„Interzisă pentru frumusețe. El – ministru, apoi deținut. Povestea Violetei și a lui Ștefan Andrei”
Violeta Andrei este una dintre cele mai autentice dive ale filmului românesc, a acordat de-a lungul timpului interviuri în care a dezvăluit aspecte dramatice din cariera sa, în special legat de perioada comunist
S-a născut pe 29 martie 1941, „ (...) m-am născut lângă Braşov, la ferma tatălui meu care era şi horticultor. Numele meu de fată era Violeta Pop. ” În aceeași zi, cu 10 ani mai devreme, în 1931, se năștea Ștefan Andrei, cel care i-a fost partener de viață mai bine de o jumătate de secol.
Este absolventă a U. N. A. T. C. Ion Luca Caragiale din București, în anul 1965. ,, Mama ar fi vrut să fac Arhitectura. Şi chiar am pregătit, la matematică! Dar eu dădusem examen la IATC, cu două săptămâni înainte şi, spre disperarea mamei, am intrat cu nota 10, din 2.500 de candidaţi! Şi am terminat tot cu 10!”.
Ştefan Andrei relata că era impresionat de inteligenta, ambiţia şi frumuseţea Violetei. Şi la bătrâneţe, îşi va aduce aminte ca soţia sa a intrat la Institutul de Teatru numai prin talentul său, recitând în faţa comisiei „Moartea căprioarei“ de Nicolae Labiş.
Iubirea dintre Violeta și Ștefan Andrei a duce a film de dragoste hollywoodian. Timp de 53 de ani au fost împreună, iar din relația lor de iubire s-a născut un fiu, Călin. Ştefan Andrei o cunoaşte pe Violeta pe când aceasta avea 18 ani, când amândoi merg la Viena, la Festivalul Tineretului şi Studenţilor. „Cred că am cucerit-o în timpul Festivalului Tineretului de la Viena, din 1959. Am mers şi cu vaporul şi am stat două săptămâni“, spune Andrei în volumul de memorii cu Lavinia Betea.
Viitorului demnitar îi se aprinseseră călcâiele după ea, dar vârsta prea mică a Violetei părea o problemă. „Mi-am dat seama că ea se apropia de mine. Şi i-am spus: «Eşti prea mică, trebuie să mai creşti, nu vreau să te încurc. Nu că nu mi-ai plăcea, chiar îmi placi, dar...». Avea 18 ani“, povesteşte Andrei în „I se spunea Machivelli“.
Violeta Andrei are, la rândul său, explicaţiile sale. „Toţi i-au spus. Las-o în pace să crească, că e sălbatică rău“, afirma Violeta Andrei într-un interviu difuzat de un post de televiziune destinat publicului feminin. Seara decisivă a relaţiei lor se petrece în august 1961, la dans. După petrecere, Andrei o conduce acasă şi o sărută.
În trei luni, se căsătoresc, iar la nuntă au fost maximum 40 de persoane. „Am ţinut foarte mult să mă mărit fecioară, n-aş fi conceput altfel. Nu m-a sedus! Eram sălbatică! Toţi i-au spus să mă lase să cresc. Şi m-a urmărit, ca să nu mă piardă... Mi-era frică de noaptea nunţii. După ce m-am căsătorit, nu am cedat două săptămâni!”, rememorează actrița întâlnirea cu soțul ei.
Andrei respecta profesia de actriţă a Violetei, dar îi cere acesteia un singur lucru. „De la început am făcut o înţelegere: «Să ştii că eu n-o să mă opun ca tu să fii artistă, am zis eu. Dar am o rugăminte. Dacă poţi să naşti, aş dori să am şi eu cel puţin un copil cu tine. Nu vreau să plec de-aici doar sădind un pom şi secerând nişte orz. Ci să las şi un copil». A fost de acord“, spunea Andrei în volumul „I se spunea Machiavelli“. Relaţia dintre cei doi rămâne solidă cu toate că e pusă la încercări.
,, Eu şi Ştefan ne-am iubit ca doi nebuni 53 de ani... Ne-au legat comunicarea şi dragostea frumoasă, romantică, lipsită de interes, transformată treptat într-o prietenie. Devii soţie, amantă, iubită, soră, mamă, infirmieră şi îl îngrijeşti până în ultima clipă ca pe un copil mic. Cu o seară înainte de a muri, am discutat vreo oră despre războiul din Ucraina, era foarte lucid. A fost un om deosebit, rafinat şi boem“, rememora actrița într-un interviu după moartea soțului ei, în 2014.
A debutat la Teatrul Giulești, actualul Teatru Odeon, apoi a jucat pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din capitală. A interpretat zeci de roluri, printre care Roxana din Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, Ana Petrovna in Ivanov de A.P. Cehov, Ilona din Joc de pisici de Orkeny Istvan, Laura din Menajeria de sticla de Tennessee Williams, Dana din Ancheta asupra unui tânăr care nu a făcut nimic de Adrian Dohotaru, Elmira din Tartuffe de Moliere, Madeleine Bejart din Cabala bigotilor de Mihail Bulgakov, etc.
A debutat pe ecrane cu filmul „Golgota” (1966, în regia lui Mircea Drăgan).Extrem de frumoasă a jucat în peste 60 de filme românești, Avea 42 de ani când ușa cinematografiei și scena teatrului i s-a închis În perioadele 1972-1974 şi 1982-1989, Violeta Andrei nu joacă în nici un film, în urma indicaţiilor Elenei Ceauşescu de a nu i se da vreun rol.
Frumoasa actriță relata că a fost de două ori interzisă. Prima oară de către Elena Ceaușescu. Soția dictatorului o considera prea frumoasă, o adevărată divă care o eclipsa. „Spunea Elena Ceauşescu: «Violeta să nu mai apară în filme. Violeta să nu mai apară la televiziune». Lui Postelnicu (n.r. – Tudor Postelnicu) sau lui Petru Enache, care era secretar la Comitetul Central. Iar acela indica mai jos“, povestea fostul demnitar comunist.
„În 1965, am jucat în primul lungmetraj, apoi rolurile au venit unul după altul, până în 1972. Atunci a avut loc o întâlnire scurtă cu familia Ceauşescu, eram împreună cu soţul meu. Imediat după ce m-a văzut, soţia dictatorului a început să mă urască. Şi m-a urât toată viaţa, pur şi simplu. Pentru mine, Elena Ceauşescu a fost un coşmar care m-a urmărit aproape 20 de ani. În 1988, m-am îmbolnăvit destul de grav şi am fost supusă unei operaţii. Ceauşeasca îi tot repeta soţului meu: «Lasă, dragă, o să moară». Ei bine, n-am murit, a murit ea, în decembrie 1989”, a declarat, pentru Libertatea, Violeta Andrei în anul 2011.
Cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet scria că; „Din păcate pentru ea, această exuberanță (din viață n.red.), plus constanța rolurilor frivole a făcut-o să intre în dizgrația absolută a Elenei Ceaușescu... A avut două perioade de interdicție - o dată în 1973, dar a fost de doar câteva luni, iar apoi, definitiv în 1983. Paradoxal, și aceste interdicții au contribuit la notorietatea ei de divă. În fond, circula zvonul că era prea frumoasă pentru a mai putea juca în filme, se arată în cartea „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”. Mai mult, în anii 1984-1985, lui Andrei i se va sugera în repetate rânduri să se despartă de soţia sa. Căsnicia a rezistat şi acestor încercări ale Partidului.
Stefan Andrei fusese remarcat de Nicolae Ceaușescu. Incepând cu 1960 a ocupat funcția de șef al Relațiilor Externe al UTM. În 1965 a devenit adjunctul Gizelei Wass, care era șefa Secției Externe a PCR, apoi prim adjunct și, în 1972, a devenit secretar al CC cu problemele internaționale. A fost numit în postul de ministru de Externe în 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 1985. A fost destituit de Elena Ceaușescu și de atunci a început și declinul Violetei Andrei.
După 1989, Ștefan Andrei este arestat și va sta 2 ani în pușcărie pentru legăturile avute cu regimul Ceaușescu. A fost coleg de celulă cu Paul Niculescu-Mizil. Ion Iliescu l-a grațiat pe Ștefan Andrei în 1996. Tot în 1990, Violeta este pensionată” forțat a doua oară „când ușile i-au fost închise.
„După 1990, am fost solicitată din nou să joc în filme, dar am fost dată afară din teatru (n.r. – pe atunci era actriţă la Teatrul Bulandra din Capitală) la intervenţiile lui Ion Iliescu (n.r. – Iliescu era preşedintele Frontului Salvării Naţionale, formaţiune care conducea România), cel care a ordonat arestarea soţului meu (n.r. – Ştefan Andrei a fost ridicat în 1989, sub acuzaţia de ucidere a 60.000 de români la Revoluţie şi de subminare a economiei naţionale. A stat închis timp de doi ani şi cinci luni)”, a spus Violeta Andrei.
