$$$

 S-a întâmplat în 13 aprilie 1893,13/25: La această dată, a murit Constantin Căpităneanu (n. 17 noiembrie 1844, Curtea de Argeş, judeţul Argeş - d. Piteşti, judeţul Argeş), astronom, geodez, cartograf, ofiţer al armatei române în timpul Războiului de Independenţă al României din anii 1877-1878.S-a născut la Curtea de Argeş din părinţi originari din Macedonia. Se cunosc puţine date despre copilăria şi adolescenţa sa. La dorinţa părinţilor, a urmat cursurile seminarului teologic, pe care l-a absolvit. S-a înscris ulterior la Şcoala Militară din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 10 iulie 1864, cu gradul de sublocotenent de geniu. La această şcoală, el a fost coleg de promoţie cu viitorul general Iacob Lahovari şi cu viitorul său colaborator, Constantin Brătianu.

După absolvirea Şcolii Militare a rămas în cadrul acesteia ca ofiţer-repetitor, activând la mai multe dintre catedrele acestei şcoli. În anul 1868 este trimis în Franţa, pentru a studia astronomia, pasiunea sa, în cadrul Observatorului astronomic din Paris. A absolvit cursurile teoretice de astronomie în anul 1870, fiind încadrat la Observatorul astronomic pe post de observator. S-a întors în ţară, în anul 1872 fiind propus de către generalul Ion Emanoil Florescu pentru trimiterea în Franţa, pentru a studia organizarea şi executarea lucrărilor astronomice şi geodezice. Necesitatea existenţei unor specialişti români în aceste domenii venea ca urmare a înfiinţării Depozitului de război în anul 1868 (devenit Institutul Geografic al Armatei în anul 1895) şi a începerii de către acesta lucrărilor pregătitoare pentru executarea ridicării hărţii celor două Principate Române.

Constantin Căpităneanu a studiat astronomia şi geodezia pentru o vreme în Franţa şi Italia, apoi s-a întors din nou în ţară şi a lucrat la prima hartă a României, numită a celor trei Constantini (Constantin Barozzi, coordonatorul lucrării, Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez şi Constantin Brătianu, cartograf). Încă de la apariţia, în 1875, a Buletinului Societăţii Geografice Române, al cărei membru fondator a fost, Constantin Căpităneanu publică numeroase studii şi articole în care se fac cunoscute rezultatele cercetărilor proprii sau împărtăşeşte din experienţa acumulată în perioada cât a lucrat în Franţa şi Italia.Una dintre cele mai importante realizări ale lui Constantin Căpităneanu rămâne contribuţia pe care acesta a avut-o la întocmirea hărţii României, denumită de academicianul Ştefan Hepites „Harta celor trei Constantini: Constantin Barozzi, întemeietorul, Constantin Căpităneanu, astronomul şi geodezul şi Constantin Brătianu, cartograful“.

Partea care îi revine lui Constantin Căpităneanu este cea legată de astronomie, el fiind cel care a determinat coordonatele punctelor principale ale Moldovei, deşi avea la dispoziţie mijloace materiale şi aparatură ştiinţifică deosebit de modeste. Împreună cu astronomul austriac F. Kuhnert, el întocmeşte lucrarea intitulată Determinarea diferenţei de longitudine dintre Iaşi şi Cernăuţi, apărută la Bucureşti în 1881 şi considerată ca deosebit de important la vremea respectivă. Tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iaşi amenajată în 1875 şi considerată a fi primul observator astronomic de la noi şi cea de la Bucureşti construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferenţa de longitudine dintre Bucureşti şi Braşov.

A participat la campania din Bulgaria în timpul Războiului de Independenţă al României, între anii 1877-1878, efectuând servicii de curierat şi recunoaştere.Numit la un moment dat şef al Serviciului Geodezic al Armatei, va rămâne în această funcţie până în anul 1889. A fost decorat cu decorat cu „Steaua României", în grad de ofiţer, „Coroana României", „Virtutea Militară" de aur (20 decembrie 1877), „Trecerea Dunării" şi „Apărătorilor Independenţei". A avansat în cariera militară până la gradul de locotenent-colonel, fiind considerat primul astronom român al Vechiului Regat al României. A fost întemeietorul observatoarelor astronomice de la Iaşi (1875) şi Bucureşti (1877).A decedat la 13/25 aprilie 1893, la Piteşti, judeţul Argeş.

Meritele ştiinţifice ale locotenent-colonelului Constantin Căpităneanu, pionier al astronomiei şi geodeziei româneşti, au fost recunoscute nu numai în ţara noastră, ci şi peste hotare. Referindu-se la „lucrările ştiinţifice făcute de Constantin Căpităneanu la Observatorul din Paris“, într-o notă a astronomului francez Perigaud se menţiona: „Analele observatorului din Paris pe 1869-1870 cuprind, deci, pentru cercul lui Gambey şi pentru marele meridian, numeroase pagini semnate Căpităneanu, care fac cea mai mare cinste astronomului Român. În diferite lucrări ce i-au fost încredinţate nu numai că s-au distins prin exactitate, prin îndemânarea şi prin precizia sa, dar au dat dovezi de o reală aptitudine pentru studiul astronomiei“.

Surse:

*** - Armata română şi patrimoniul naţional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010

http://www.mastcibinium.ro/uploaduri/1844_17_11_CCapiteanu.pdf

https://adevarul.ro/locale/pitesti/povestea-constantincapitaneanu-astronomul-desenat-harta-romaniei-moderna-1_5a1592c15ab6550cb86c3a95/index.html

http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=1183614&title=povestea-lui-constantin-capitaneanu-astronomul-care-a-desenat-prima-harta-a-romaniei-moderna

$__$$

 S-a întâmplat în 13 aprilie 1930: În această zi, s-a născut, la Târgu-Jiu, Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic. A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de regimul comunist în 1952 și condamnat la 15 ani închisoare la Făgăraș, devenind mai târziu modelul pentru personajul „comisarul Moldovan”. Tot după mamă a fost și nepotul colonelului Nicolae Cambrea, avansat de Iosif Vissarionovici Stalin la gradul de general, un apropiat al Anei Pauker, numit de NKVD în funcția de comandant al Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „generalul roșu”... 

La vârsta de cinci ani, părinții săi au părăsit orașul Târgu Jiu și s-au stabilit la Timișoara. În Timşoara, el urmează cursurile şcolii primare şi liceul. Între anii 1948 şi 1952 a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din Bucureşti (Politehnica), practicând ingineria în perioada 1954-1965. Apoi a practicat operatorie de film, devenind regizor, actor, scenarist şi producător de film, inițial la Buftea, apoi la filmări combinate în cadrul Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”, specializat în filme documentare și jurnale de actualități. Era curios, inteligent, bine organizat, neobosit și dornic de invatatură. În cursul acestor ani a deprins multe dintre competențele care s-au dovedit atât de utile în realizarea filmelor sale viitoare. Primul film regizat de Sergiu Nicolaescu a fost „Scoicile nu au vorbit niciodată" (1962), un documentar de scurtmetraj, cel dintâi lungmetraj de ficţiune urmând să-l realizeze în 1966-1967. Este vorba despre „Dacii", o coproducţie româno-franceză impresionantă, cu o distribuţie pe măsură şi cu o figuraţie grandioasă, care au devenit apoi atribute ale tuturor filmelor sale istorice. În 1962, realizează filmul care îl ajută să pătrundă într-adevăr în lumea cinematografiei: „Memoria Trandafirului", o metaforă de șapte minute, care s-a bucurat de succes în ţări precum SUA şi Franţa. Tot în Franţa are loc, cinci ani mai târziu, premiera pariziană a filmului „Dacii". Pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiş al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco". Anul revoltei studenţeşti de la Paris şi al Primăverii de la Praga, 1968, i-a adus lui Nicolaescu şansa de a lucra, în calitate de regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey şi alţi mari actori americani şi europeni, chiar la Bucureşti, unul din filmele produse la acea vreme fiind „Bătălia pentru Roma", o producţie americano-germană.

Legendarul comisar Miclovan, devenit apoi Moldovan, cu care Sergiu Nicolaescu afirma că a atins celebritatea ca actor, s-a născut în 1972, după ce Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu le-au propus lui Nicolaescu, Manole Marcus şi Iulian Mihu realizarea unui serial poliţist. Personajul său, un vechi poliţist, avea un rol secundar în serialul în care acesta apare alături de Ilarion Ciobanu (Roman). Urmează, pentru Sergiu Nicolaescu, o perioadă profesională prolifică, între anii 1970-1980, timp în care a înfiinţat prima şcoală de cascadori din România şi o alta de recuzită. E o perioadă în care realizează cam două filme şi jumătate pe an, documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte.

Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lung-metraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii" (1966), „Mihai Viteazul" (1970), „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971), „Cu mâinile curate" (1972), „Osânda" (1976), „Ultima noapte de dragoste", „Nea Mărin miliardar" (1979), „Ciuleandra" (1985), „Mircea" (1989), „Coroana de foc" (1990), „Triunghiul morţii" (1999), „Orient Express" (2004), „15" (2005), „Supravieţuitorul" (2008), film pentru care a obţinut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, în 2006. Dacă filmul „Orient Express" a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul" (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creaţie de referinţă în istoria filmului românesc. Despre „Mihai Viteazul", Sergiu Nicolaescu afirma că a fost cel mai greu film din cariera sa, cel mai greu „pariu" al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuţie de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton şi cu Charleton Heston în rolul marelui voievod. Autorităţile vremii au decis, însă, că distribuţia filmului trebuie să fie exclusiv românească, iar filmările au fost realizate în România, în Cehoslovacia şi în Turcia.

De-a lungul carierei, actorul, scenaristul şi regizorul Sergiu Nicolaescu a lucrat alături de cele mai mari nume ale cinematografiei româneşti: Amza Pellea, Florin Piersic, Septimiu Sever, Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Olga Tudorache, Ghorghe Dinică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Eugenia Bosânceanu, Ernest Maftei. Totodată, în îndelungata sa carieră, Sergiu Nicolaescu a jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareşalul Averescu şi Carol I. Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul din „actorii” Revoluţiei din 1989, dar, după unele păreri, a fost și printre „regizorii” acesteia...El a şi scris pe această temă câteva cărţi, dintre care prima, „Un senator acuză", a fost publicată în 1996 (a 2-a ediţie, 1998), urmată de „Cartea revoluţiei române decembrie '89", la editura Ion Cristoiu, în 1999. În decembrie 2005, el a publicat, la editura ALL, volumul „Lupta pentru putere. Decembrie ’89", şi, la editura Topaz Bucureşti, „Revoluţia. Începutul adevărului". Cea mai recentă carte a sa a fost „Mămăliga a explodat! Decembrie 1989”, lansată în anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluţia Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revoluţie a fost „cel mai important lucru" pe care l-a făcut. Așa o fi, dacă zicea el...

Cineastul a avut şi o intensă activitate politică. Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, ajungând până la al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut preşedinţia comisiei în fosta legislatură. În ultimii ani de viaţă, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens şi a regizat filmele „Carol I", lansat în anul 2009, în care regizorul a interpretat chiar rolul lui Carol I, şi „Poker", lansat în 2010. Despre „Poker", regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după „Nea Marin Miliardar".Ultima producţie marca Sergiu Nicolaescu „Ultimul corupt din România", o continuare a peliculei „Poker", a fost lansată în februarie 2012. La fel ca restul filmelor semnate de Sergiu Nicolaescu şi „Ultimul corupt din România" a reunit mari nume ale scenei româneşti, între care Valentin Teodosiu, Horaţiu Mălăele, Mircea Diaconu, Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ion Ritiu, Nae Lăzărescu Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo).

Sergiu Nicolaescu a primit numeroase decoraţii şi distincţii, între care Ordinul Naţional „Serviciul Credincios", în grad de Cavaler, în anul 2002. De asemenea, pe 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu. În aceeaşi zi, în Târgu-Jiu, a fost inaugurat şi un cinematograf care poartă numele actorului. „Ceea ce am făcut în viaţă, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România şi peste un miliard de telespectatori în lume şi, cu toate acestea, ca gorjeni şi ca olteni vă puteţi mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viaţă. Existenţa mea", a spus Sergiu Nicolaescu.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/sergiu-nicolaescu-1711/

http://www.ziare.com/sergiu-nicolaescu/biografie

https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observator/biografia-lui-sergiu-nicolaescu-actor-regizor-politician-632806.html

https://www.hotnews.ro/stiri-film-13931148-mediafax-biografia-lui-sergiu-nicolaescu-cariera-prolifica-roluri-antologice-filme-mari.htm

https://www.mediafax.ro/cultura-media/biografie-sergiu-nicolaescu-o-cariera-prolifica-roluri-antologice-filme-mari-10424436

$$$

 S-a întâmplat în 13 aprilie 2012: În această zi, a murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român"; membru al Academiei Române. Florin Constantiniu s-a născut pe 8 aprilie 1933, la Bucureşti. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. Şi-a făcut studiile secundare la Colegiul „Sf. Sava" din Bucureşti, după care a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968 şi-a susţinut teza de doctorat: „Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea". Din 1957 a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga" din Bucureşti, iar în 1977, 1983 şi 1987 a realizat cercetări în Franţa şi SUA.

A fost autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României: „Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. XVI" (1963); „Relaţiile agrare din Ţara Românească în sec. XVIII" (1972), lucrare distinsă cu Premiul „N. Bălcescu" al Academiei Române; „Premisele apariţiei statelor feudale româneşti" (1974); „De la Mihai Viteazul la fanarioţi. Observaţii asupra politicii externe româneşti" (1975); A continuat cu:„Geneza feudalismului românesc" (1978); „Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a sec. XVII" (1980); „Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944" (1982); „Iobăgia în istoriografia română" (1983); „Constantin Mavrocordat" (1985); „Relaţiile agrare în timpul lui Constantin Brâncoveanu" (1988); „Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov" (1991); „Când începe epoca fanariotă?" (1992).

A mai scris, de asemenea şi: „Dictatul de la Moscova (26-28 iunie 1940) şi relaţiile sovieto-germane" (1993); „Trecerea Nistrului. 1941. O decizie controversată" (1995, în colab.); „România în război. 1941-1945" (1995, în colab.); „O istorie sinceră a poporului român" (1997, 1999, 2001), „Doi ori doi fac şaisprezece. A început războiul rece în România?" (1997); „De la războiul fierbinte la războiul rece" (1999); „P.C.R., Pătrăşcanu şi Transilvania" (1945-1946) (2001); „1941. Hitler, Stalin şi România" (2002).

Florin Constantiniu a colaborat şi la volumele: „Documente privind relaţiile agrare din veacul al XVIII-lea" (2 vol., 1961, 1966); „Istoria României, vol. III" (1964); „Istoria lumii în date" (1969); „Istoria României în date" (1971); „Istoria poporului român" (1971); „Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar" (1968); „România în anii celui de-al doilea război mondial" (3 vol., 1989); „Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane" (1993); „Misiunile lui A. I. Vîşinski în România" (1997). O carte foarte interesantă de-a sa este „De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu" apărută în 2007 la Editura Enciclopedica.

Florin Constantiniu a fost distins cu Ordinul naţional „Pentru Merit" în grad de cavaler, în anul 2000. A murit la 13/14 aprilie 2012, la București

Surse:

http://www.ziaristionline.ro/2012/04/17/inmormantarea-profesorul-florin-constantiniu-florin-sinca-am-ramas-orfan-s-a-stins-academicianul-istoriei-sincere-intruchiparea-smereniei-ortodoxe/

https://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-florin-constantiniu-a-murit-la-varsta-de-79-de-ani-9524364

https://adevarul.ro/cultura/istorie/in-memoriam-academician-florin-constantiniu-1_516a5023053c7dd83f078c93/index.html

https://carturesti.ro/carte/in-memoriam-florin-constantiniu-229110

$$$

 S-a întâmplat în 13 aprilie…

- 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

- 1598: Regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621)

- 1711, 13/24: Încheierea (la Luck) a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului); Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei

- 1742: A avut loc, în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

- 1743: S-a născut Thomas Jefferson, preşedinte al Statelor Unite ale Americii.Thomas Jefferson (d. 4 iulie 1826) a fost al doilea vicepreşedinte şi al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii (1801 - 1809), autor al Declaraţiei de Independenţă (1776), şi unul dintre cei mai influenţi dintre „părinţii fondatori" ai Statelor Unite. Thomas Jefferson a fost un filozof al politicii, care a promovat liberalismul clasic, republicanismul şi separarea bisericii de stat. Jefferson a fost autorul lucrării Statutul Virginiei pentru libertatea religioasă (1779, 1786), care a fost baza scrierii Primului Amendament al Constituţiei Statelor Unite şi totodată parte a seriei primelor zece amendamente ale Constiţiei Statelor Unite (The Bill of Rights, 1791).

- 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

- 1771: S-a născut englezul Richard Trevithick, inventatorul locomotivei cu abur. Înainte de a se ajunge la locomotiva cu abur au fost necesari doi paşi importanţi: îmbunătăţirea substanţială a motorului cu abur de catre inventatorul James Watt şi construirea unei maşini cu abur de inventatorul francez Nicolas-Joseph Cugnot. Ideea de locomotivă a apărut la început ca soluţie la transportul minereului din galerii miniere. Înainte de inventarea locomotivei era folosită în acest scop tracţiunea animală. Caii de tracţiune aveau o soartă nefericită şi o durată a vieţii redusă, deseori murind în mine. Astfel această soluţie s-a dovedit necorespunzătoare şi, în căutarea unei alternative, a apărut prima locomotivă propulsată cu ajutorul puterii aburului construită de Richard Trevithick în 1804. 

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

- 1794 : A murit Nicolas Chamfort, scriitor francez. Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 6 aprilie 1740) a fost un scriitor francez din perioada Revoluţiei franceze, căreia i-a fost susţinător. În scrierile sale, de un caracter pesimist, cinic şi caustic, a criticat moravurile societăţii şi excesele Revoluţiei.

- 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române" („Supplex Libellus Valachorum"), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

- 1808 : S-a născut Antonio Meucci, inventator italian. 

- 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

- 1860: S-a născut James Ensor, pictor belgian James Sidney Edouard, Baron Ensor (d.19 noiembrie 1949) a fost un pictor şi grafician belgian, cu importante influenţe asupra expresionismului şi suprarealismului.

- 1862, 13/25: Intră în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

- 1864: Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-şi depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza a respins-o. 

- 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, istoric literar român (d. 1914) şi profesor de limba franceză, membru corespondent al Academiei Române din 21 mai 1912.

- 1878, 13/26: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române (m.20.III.1943) 

- 1885: Promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române. 

- 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă.

- 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)  

- 1893: A murit Constantin Căpităneanu, astronom, geodez, cartograf, ofiţer al armatei române 

- 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974) 

- 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m.22.IX.1935, la Cannes) 

- 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1969. Samuel Beckett ( d. 22 decembrie 1989) a fost dramaturg, nuvelist şi poet irlandez de expresie engleză şi franceză.Beckett s-a născut la Dublin, însă a studiat şi a predat la Paris unde s-a stabilit în 1937.Majoritatea operelor lui sunt scrise în limba franceză. Și-a tradus piesele în limba engleză. Primul său roman, Murphy, a apărut în 1938 şi reprezintă un model al operelor lui ulterioare. Inovaţia constă în respingerea elementelor tradiţionale ce ţin de intrigă, personaje şi decor.Ca alternativă, teatrul lui Beckett ilustrează experienţa aşteptării şi luptei însoţite de o inutilitate epuizantă.

- 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (m. 1997)

- 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

- 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi" (m. 1987) 

- 1922: Era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor, grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

- 1925: A murit americanul Elwood Haynes, pionier în domeniul construcţiei de automobile în Statele Unite.

- 1926: S-a născut inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele"; membru titular al Academiei Române din 1993

- 1927: S-a născut actorul francez de film Maurice Ronet (m. 1983) 

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

- 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator şi eseist; a stat 13 ani în închisorile comuniste

- 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

- 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache); medic, poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă)

- 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

- 1938: S-a născut regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu

- 1939: S-a născut Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995. Seamus Heaney este un scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1995. S-a născut în Bellaghy, Irlanda de Nord şi acum trăieşte în Dublin.

- 1939: Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

- 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853)

- 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 

- 1940: S-a născut compozitorul francez de origine română Vladimir Cosma; stabilit în Franţa la începutul anilor '60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

- 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

- 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

- 1943, 13/14: S-a născut actriţa Rodica Mandache

- 1943: Germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei) La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

- 1944: A murit compozitorul Ioan Bohociu (n. 1874)

- 1948: Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate noua Constituţie postbelică a României (copiată după Constituţia stalinistă din 1936)

- 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician. Emil Nolde (n. 7 august 1867 în Nolde, Nordschleswig - d. Seebüll, Nordfriesland), născut Hans Emil Hansen, a fost un pictor expresionist german. Nolde este unul din marii acuarelişti şi un maestru al culorilor printre artiştii secolului XX.   

- 1963: S-a născut fostul campion mondial la şah, rusul Garry Kasparov (numele real: Garry Kimovich Weinstein); în anul 1985, a devenit cel mai tânăr campion mondial la şah, la vârsta de 22 de ani

- 1964: Actorul american de film Sidney Poitier devine primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”(n. 1927)

- 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

- 1966: A murit Georges Duhamel, romancier şi eseist francez (n. 1884)

–1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

- 1984: A murit clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

- 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor (n. 1924)

- 1993: A fost fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului; director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu 

- 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

- 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

- 2001: În localitatea Davideni, judeţul Neamţ, este descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată a chipului Mântuitorului Iisus Hristos din România, datând din secolul a VI-lea

- 2003: A murit cineastul şi scriitorul Mircea Săucan, stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

- 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-al doilea război mondial a participat la „proiectul Manhattan", de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră"; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

- 2012: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român"; membru al Academiei Române (n.8.IV.1933)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (n. 1927)

$$$

 15 curiozități fascinante despre Ierusalim:

1. Ierusalimul este considerat sfânt de trei mari religii — iudaismul, creștinismul și islamul — o situație unică în lume.

2. De-a lungul istoriei, orașul a fost asediat de zeci de ori, atacat și cucerit în repetate rânduri, devenind unul dintre cele mai disputate locuri de pe glob.

3. Muntele Măslinilor are o istorie de peste 3.000 de ani și adăpostește aproximativ 250.000 de morminte, fiind considerat cel mai vechi cimitir încă folosit.

4. Sub Biserica Sfântului Mormânt au fost descoperite urme de viță-de-vie și măslini vechi de circa 2.000 de ani, sugerând că zona ar fi fost cândva o grădină.

5. În fiecare an, de Sâmbăta Mare, la aceeași biserică are loc ceremonia Focului Sfânt, o tradiție veche de peste 1.200 de ani, legată de sărbătoarea Învierii.

6. Zidurile actuale ale orașului vechi au fost ridicate între 1537 și 1541 de sultanul Suleiman Magnificul și se întind pe aproximativ 4 kilometri, având turnuri și porți impresionante.

7. Mahane Yehuda Market, cunoscut și ca „Shuk”, este o piață tradițională cu sute de tarabe, devenită în timp și un punct important pentru viața de noapte.

8. În perioada Paștelui evreiesc, animalele de la Grădina Zoologică Biblică din Ierusalim primesc hrană fără aluat dospit, în acord cu tradițiile religioase.

9. În Ierusalim există o regulă urbanistică specială care impune ca majoritatea clădirilor să aibă fațade placate cu piatră locală, cunoscută drept „piatra de Ierusalim”.

10. Deși este un oraș antic, Ierusalimul este și un centru modern, cu sute de startup-uri și companii internaționale active în domeniul tehnologic.

11. Podul Corzilor, proiectat de Santiago Calatrava, este cea mai înaltă structură din oraș și un simbol al arhitecturii contemporane.

12. Regiunea Ierusalimului găzduiește numeroase crame, continuând o tradiție vinicolă veche de mii de ani.

13. Orașul surprinde prin numărul mare de spații verzi, cu peste 1.500 de parcuri și grădini.

14. Shaare Zedek Medical Center are săli de operație subterane, construite pentru a funcționa în siguranță chiar și în situații de conflict.

15. La Muzeul Israel este păstrat Codexul Aleppo, un document din secolul al X-lea considerat una dintre cele mai valoroase versiuni ale Bibliei ebraice.

$$_

 

🍞 Ce au mâncat la Cina cea de Taină

Cina a fost o masă pascală iudaică, iar potrivit tradiției și contextului biblic, la această cină s-au aflat:

🫓 1. Pâinea nedospită (azima)

Aceasta era specifică Paștelui evreiesc, amintind de graba cu care poporul Israel a ieșit din robia Egiptului.

👉 Semnificație creștină:

Domnul ia această pâine și o transformă în ceva cu totul nou:

„Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…”

Astfel, pâinea devine Trupul lui Hristos, începutul Sfintei Împărtășanii.

🍷 2. Vinul

Vinul era parte din ritualul mesei pascale.

👉 Semnificație creștină:

Domnul îl binecuvintează și spune:

„Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu…”

Vinul devine Sângele lui Hristos, jertfa care avea să fie adusă pentru iertarea păcatelor.

🍖 3. Mielul pascal (după tradiția iudaică)

Mielul era centrul mesei pascale, simbol al izbăvirii.

👉 Semnificație creștină:

Hristos Însuși devine Mielul lui Dumnezeu, Cel care Se jertfește pentru lume.

🌿 4. Ierburi amare

Aminteau de suferința robiei din Egipt.

👉 Semnificație:

Arată că înainte de izbăvire există durere, așa cum înainte de Înviere a fost Crucea.

✨ Ce s-a întâmplat la această Cină

Această seară nu a fost doar o masă… ci o descoperire a iubirii dumnezeiești.

🕊️ 1. Spălarea picioarelor

Domnul, Stăpânul tuturor, Se pleacă și spală picioarele ucenicilor.

👉 Lecția:

Smerenia este mai mare decât orice putere.

🍞🍷 2. Întemeierea Sfintei Împărtășanii

Pentru prima dată, Hristos oferă Trupul și Sângele Său.

👉 Aici se naște:

Sfânta Liturghie, așa cum o cunoaștem astăzi.

⚠️ 3. Descoperirea trădării

Domnul spune cu durere:

„Unul dintre voi Mă va vinde…”

Iuda era acolo… la aceeași masă… dar cu inima departe.

👉 Lecția:

Poți fi aproape de Dumnezeu… dar să fii departe cu sufletul.

💔 4. Ultimele învățături

Domnul le vorbește despre iubire, unitate și credință:

„Să vă iubiți unii pe alții, precum Eu v-am iubit pe voi.”

👉 Aceasta este porunca supremă.

🙏 5. Rugăciunea din Ghetsimani (după Cină)

După Cină, Domnul merge să Se roage și spune:

„Părinte, dacă este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta…”

👉 Vedem aici:

durerea omenească și ascultarea desăvârșită.

🔥 Semnificația profundă a Cinei celei de Taină

Este masa iubirii dumnezeiești

Este începutul jertfei pentru mântuirea lumii

Este chemarea la unitate și smerenie

Este momentul în care Dumnezeu Se dăruiește omului

💬 Cuvânt de suflet

La Cina cea de Taină nu a fost doar pâine și vin…

a fost iubire până la capăt.

Nu a fost doar o masă…

a fost începutul veșniciei.

Și poate cel mai cutremurător adevăr este acesta:

Hristos a știut că va fi trădat…

și totuși a stat la masă.

🙏 Așa iubește Dumnezeu.

$$$

 Ev. Matei 28, 1-20

În vremea aceea, după ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua cea dintâi a săptămânii, au venit Maria Magdalena și cealaltă Mărie ca să vadă mormântul. Și, iată, s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din Cer și venind, a prăvălit piatra și ședea deasupra ei. Și înfățișarea lui era ca fulgerul, și îmbrăcămintea lui, albă precum zăpada. De frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau și s-au făcut ca morți. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe lisus Cel răstignit Îl căutați. Nu este aici; a înviat, precum a zis; veniți să vedeți locul unde a fost pus Domnul. Și, degrabă mergând, spuneți ucenicilor Lui că a înviat din morți și, iată, va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă. Iar ele, plecând în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată lisus le-a întâmpinat, zicând: Bucurați-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui și I s-au închinat. Atunci lisus le-a zis: Nu vă temeți. Duceți-vă și vestiți fraților Mei să meargă în Galileea și acolo Mă vor vedea. Și plecând ele, iată unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întâmplate. Atunci, adunându-se ei împreună cu bătrânii și ținând sfat, au dat bani mulți ostașilor, zicând: Spuneți că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat pe când noi dormeam; și de se va auzi aceasta la dregător, noi îl vom îndupleca și pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luând argintii, au făcut precum au fost învățați. Și s-a răspândit cuvântul acesta între iudei, până în ziua de astăzi. Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. Și, văzându-L, I s-au închinat, ei care se îndoiseră. Și, apropiindu-Se, Iisus le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea în Cer și pe pământ. Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Și, iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.