$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie 1880: În această zi, s-a înfiinţat Banca Naţională a României. Apărea, în „Monitorul Oficial” nr. 90, „Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune”, pentru a înființa Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. BNR începe să funcţioneze la 1/13 iulie 1880, primul guvernator fiind Ion I. Câmpineanu. 

Banca Naţională a României devenea instituţie de credit care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor. Până la declanşarea primului război mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat. Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din 1934. Până în 1948, instituţia numită Banca Naţională a României a fost o instituţie privată, controlată cu mână de fier de către acţionarii care, nu o dată, au sfidat guvernul propriului partid, PNL

În anii celui de-al doilea război mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu. Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.

Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Banca Naţională are 19 sucursale, clasificate în trei tipuri, în funcţie de gradul de importanţă pe care îl prezintă. Sucursala din str. Lipscani, vechiul sediu, este de tip special. Urmează trei sucursale de gradul I: Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Sucursalele de gradul II sunt: Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Buzău, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Târgu Jiu şi Târgu Mureş.

Surse:

https://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052-Mobile.aspx

https://www.bnr.ro/Inceputurile--1053-Mobile.aspx

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Banca_Naţională_a_României

https://books.google.ro/books?id=RpqOBAAAQBAJ&pg=PT119&lpg=PT119&dq=aprilie+1880+Banca+Naţională+a+României&source=bl&ots=wZ4mXqezZx&sig=ACfU3U0iMk9MRdmY6su8AySuaj8k6pxeUA&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwia3cCnhr3nAhWB2KQKHVG6CQcQ6AEwBnoECAoQAQ#v=onepage&q=aprilie%201880%20Banca%20Naţională%20a%20României&f=false

$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie1918, 17/30: La această dată, s-a înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina", sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România. Numeroase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, în frunte cu Traian Vuia, aflate în emigraţie la Paris, au hotărât întemeierea, la 17/30 aprilie 1918, a Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina.

Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina, înfiinţat la Paris sub preşedinţia lui Traian Vuia, şi ulterior a dr. Ioan Cantacuzino, a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria cu România. Scopul Comitetului era acela de a întreprinde o campanie de informare pe lângă guvernele statelor occidentale asupra cerinţelor legitime ale românilor de a se elibera de sub dominaţia Austro-Ungariei. Comitetul a editat la Paris revista „La Transyvlanie”, aflată sub directa conducere a lui Traian Vuia, revistă ce a contribuit la corecta informare a opiniei publice internaţionale asupra situaţiei românilor transilvăneni. Celebrul inventator Traian Vuia, stabilit la Paris din 1902, a militat cu ardoare pentru destrămarea monarhiei austro-ungare,cu eliberarea naţionalităţilor oprimate şi unirea întregii suflări româneşti în propriul ei stat naţional. Activitatea aceasta unionistă în serviciul statului naţional unitar român se împleteşte, la Traian Vuia, cu o corespunzătoare acţiune organizatorică, reclamată de evenimente, 

Prima semnătură în josul procesului verbal de constituire – act publicat la 15 mai 1918 în „La Transylvanie” ca organ parizian bilunar de presă al Comitetului – este cea a lui Traian Vuia, urmat de Dionisie Axente şi mulți alții. Articolul 2 din statutele Comitetului precizau, în mod clar, ţinta finală a acestuia din urmă: unirea teritoriilor de peste munţi cu România – dorinţa de veacuri a poporului. Prin actul de constituire a acestui Comitet, românii rezidenţi în Franţa se angajau în scris să continue lupta în acest scop şi cu sprijinul fraţilor din România. O primă acţiune majoră a Comitetului a fost elaborarea unui protest faţă de pacea de la Buftea- Bucureşti din primăvara anului 1918. Documentul informa statele membre ale Antantei asupra hotărârii românilor transilvăneni şi bucovineni de a se uni cu România. Ansamblul acţiunilor la care participau Traian Vuia şi alţii s-au oglindit adesea în coloanele revistei „La Transylvanie''. În luna iunie 1918, Traian Vuia publică în această revistă articolul „Eliberarea naţionalităţilor subjugate'', în care arată că „pacea de drept este incompatibilă cu existenţa monstrului ce se cheamă Imperiul habsburgic''.

Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina avea în vedere, de asemenea, şi alte popoare vecine. La rândul său, Comitetul Naţional Polonez a adresat felicitări Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina pentru acţiunile întreprinse, arătând că „în munca aceasta, în luptele ce cu siguranţă vom mai avea de purtat contra duşmanilor noştri comuni, se va consolida şi cimenta vechea prietenie dintre România si Polonia'' („La Transylvanie'' nr.6/1 august 1918). Multiplele organisme politice din 1918, constituite la nivel naţional, sau mai înalt, găseau uneori necesară funcţionarea unei legături între ele. Astfel, spre exemplu, începând de la 1 august 1918, Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania este reprezentat în Comitetul naţionalităţilor oprimate, prin personalităţi precum dr. I. Cantacuzino, Nicolae Titulescu şi Traian Vuia („La Transylvanie'' nr. 12/1.XI.1918). Totodată Traian Vuia, în numele organismului pe care îl conducea, s-a adresat în scris unor personalităţi precum Take Ionescu (la 1 noiembrie 1918), sau Woodrow Wilson, preşedintele SUA (la 15 ianuarie 1919).

„La Transylvanie'' devenise o veritabilă tribună a naţiunii române, inclusiv pentru cei înrolaţi pe îndepărtatele fronturi de luptă. Datorită largii difuzări a acestei reviste în numeroase ţări, veştile, actele, apelurile, ideile publicate erau citite cu interes la Bucureşti, Paris, Londra etc, în tranşeele de la Piave, sau de către militarii români prizonieri aflaţi la Cittaducale (Italia). Datorită lui Vuia şi celorlalţi colaboratori, periodicul difuza ştiri de ultimă oră despre mersul evenimentelor. Astfel, la 12/25 iunie 1918, Traian Vuia scria din capitala Franţei lui Zaharia Barbu, aflat în lagărul din Cittaducale: „Toată activitatea noastră se concentrează în formarea Legiunii române transilvănene''. Constituirea acestei unităţi militare avea în concepţia lui Traian Vuia o valoare morală şi politică excepţională. „Noi luptăm prin toate mijloacele - conchidea el - pentru ca să arătăm lumii că suntem un popor demn de a fi dezrobit (...)''.

De asemenea,Traian Vuia a purtat o corespondenţă activă cu cei interesaţi în constituirea de unităţi militare naţionale în Franţa sau Italia. Vuia, împreună cu Dumitru Drăghicescu, au acţionat pentru formarea unei legiuni româneşti pe frontul francez. Totodată, Traian Vuia a sprijinit puternic grupul de tineri aviatori români sosiţi în Franţa din Marea Britanie, unde fuseseră trimişi pentru instruire.

Surse:

Constantin I. Stan -„Luptători sub steagul Marii Uniri.Activitatea românilor aflaţi în străinătate 1916-1920'', Ed. Paideia, Bucureşti, 2010

„Politica externă a României.Dicţionar cronologic”, Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

Ion Iacovachi şi Ion Cojocaru- „Traian Vuia.Viaţa şi opera”,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

https://www.cotidianul.ro/traian-vuia-si-comitetul-national-de-la-paris/

http://www.unitischimbam.ro/comitetul-national-al-romanilor-din-transilvania-si-bucovina-paris-1730-aprilie-1918/

$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie1964: În această zi, a murit George Vraca, actor. George Vraca (n. 25 noiembrie 1896, Bucureşti - d. Bucureşti) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei româneşti. A absolvit cursurile Conservatorului de artă dramatică. George Vraca a rămas în istoria teatrului românesc drept actorul „frumos precum un zeu” şi cu un timbru vocal inconfundabil. Până la 20 de ani, nimic din viaţa lui George Vraca nu a avut de-a face cu teatrul. Născut în Bucureşti, într-o familie care nu a avut legături cu lumea scenei, Vraca a visat de mic copil să se facă inginer. La 20 de ani era student la Agronomie. Izbucnirea războiului l-a făcut să-şi înterupă studiile şi să plece pe front. Ca sublocotenent în Primul Război Mondial a fost rănit, ajungând pe un pat de spital din Iaşi. Întâmplarea avea să îi schimbe destinul.

În spitalul de răniţi din Iaşi unde era internat Vraca, au venit în vizită, pentru a alina durerea soldaţilor, Constantin Nottara, George Enescu şi Maria Ventura. Marea actriţă, atrasă de figura frumoasă a sublocotenentului rănit, l-a întrebat pe Vraca: „Nu te-ai gândit niciodată la teatru, adică să te faci actor?”. „O, nu!” a fost răspunsul lui Vraca la întrebarea care avea să îi schimbe destinul. După ieşirea din spital, sublocotenentul nu a părăsi Iaşiul. S-a dus la toate spectacolele pe care Maria Ventura le-a susţinut în Iaşi şi a început să fie atras de lumea teatrului. Şi-a abandonat visul de plecare în Franţa, la Facultatea de Agronomie, a început să înveţe să recite poezii şi, în final, s-a înscris la Conservator. A fost admis primul din seria sa. 

Pentru a se întreţine, în timpul studiilor la Conservator a ocupat un post de institutor suplinitor la Şcoala Primară Tabacu şi a colaborat cu compania Bulandra.Când a absolvit Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică în 1921 era şi licenţiat în Agronomie. Iubirea pentru teatru l-a făcut să abandoneze prima meserie. S-a angajat la Teatrul Naţional şi a jucat ca debutant alături de actori mari precum Maria Filotti. Marea actriţă avea să-l amintească în memoriile sale: „În 1922 am jucat pe Circe în „Glauco” alături de un debutant strălucit, George Vraca, a cărui biruinţă de atunci constituia o afirmare definitivă”. Cariera sa a cunoscut succes după succes. La cinci ani de la debut, în 1927, a fost numit societar clasa a III-a la Teatrul Naţional. În 1929 a părăsit Teatrul Naţional şi a jucat la Teatrul „ Maria Ventura”. A fost nu doar actor, ci şi director de teatru, animator, conducător de colective artistice. A cochetat şi cu cinematografia, având prima apariţie pe ecran în Datorie şi sacrificiu (1925), un film mut. S-a remarcat în filmul „Tudor” în rolul Banului Brâncoveanu.

S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic şi modern, universal şi naţional („Hamlet”, „Visul unei nopţi de vară”, „Cum vă place”,„Neguţătorul din Veneţia”, „Macbeth”,„Richard al III-lea” de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, „Vlaicu-Vodă” de Alexandru Davilla, „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri etc). Interpretările lui George Vraca excelau prin adâncimea înţelegerii rolului, distincţia şi eleganţa ţinutei, gestica sobră şi dicţiunea exemplară. A fost director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Ca actor de cinematograf s-a remarcat în filmul „Tudor”. Spre sfârşitul vieţi, a recitat la radio câteva dintre poemele lui Eminescu, între care şi Luceafărul. Deşi primele semne ale bolii care avea să-l răpună au apărut în timpul repetiţiilor pentru „Richard al III-lea”, Vraca a insistat să joace.„Un cal! un cal! Regatul meu pentru un cal!”, au fost ultimele cuvinte rostite pe scenă de marele actor. A murit la 64 de ani, pe 17 aprilie 1964.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/george-vraca-63068/

https://www.ziarulmetropolis.ro/george-vraca-viata-actorului-frumos-ca-un-zeu/

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/george-vraca/

http://aarc.ro/cineasti/cineast/6096

https://yorick.ro/george-vraca-as-fi-vrut-sa-fiu-un-artist-desavarsit/

https://adevarul.ro/locale/alexandria/george-vraca-actorul-frumos-zeu-fost-descoperit-pat-spital-iasi-timpul-primului-razboi-mondial-1_581b3a145ab6550cb82cbc4f/index.html

$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie1970: În această zi, nava spaţială Apollo 13, care a suportat un eşec tehnic, s-a întors pe Terra în siguranţă. Apollo 13 a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenţia de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii, însă, probleme tehnice au forţat echipajul să renunţe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack" Swigert, şi pilotul modulului lunar Fred W. Haise.

Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST. Două zile mai târziu, în timp ce misiunea era în drum spre Lună, o defecţiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu a produs o explozie ce a cauzat defectarea ambelor rezervoare de oxigen şi o pierdere de energie electrică. Modulul de comandă a rămas în funcţiune pe baza bateriilor sale şi a rezervorului său de oxigen, dar acestea erau utilizabile doar în ultimele ore ale misiunii. Echipajul a oprit modulul de comandă şi a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. O transmisiune radio a lui Lovell, „Houston, we've had a problem” (Houston, am avut o problemă), a rămas în cultura populară, dar este și azi citată greșit ca „Houston, we have a problem” (Houston, avem o problemă).

În ciuda dificultăţilor cauzate de energia limitată, pierderea de căldură din cabină, şi lipsa de apă potabilă, echipajul a ajuns în siguranţă înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eşec reuşit”. După ce a fost abandonat şi modulul lunar Aquarius, modulul de comandă Odyssey a aterizat în siguranţă în Pacific, la data de 17 aprilie. Echipajul era într-o stare bună, mai puţin Haise, care suferea de o infecţie a tractului urinar din cauza lipsei de apă. După ce misiunea s-a terminat cu bine, s-au făcut şi speculaţii legate de motivul pentru care misiunea a avut probleme. Una dintre explicaţii a fost cifra 13: Apollo 13, lansat la 13:13, ora din Houston, a început să aibă probleme la două zile după lansare, pe 13 aprilie. Însă Lovell şi-a început conferinţa de presă de după misiune foarte simplu: „Nu sunt o persoană superstiţioasă ...”.

Insigna echipajului Apollo 13 reprezenta trei cai zburători, simbolizând „carul” Apollo tras prin spaţiu. Dat fiind istoricul lui Lovell ca militar în Marina SUA, logoul a inclus motto-urile „Ex luna, scientia” („Din Lună, ştiinţă”), împrumutat de la motto-ul Academiei Navale Americane, „Ex scientia, tridens”, (Din ştiinţă, putere maritimă). Numărul misiunii era trecut în cifre latine, Apollo XIII. Logo-ul a fost lucrat de artistul Lumen Winter, pe baza unei picturi realizată de el pentru Hotelul St. Regis din New York. Pictura a fost ulterior achiziţionată de actorul Tom Hanks, care a jucat rolul lui Lovell în filmul Apollo 13, şi este acum pe peretele unui restaurant din Chicago ce aparţine fiului lui Lovell.

Surse:

https://www.space.com/17250-apollo-13-facts.html

https://www.space.com/29078-how-apollo-13-moon-accident-worked-infographic.html

https://airandspace.si.edu/explore-and-learn/topics/apollo/apollo-program/landing-missions/apollo13.cfm

https://www.history.com/topics/space-exploration/apollo-13

$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie 2007: În această zi, a trecut la cele veșnice cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică. Gil Dobrică (n. 14 februarie 1946, com. Dăbuleni; d. Craiova) a fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul şi rhythm and blues din România. A avut în repertoriu melodii proprii şi preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui fan declarat a fost) şi alţi artişti de gen.

A debutat în 1963, la Casa de cultură a Sindicatelor din Craiova. Activează în diferite trupe: 13 Carate, iar din 1967 cu formaţia Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală. A locuit în gazdă, banii nu-i ajungeau niciodată, Gil Dobrică a avut foarte puţine apariţii televizate. Primul pas important pentru Dobrică în Bucureşti a fost când s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental. Fiecare bar avea balet, orchestră, se cânta în engleză, pe viu, fără instrumente electronice. Tot în 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roşu şi Negru. Apare în spectacole de muzică şi poezie la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiş, Ion Caramitru ş.a.). În 1979 i se oferă o apariţie cinematografică în filmul „Nea Mărin miliardar”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, şi debutează discografic cu „Hai acasă" pe disc EP de 45 de turaţii. Piesa este un cover după John Denver - „Take Me Home, Country Roads" (1971). Are apoi adaptări după Ray Charles, Percy Sledge, The Top Box (The Letter - Scrisoarea) sau celebrele sale cover-uri : „Rugă pentru parinţi” şi „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. 

În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editează solistului un single şi trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind relativ recent reeditate pe CD. În 1996 a avut ocazia de a-l întâlni pe idolul său, Ray Charles, la Cerbul de Aur, având parte de „cea mai frumoasă zi din viața mea”, după cum avea să mărturisească Gil. În ultimii ani de viață a colaborat cu trupa Nightlosers, cântând în deschiderea acesteia, în clubul Fire din București. A avut o scurtă apariție în clipul trupei, „Dragostea-i ca și o râie”. Se stinge din viață la vârsta de 61 de ani, după o grea suferință. Încă din toamna anului 2006, cunoscutul cântăreț suferea de gută cronică, de ciroză, dar și de pneumonie.

Surse:

Daniela Caraman Fotea; Cristian Nicolau - „Rock Pop Folk...remix",Ed. Humanitas, București 2003

http://miscareaderezistenta.ro/muzica/sa-ne-amintim-de-ei-cum-a-murit-in-chinuri-marele-gil-dobrica-44395.html

https://www.click.ro/vedete/romanesti/gil-dobrica-ar-fi-implinit-varsta-de-73-de-ani-l-doborat-guta-la-61-de-ani

http://www.formula-as.ro/1998/339/galeria-vedetelor-21/galeria-vedetelor-246

$$$

 S-a întâmplat în 17 aprilie…

- „Ziua mondială de luptă împotriva organismelor modificate genetic"

- „Ziua internaţională a hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi

- 69: Vitellius a devenit împărat roman. Aulus Vitellius Germanicus (24 septembrie 15 - 22 decembrie 69) a fost împărat roman din 17 aprilie 69 până în 22 decembrie 69.

– 485: A murit filosoful neoplatonist grec Proclus, unul dintre ultimii mari gânditori clasici; majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon (n. 412)

- 1492: Regele Ferdinand al Spaniei a decis să finanţeze expediţia lui Cristofor Columb.

- 1524: Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York. Giovanni de Verrazzano (c. 1485 - c. 1528) a fost un explorator italian al Americii de Nord, în serviciul coroanei franceze. El este renumit datorită faptului că este primul european care explorează Oceanul Atlantic pe coasta Americii de Nord, între Carolina de Sud şi Terra Nova în 1539, inclusiv golful din New York. Din acest motiv Podul Verrazano-Narrows este numit în onoarea lui, precum şi Podul Jamestown-Verrazzano de peste estuarul Narragansett. Podul Verrazano Narrows, situat în statul şi oraşul New York City, Statele Unite, leagă cartierele Richmond (pe Staten Island) şi Brooklyn (pe Long Island), în zona strâmtorii ce leagă Lower Bay de Upper Bay. Inaugurat în 1964, el are o lungime de 2,230 m, deschiderea fiind de 1,298 m. Structura sa este susţinută de cabluri grose de oţel ancorate la ţărmuri de două turnuri înalte de 210 m. Este cel mai mare pod supendat din Statele Unite.

- 1647: A murit Grigore Ureche, cronicar moldovean (n. 1590).

– 1735: S-a născut istoricul și poetul sas Johann Seivert, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; preocupări cu rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii (m. 1785)

- 1790: A murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american. Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston) este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Statelor Unite, unul din Founding Fathers, diplomat, om de stiinţă, inventator, filozof, profesor şi om politic.A organizat prima bibliotecă din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte, care sunt indispensabile astăzi, printre care se pot menţiona ochelarii bifocali şi paratrăsnetul, şi i-a uimit pe oamenii de ştiinţă din toată lumea cu experimentele sale din domeniul electricităţii. În vremea sa era extrem de cunoscut şi de influent şi în Europa. Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi să retragă „Legea timbrului", respectiv i-a convins pe francezi să intervină în Războiul de Independenţă al Statelor Unite de partea acestora. În Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte al Declaraţiei de Independenţă a Uniunii şi al Constituţiei americane.În 1765, Parlamentul britanic a votat Legea Timbrului, prin care redactarea tuturor actelor trebuia făcută doar pe hârtie timbrată. Protestul coloniilor a fost prompt. Coloniştii au afirmat însă ca toate impozitele trebuiau votate de Adunările locale. Ei au ameninţat cu boicotarea produselor engleze]

- 1822, 17/29: Delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) sosesc la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a.; Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice 

- 1851: Lansarea goeletei „Marco Polo”, construită în şantierul naval al lui James Smith din Saint John, New Brunswick – Canada. Aceasta ambarcațiune a fost folosita pentru a transporta imigranţii intre Anglia si Australia. La acea vreme, era cea mai rapidă ambarcațiune din lume, supranumită „Queen of the Seas", stabilind recorduri de viteză între Liverpool şi Australia.

- 1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1953) 

- 1880: S–a înfiinţat Banca Naţională a României.

- 1882: S-a născut pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (m. 1951)

- 1885: S-a născut romanciera daneză Karen Blixen (m. 1962)

- 1888: A fost ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată; clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei din Bucureşti, care face parte din ansamblul monumentelor de la Centrul Patriarhal, adăposteşte astăzi, alături de alte clopote, şi clopotul mare, care a fost turnat din metalul altor două clopote din secolul al XVII-lea şi din bronzul câtorva tunuri turceşti 

- 1894: S-a născut Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (m. 1971)

- 1895, 17/30: S-a născut Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (m. 1964)

- 1896: A murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866).Traian Demetrescu, pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, cu pseudonimul literar Tradem, care semna ocazional şi Traian Demetrescu-Tradem) (n. 3 noiembrie 1866, Craiova) a fost un poet pre-simbolist minor, considerat de critici un epigon al lui Mihai Eminescu.Traian Demetrescu a scris de versuri încă de când era elev. În anul 1883, a publicat în revista „Literatorul”, editată de Alexandru Macedonski, câteva poezii, printre care „ Meditaţiune”, „Bătrâneţe”, „Plânsul fericirii”, „Nenorocire”. Primul volum de versuri al lui Traian Demetrescu, apărut sub pseudonimul, Tradem, a fost prefaţat tot de mentorul său, Alexandru Macedonski. A citit poezii la cenaclul lui Titu Maiorescu şi a publicat în revista Convorbiri literare, cu orientare socialistă. Este autorul poemului Corbii, citat de George Bacovia: „trec corbii poetului Tradem”. A recunoscut printre primii valoarea lui Mihai Eminescu pe care îl caracteriza într-un vers „tu dulce-al poeziei Crist”.

- 1897: S-a născut Thornton Wilder, scriitor american, laureat al Premiului Pulitzer pe anul 1926 (d. 1975) 

- 1897: S-a născut juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981) 

- 1900: S-a născut compozitorul elveţian Willy Burkhardt (m. 1955)

- 1901, 17/30: Statul român cedează Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti 

- 1902: S-a născut Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (m. 1991) 

- 1907, 17/30: În urma fuzionării principalelor grupări conservatoare („cantacuzeniştii" şi „carpiştii"), Petre P. Carp devine şeful Partidului Conservator 

- 1911: S-a născut scriitorul francez Hervé Bazin (m. 1996) 

- 1911: Prima maşină echipată cu demaror. Primul demaror automat, bazat pe inventia brevetata de doi ingineri de la General Motors, Clyde Coleman si Charles Kettering, a fost instalat in aceasta zi pe un Cadillac.In primii ani de concurenta acerba cu Ford, demarorul automat a jucat un rol foarte important, pentru ca General Motors sa ţină pasul cu Ford. Metoda de pornire a Fordului Model T, folosind manivela, se solda, uneori, cu maxilare şi coaste rupte. Charles Kettering, fondatorul DELCO (Dayton Engineering Laboratories Company), a conceput nenumărate îmbunătăţiri pentru automobile,cum ar fi sistemul de iluminare, aprinderea, finisarea vopselei cu lac şi benzina cu plumb.Inainte de a lucra pentru maşini, Kettering a mai inventat prima casa de marcat pentru magazine.

- 1916: S-a născut poeta Magda Isanos. Magda Isanos (n. Iaşi - d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti) a fost o poetă, prozatoare şi publicistă română.A studiat la Iaşi (1934-1938) dreptul şi filozofia; licenţiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iaşi. Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieţi Bogdan Petriceicu Haşdeu din Chişinău. A fost soţia lui Eusebiu Camilar.

- 1917: S-a născut actorul Constantin (Pace) Bărbulescu (m. 1998) 

- 1918, 17/30: S-a înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina", sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România  

- 1919: S-a născut cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (m. 2012)

-1924: A luat fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane; fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului". Metro Film Corporation, The Samuel Goldwyn Studios şi Louis B. Mayer Productions au fuzionat pentru a forma Metro-Goldwyn-Mayer. Cu studiourile sale situate în Culver City, in California, MGM a adoptat logo-ul care va deveni în curând faimos în întreaga lume: un leu care rage, înconjurat de un banner pe care este scrisă deviza Ars Gratia Artis (slogan rearanjat pentru a arata mai bine in logo-ul lor; corect in latina: ars artis gratia - arta pentru arta, arta de dragul artei). Înca din primul an, noua companie va genera profituri de aproape cinci milioane de dolari.

- 1929: S-a născut dirijorul israelian de origine română Mendi Rodan (m. 2009)

- 1931: La Calcutta, India, a avut loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V. Bibescu a fost grav rănit. 

- 1932: S-a născut soprana italiană Grazziella Sciutti (m. 2001)

- 1934: S-a născut producătorul muzical american Don Kirshner, supranumit „omul cu urechea de aur" (m. 2011)

- 1935: S-a născut regizorul grec Theodoros Angelopoulos (m. 2012, într-un accident de maşină)

- 1935: S-a născut prozatorul George Bălăiţă

- 1937: Naşterea lui Daffy Duck. Daffy Duck iși face debutul într-un scurtmetraj al studioului de film Warner Brothers, în Porky’s Duck Hunt de Tex Avery

- 1942: A murit fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a.; Premiul Nobel pentru fizică pe 1926; membru de onoare străin al Academiei Române din 1930 (n. 1870).

- 1945: A murit Ion Pillat, poet şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române. Ion Pillat (n. 31 martie 1891, Bucureşti), a fost un academician, antologator, editor, eseist, poet tradiţionalist şi publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.

- 1945: A murit (la Bucureşti) Mircea Streinul, poet, prozator şi traducător; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar" (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (n. 1910, la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina)

- 1947: A fost înfiinţată, la Craiova, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia" 

- 1947: S-a înfiinţat, la Timişoara, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul" 

- 1949: Primul Papă la TV: Pius al XII-lea. Papa Pius al XII-lea a devenit primul Papă care a folosit televiziunea pentru a vorbi credincioşilor din întreaga lume.

- 1953: S-a născut Paul Balahur, poet şi publicist  

–1954: A murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900)

- 1955: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Angela Ciochină (m. 2015)

- 1958: Deschiderea Expoziţiei Universale de la Bruxelles cu tema: Pentru o lume mai umană.Tema sa reaminteşte că este prima Expoziţie Internaţională de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi crearea ONU. O expoziţie care a reflectat foarte bine problemele politice şi umanitare, precum şi temerile şi speranţele acelei epoci privind tehnologia viitorului.În 1851 Londra organizează prima expoziţie universală,unde sunt prezentate de diverse naţiuni cele mai noi realizări industriale. La început, fiecare naţiune care avea de prezentat ceva deosebit îşi anunţa participarea şi, într- un pavilion central, avea rezervat un spaţiu. Din 1867 deja fiecare ţară are pavilionul propriu, ce aducea specificul ţării în primul rând prin arhitectură. Multe dintre construcţiile prezentate astfel au devenit simboluri ale oraşelor care au găzduit expoziţii universale: Turnul Eiffel la Paris, Atomium la Bruxelles, Space Needle la Seatle, Biosfera la Montreal. Atomium este cel mai cunoscut obiectiv turistic al oraşului Bruxelles. 

- 1960: S-a născut actorul Adrian Păduraru

- 1964: Germana Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. În 1964, Geraldine „Jerri" Mock a devenit prima femeie ce a zburat „solo” în jurul lumii. Avionul ei monomotor Cessna 180 a fost numit Spiritul lui Columb. 

- 1964: Lansarea autoturismului Ford Mustang, clasa „pony car” (maşina ponei), fabricat de Ford Motor Company. Numele se trage de la avionul de luptă P-51 Mustang din al Doilea Război Mondial, al cărui fan era stilistul maşinii: Pres Harris. În Germania nu s-a putut folosi numele până în 1978 iar până atunci a fost vândut în această ţară sub numele „T-5”.Mustangul avea 2 locuri, motorul montat pe mijloc şi era o maşina de tip deschis(eng: roadster). Modelul cu 2 locuri a fost înlocuit cu unul de 4 modelat de Joe Oros şi echipa lui de designeri, câştigând astfel concursul de design.Un Mustang a apărut şi în filmul Goldfinger din seria James Bond, fiind prima apariţie într-un film a maşinii (1964). Pentru a reduce costurile de producţie s-a apelat la piese comune cu alte modele care erau deja în producţie la Ford (modelele Falcon şi Fairline). Vânzările au fost neaşteptate, peste un milion de bucăţi în 18 luni. Motorul de Falcon cu care a fost dotat modelul din '64 avea capacitatea de 2,8 litri şi 101 CP dar a fost înlocuit cu unul V8 de 4,7 litri.Mustangul, al treilea nume ca vechime care este şi acum produs de Ford, a trecut prin multe schimbări până a ajuns la a cincea generaţie. 

- 1964: A murit George Vraca, actor român. George Vraca (n. 25 noiembrie 1896, Bucureşti - d. Bucureşti) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei româneşti. 

- 1966: A murit istoricul literar Petre V. Haneş (n. 1879). 

- 1970: Desfiinţarea grupului Beatles. Cel mai faimos grup din istoria muzicii pop a încetat oficial să existe; dizolvarea grupului Beatles, iniţiată cu şase zile mai devreme de Paul McCartney, care a anunţat că nu va mai face inregistrări cu John Lennon, provoacă nemulţumirea milioanelor de fani.

- 1970: Nava spaţială Apollo 13, care a suportat un eşec, s-a întors pe Terra în siguranţă. Apollo 13 a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenţia de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii, însă, probleme tehnice au forţat echipajul să renunţe la aselenizare.

- 1971: A murit Nicu Stănescu, violonist şi dirijor (n. 1907) 

- 1975: A murit Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 - vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 - preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române (1956) (n. 1888)

- 1982: Ceremonia proclamării suveranităţii constituţionale depline a Canadei; regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord a semnat, în calitate de şef al statului canadian, intrarea în vigoare a noii Constituţii a Canadei, care înlocuia vechea lege supremă a acestei ţări - Actul Americii de Nord Britanice (datând din 1867)

- 1985, 17/18: A murit Dumitru I. Suchianu, eseist şi traducător, critic de film (n. 1895)

- 1986: A murit Marcel Dassault, cunoscut constructor francez de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Breguet-Aviation", în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage III, c, V, F-1 ş.a. (n. 1892) 

- 1990: A murit inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo") şi al metodelor REI (R - radial; E - echivalent; I - independent), denumite în literatura de specialitate "Dimo's Rei methods"; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW.; membru al Academiei Române (n. 1905)

- 1991: Delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată" la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO) 

- 1994: A murit neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru medicină pe 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (n. 1913)

- 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923)

- 1996: Inaugurarea oficială a primului reactor al Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, România intrând în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară 

- 1996: A murit François-Regis Bastide, romancier şi biograf literar francez; producător la Radioteleviziunea Franceză (n. 1926) 

- 1997: A murit pictorul Ion Musceleanu (n. 1903)

- 1998: Începe să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas; având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are trei studiouri, la Iaşi, Bucureşti şi Craiova

- 2005: Cardinalii se reunesc pentru alegerea succesorului Papei Ioan-Paul al II-lea. S-a reunit conclavul cardinalilor care avea sa hotarasca numele noului Papa. O sută cincisprezece cardinali din 52 de ţări au fost prezenţi la reuniune, pentru a-l alege pe succesorul Papei Ioan Paul al II-lea, care a murit pe 2 aprilie, la vârsta de 84 de ani. „Principii bisericii”, cel puţin cei care nu depăşeau 80 de ani, au intrat la ora 16:30 în Capela Sixtină, jurand sa pastreze secretul dezbaterilor sub sancțiunea excomunicării. 

- 2007: A murit cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică.

– 2008: A murit Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română l

$$$

 IZVORUL TĂMĂDUIRII - LEGENDE, TRADIȚII ȘI OBICEIURI -

În vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic special, închinat Maicii Domnului, care are harul de a vindeca suferinţele oamenilor.

Numele sărbătorii se trage dintr-o întâmplare miraculoasă sărvârşită cu multă vreme în urmă, când un orb şi-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe faţă cu apa unei fântâni situate într-o pădure de lângă Constantinopol. Potrivit legendei, Leon cel Mare se plimba pe acolo, înainte de a deveni împărat, când a întâlnit un orb. Acesta i-a cerut apă şi l-a rugat să-l conducă în cetate. Leon căuta un izvor, dar pentru că nu găsea, era pe cale să renunţe, când a auzit vocea Maicii Domnului care-i spunea să intre mai adânc în pădure. Viitorul domnitor a găsit în cele din urmă apa, i-a dat orbului să bea şi i-a spălat ochii. Omul a început imediat să vadă, iar de-a lungul timpului, oameni cu tot felul de boli s-au vindecat inexplicabil, bând apă din acest izvor.

Există şi la noi în ţară câteva izvoare considerat tămăduitoare, la mănăstirile Ghighiu, Dervent şi Horăicioara. Zeci de mii de pelerini vin, în fiecare an, la cele trei mănăstiri pentru a primi apă din aceste izvoare.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, care mai este numită şi Vinerea Luminată, iar popular - Fântâniţa sau Vinerea Scumpă – este însoţită la români de nenumărate tradiţii şi obiceiuri.

În prima vineri de după Paşte, credincioşii vin la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută sub numele de Aghiasma Mică. Preoţii stropesc apoi mulţimea cu apă sfinţită, care se consideră că purifică şi alungă energiile negative. În unele locuri există credința că cei care o beau vor fi protejați de boli și duhuri rele pentru un an. Agheazma sfinţită de Izvorul Tămăduirii se păstrează peste an, existând credinţa că în caz de boli sau necazuri, aceasta poate fi băută, spre a aduce alinare şi noroc.

În unele zone, preoții merg la izvoare şi fântâni pentru a le sfinți și a le proteja de secare sau de adăpostirea duhurilor rele în preajma lor. În alte regiuni, prelații merg și stropesc casele enoriașilor cu agheasma mică, într-un ritual similar celui de la Bobotează.

În tradiția populară, în această zi se curăţă fântânile pentru că se crede că astfel apa va fi îmbelşugată tot anul. În zonele rurale, oamenii obişnuiesc în această zi să îşi ude vitele cu apă sfinşită pentru a fi sănătoase şi de asemenea, să stropească viile şi recoltele, pentru a fi roditoare peste an.

În vechime, tinerii adolescenţi făceau legământul juvenil, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Ritualul presupunea rostirea jurământului cu voce tare, schimbarea unui colac sfinţit şi a altor obiecte de valoare simbolică (oale, străchini) însoţite de o lumânare aprinsă, urmate de îmbrăţişări frăţeşti, ospăţuri şi dans.

Pe lângă aceste obiceiuri, oamenii au şi unele superstiţii legate de Izvorul Tămăduirii. Unii spun că este interzisă orice treabă fizică. Cine nu calcă rufe, nu spală, nu sapă şi nu face curăţenie în prima vineri de după Paşte, va avea un loc asigurat în Rai. Iar cine lucrează va fi lovit de boală şi nu-şi va mai reveni până la moarte.

În unele zone, se spune că femeile pot lăsa în biserică, peste noapte, de joi spre vineri, un vas cu apă, pe care să-l recupereze după slujbă, iar dacă se spală cu apa respectivă scapă de numeroase necazuri. Mai există regiuni în care oamenii cred că cine pune, de Izvorul Tămăduirii, un vas cu apă sub un nuc sau un soc şi găseşte pământ pe fundul recipientului, nu va mai avea multe zile de trăit.

O zi de sărbătoare binecuvântată tuturor!

Hristos a Înviat!🙏