Sturza Bulandra, actriță româncă, profesoară şi directoare de teatru. Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iaşi - d. 1 Bucureşti) a fost o renumită actriţă de teatru din România. Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Baltăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.În 1898 a debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti iar în 1914, împreună cu soţul ei, a întemeiat o companie particulară. Din1941 este actriţă a Teatrului Municipal din Bucureşti iar din 1947 pâna la sfârşitul vieţii a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra.A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din Bucuresti timp de 30 de ani.

-1967: Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie 

- 1972: A murit pianistul francez Robert Casadesus (n. 1899) 

- 1976: A murit, în Bucureşti, Iosif Ross (n.1899), caricaturist. Din cei 77 de ani de viaţă, 50 i-a consacrat desenului, caricaturii, pamfletului politic şi graficii antifasciste.

- 1982: În San Francisco tramvaiele sunt retrase din circulaţie, dupa 122 de ani de existenţă

- 1984: A murit actorul Toma Dimitriu („Mitrea Cocor", „Drumul oaselor") (n. 1908)

- 1991: Un cuplu german a găsit, în Alpii Austrieci, corpul unui om „înghetat tun”. Omul glaciar, supranumit Otzi, avea 1,5 metri înaltime şi aproximativ 5 000 de ani

- 1992: A murit scriitoarea Cella Serghi. Născută la 22 octombrie1907 în Constanţa, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul Cella Serghi, dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne ataşată toată viaţa de farmecul ţinutului natal, aşa cum de altfel şi mărturiseşte. Familia Marcoff locuieşte în Constanţa până în 1916, refugiindu-se în timpul războiului la Brăila, apoi la Bucureşti. Clasele primare începute la Constanţa sunt continuate în oraşele în care familia se stabileşte. Urmează la Bucureşti Facultatea de Drept, luându-şi licenţa în 1931. Încă din timpul studenţiei începe să lucreze, angajându-se ca secretară la un avocat. Se căsătoreşte cu inginerul Alfio Seni, apoi cu judecătorul Ion Bogdan. Practică un timp avocatura, fapt ce serveşte romancierei la cunoaşterea diferitelor caractere, îmbogăţind gama personajelor sale. Sub pseudonimul Gella Marin trimite ziarelor „Gazeta", de sub direcţia lui Ion Pas, şi „Reporter" un număr de reportaje şi cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul său reportaj era intitulat „Week end în Bucegi". Aceste prime publicaţii aveau să-i deschidă Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare.În 1937 apare în „Revista fundaţiilor" primul fragment din romanul „Pânza de păianjen", intitulat „Cele dintâi nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciată de Camil Petrescu şi Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o şi determinase să scrie, după cum mărturiseşte scriitoarea. Romanul în manuscris fusese citit în 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că talentul Cellei Serghi s-a afirmat odată cu apariţia acestui roman. Aşa se face că prima lucrare a autoarei a fost recomandată publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu şi Mihail Sebastian. Este chemată să publice în „Viaţa românească" şi „Revista Fundaţiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu şi Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescu o invită la „Sburătorul". Leagă astfel multe prietenii literare. Schiţele publicate în revistele amintite, având aceeaşi eroină - Mirona - vor deveni romanul de mai târziu „Cad zidurile", apoi în alte ediţii „Cartea Mironei" sau „Mirona".Locuieşte un timp la Paris, unde continuă să scrie şi să citească fragmente în grupul studenţilor români, fapt relatat în volumul „Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare.În 1945 e secretara Universităţii libere populare. După 1945 publică articole şi schiţe în revistele „Femeia", „Flacăra", „Viaţa românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei şi patru ediţii. Retipăririle confirmă odată mai mult popularitatea de care se bucură scriitoarea. Interpretă deosebită a sufletului feminin, personajele sale au găsit o largă audienţă în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător şi captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, „ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărţilor sale".În afara creaţiei originale, Cella Serghi este şi o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic („Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan şi „Casa de hârtie" de Francoise Mallet-Joris).

- 1996: A murit Ştefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru şi film.

- 1996: A murit Noureddine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1922)

-2000: Au început, la Târgu Jiu, lucrările de restaurare la „Coloana Infinitului” a sculptorului român Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii, concepute şi executate de acesta.  

- 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

- 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural din Viena. Victor Ernest Maşek (13 ianuarie 1937, Bucureşti, d.Bucureşti) este un estetician, traducător şi critic de teatru. Este fiul Hedwigăi (născută Ekhardt) şi al lui Carol Maşek, economist. Urmează cursurile primare şi secundare la Bucureşti şi tot aici Facultatea de Filosofie, absol¬vită în 1965; şi-a susţinut doctoratul în 1971, cu teza Introducere în estetica informaţională,publicată în 1972 sub titlul Artă şi matematică. Lucrează în calitate de cercetător la sectorul de estetică al Institutului de Filosofie (până în 1975), ca şef al sectorului de cercetare la Muzeul Literaturii Române (1975-1980), expert principal la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din domeniul culturii şi ca redactor la Editura Ştiinţifică şi Enclopedică (din 1983). După 1989 a fost directorul Teatrului „Nottara" din Bucureşti. A debutat cu versuri în 1959, la „Gazeta literară".

- 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921) 

- 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922) 

-2010: A murit Horia Şerbănescu, actor român de teatru şi film. Horia Şerbănescu (n.16 martie 1924, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un actor de comedie român.Popular actor de comedie şi de revistă, pe scenă şi la televiziune. În film, sporadice roluri secundare.

- 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania"). Johnny Răducanu (n. 1 decembrie 1931, Brăila) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor şi conducător de formaţie român de etnie romă.Pe numele său real Răducan Creţu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiţii muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţul Şolcan. S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.

- 2 011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

$$$

 S-a întâmplat în 20 septembrie1862: La această dată, erau inaugurate cursurile Şcolii Militare la Bucureşti, într-o clădire nouă de pe Uliţa Târgoviştei (în prezent Calea Griviţei, în imobilul unde astăzi functionează Universitatea Natională de Arte şi în căminele ASE cu intrarea din Str. Mihail Moxa).

La festivitatea de deschidere, domnitorul Alexandru Ioan Cuza spunea: „Sunt fericit de a prezida astăzi inaugurarea unei singure şcoli militare a României, unde întâia oară se găsesc împreună elevi de dincoace şi de dincolo de Milcov”. În anul 1866, din cauza faptului că un incendiu distruge localul din Bucureşti, Şcoala este mutată la Iaşi, în casele lui Grigore Ghica Deleanu de pe strada Copou. În anul1872, aceasta revine la Bucureşti în vechea sa clădire. În anul 1861, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 204 din 22 iulie, Şcolile militare din Iaşi şi Bucureşti sunt contopite într-una singură, cu sediul la Bucureşti. Lt. col. de stat major Eugene Lamy, sef al misiunii franceze, elaborează „Regulamentul Şcolii militare din Bucureşti”, aprobat de domnitor la 30 martie 1862. 

Acest regulament menţine o parte din vechile reglementări, dar introduce şi elemente noi din regulamentul de funcţionare a Şcolii militare de la Saint Cyr. Elaborat, după cum arată ministrul de război, în raportul către domnitor, cu scopul „să fie bine precizate datoriile fiecăruia şi să se determine un cadru de învăţătură din care să rezulte îndoitul scop de a dobândi ofiţeri de linie şi pentru armele speciale”. Regulamentul cuprinde 11 titluri şi 191 de articole, în care se precizează: scopurile şcolii, personalul, consiliul de studii, condiţiile de admitere, programele de învăţământ, cazarea, hrănirea, disciplina, ieşirea în taberele de instrucţie etc.

Admiterea în şcoală se face pe bază de concurs, iar perioada de şcolarizare este de cinci ani. Noul regulament de funcţionare, publicat și intrat în vigoare în anul 1862, prevede că elevii trebuie să-şi însuşească în anii de studii un volum de cunoştinte de cultură generală de nivel liceal şi unul de cunoştinţe militare de specialitate la nivelul de ofiţer comandant de pluton. Ca atare, programa de învăţământ cuprinde atât discipline de cultură generală – ştiinţifică şi umanistă (limba română, limba franceză, limba germană, istorie, geografie, desen, caligrafie, algebră, geometrie, geometrie descriptivă, aritmetică), cât şi discipline de specialitate militară (topografie, tactică şi strategie, fortificaţii, arhitectură, poduri şi șosele, administraţie, legislaţie şi regulamente, gimnastică, nataţie etc). 

Anul de învăţământ este împărţit în două semestre: în luna iulie au loc examenele de promovare sau absolvire şi înălţarea in grad, iar vacanţa este în luna august. Elevii sunt egali în drepturi şi îndatoriri, indiferent de mediul social din care provin, clasificarea lor în cadrul promoţiei facându-se exclusiv pe baza rezultatelor obţinute la învăţătură şi a comportamentului în şcoala. Exigenţele faţă de pregătirea cursanţilor sunt mari, regulamentul fiind drastic în privinţa lipsei de interes în pregătire. În această perioadă, folosindu-se experienţa unor şcoli militare din străinătate, se adoptă şi soluţia primirii in şcoala militară a unor tineri ca externi. Regulamentul din 1862 mai indică faptul că absolvenţii şcolii de la armele speciale au dreptul de a-şi continua studiile în şcoli de aplicaţie din Franţa, prin grija şi după nevoile stabilite de guvernul ţării. Cheltuielile de întreţinere a elevilor în Şcoala militară de la Bucureşti sunt suportate fie de stat în întregime (pentru bursieri), fie de stat şi de familia elevului în proporţii egale, fie în întregime de către familia elevului. 

Prevederea acordării de burse de către stat reprezintă un progres faţă de perioada anterioară, deoarece deschide calea pătrunderii în şcoala militară şi a unora din tinerii ale căror familii erau mai puţin avute, dar care se evidenţiau ca foarte valoroşi.

Surse:

https://www.armyacademy.ro/istoric.php

https://www.forter.ro/content/infanteria

http://amnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/CTM/CTM_2012.pdf

https://www.istoria-romanilor.com/alexandru-ioan-cuza-si-reforma-militara/2011/09/20

https://www.facebook.com/420708254631644/posts/185600 sa 6821101773/

&&&

 S-a întâmplat în 20 septembrie1866: În această zi, s-a născut George Coşbuc, poet român. George Coşbuc, poet şi traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la Hordou în judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveştile spuse de mama sa şi de alţi oameni de la ţară şi a învăţat să citească încă de la vârsta de cinci ani. În aceste locuri s-a îndrăgostit nu numai de literatură, ci şi de folclorul românesc şi şi-a găsit inspiraţia pentru cele mai cunoscute poezii ale sale: „Nunta Zamfirei”, „Mama”, „Numai una”, „Trei, Doamne, şi toţi trei”, „El Zorab”, „Duşmancele”, „Noi vrem pământ!”, „Iarna pe uliţă” sau „La oglindă”.

Educaţia timpurie a primit-o la şcolile din Hordou, Telciu şi Năsăud (1874-1876). A urmat, apoi, liceul la Năsăud (1876-1884), unde s-a familiarizat cu literaturile clasice precum şi cu limba germană. A început să se manifeste ca poet şi traducător în cadrul Societăţii de lectură „Virtus Romana Rediviva”, al cărei membru extraordinar şi preşedinte a devenit. Între anii 1882-1883, a publicat poezii şi traduceri în revista liceului, „Muza someşeană”. În 1884, s-a înscris la Facultatea de Filosofie şi Literatură a Universităţii din Cluj, unde a frecventat cursurile de teoria şi istoria retoricii la greci şi romani, sintaxa greacă, istoria literaturii latine, istoria vechilor greci. În acelaşi an a devenit membru în comitetul Societăţii „Iulia” a studenţilor români. La îndemnul scriitorului Ioan Slavici, a început colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, al cărei redactor a devenit în 1887. Aici a avut loc şi adevăratul său debut, cu poezia „Filosofii şi plugarii”. În paginile acestei reviste a publicat, între anii 1888-1889, „Nunta Zamfirei”, „Rada”, „Mânioasă”, „Fata morarului”, „Crăiasa zânelor”, „Numai una”.

În 1889 s-a stabilit la Bucureşti. A fost funcţionar la Ministerul Cultelor (1890-1893), şef al Biroului administrativ şi de corespondenţă al Casei Şcoalelor (1902), dedicându-se muncii de ridicare culturală a satului. Astfel, a făcut călătorii în scopul îndrumării învăţătorilor, a selecţionat cărţi pentru bibliotecile rurale, iar după numirea sa, în 1907, ca şef al Biroului de activităţi extraşcolare, a îndrumat şi organizat conferinţe săteşti.

George Coşbuc a desfăşurat şi o intensă activitate publicistică. A editat, împreună cu Ioan Slavici şi I.L. Caragiale, revista „Vatra” (1894), în paginile căreia a publicat „Doina”, „Noi vrem pământ”, „In opressores”, „Dragoste învrăjbită”, „Paşa Hassan”, „Scara”, „Iarna pe uliţă”, „Lupta vieţii” ş.a. De asemenea, a editat „Semănătorul” în (1901), împreună cu Al. Vlahuţă, şi „Viaţa literară” (1906). A colaborat la numeroase publicaţii ale vremii, între care: „Albina”, „Convorbiri literare”, „Epoca literară”, „Flacăra”, „Foaia ilustrată”, „Povestea vorbei”, „Românul”, „Vieaţa”.

A publicat şi studii referitoare la însemnătatea estetică şi poetică a creaţiei populare: „Elementele literaturii poporale” (1900), „Legendele mănăstirilor noastre” (1902), „Ghicitorile poporale” (1903), „Naşterea proverbilor” (1903), „Baladele poporale” (1903). Totodată, a tradus câteva capodopere ale literaturii universale: „Odiseea” de Homer, „Eneida” de Vergiliu, „Divina Comedie” de Dante, precum şi „Sakuntala” de Kalidasa. Versurile şi proza scrise de-a lungul vremii au fost reunite în volumele „Balade şi idile” (1893), „Fire de tort” (1896), „Povestea unei coroane de oţel” (1899), „Ziarul unui pierde-vară” (1902), „Dintr-ale neamului românesc” (1903), „Cântece de vitejie” (1904). Unele dintre acestea sunt presărate cu subiecte din istoria naţională sau cu subiecte gotice, arabe, indiene, greco-latine, dar toate îşi au punctul de plecare în poezia germană.

George Coşbuc a fost ales membru corespondent (1 aprilie 1900), apoi membru titular (la 20 mai 1916) al Academiei Române. A murit la Bucureşti, la 9 mai 1918, la vârsta de 51 de ani. Satul Hordou, devenit localitate care astăzi poartă numele poetului, găzduieşte Casa Memorială „George Coşbuc”, leagănul copilăriei sale, locul care l-a inspirat să creeze opere memorabile. Aceasta este una dintre cele mai vechi clădiri din spaţiul Ţării Năsăudului şi a fost ridicată de tatăl poetului, Sebastian Coşbuc, după anul 1840. Este o căsuţă tipic ţărănească, vopsită în alb, cu acoperiş din şindrilă şi cu obloane grele de lemn, care ne ajută să pătrundem în universul poetului, să înţelegem o fărâmă din viaţa, frământările şi geniul său creator. O placă din marmură albă atrage atenţia prin mesajul că în această casă s-a născut cel ce şi-a scris în două versuri toată esenţa şi adevărul existenţei sale: „Sunt inima-n inima neamului meu/ Şi-i cânt şi iubirea şi ura…”.

Surse:

„Dicţionarul scriitorilor români”,Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995.

Șerban Cioculescu, Istoria literaturii române III - Epoca marilor clasici, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1973

Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, Editura Academiei Române și Editura GUNIVAS, București, 2008

https://www.tititudorancea.com/z/biografie_george_cosbuc.htm

https://radioromaniacultural.ro/documentar-101-ani-de-la-moartea-poetului-geo rge-cosbuc/