$$$

 S-a întâmplat în 7 aprilie1939: În această zi, s-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola, unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenți regizori şi producători de filme. Francis Ford Coppola s-a născut în Detroit, Michigan, dar a crescut în Queens, New York. Fiul unui compozitor premiat cu Oscar, Carmine Coppola, a contractat poliomielită de copil şi a fost nevoit să-şi petreacă o parte semnificativă din tinereţea sa in pat. Deşi unii copii ar fi putut-o lua razna, Coppola a găsit modalităţi să se amuze făcând spectacole cu păpuşi şi creând filme de scurt metraj cu camera de filmat de 8 mm a tatălui său. 

El a explorat mai târziu dragostea sa înnăscută pentru dramă la Universitatea Hofstra, unde a fost ales preşedinte al grupul de teatru şi a clubului de comedie muzicală a şcolii. Coppola a absolvit cu un B.A. în 1959, şi a câştigat trei premii D.H. Lawrence pentru producţia si regizarea pieselor de teatru.Coppola a primit şi prestigiosul premiu Beckerman pentru contribuţiile sale la divizia de teatru şi arte a şcolii.Francis Ford Coppola si-a continuat studiile la UCLA, unde s-a înscris la programul renumit de film a şcolii. În acea perioadă l-a cunoscut pe Roger Corman. Legendarul regizor de filme i-a arătat lui Coppola calea de urmat şi astfel Coppola a avut parte de reuşita care i-a deschis drumul în 1963, când a regizat Dementia 13, un film de groază pe care el l-a filmat in zece zile. Filmul a devenit un clasic pentru fanii genului şi el si-a recuperat uşor bugetul modest folosit.

Francis Ford Coppola a început să lucreze pe cont propriu în 1966, odată cu lansarea filmului You’re a Big Boy Now, o comedie romantică pe care el a scris-o şi regizat-o pentru a-şi finalize studiile şi a obţine diploma de Master of Fine Arts. Filmul a fost destul de apreciat şi la scurt timp a fost angajat să regizeze Finian’s Rainbow, un muzical în care joacă Petula Clark şi Fred Astaire. Coppola a încheiat un deceniu de scris şi regizat cu Rain People, o drama în care pot fi văzuţi James Caan şi Robert Duvall. De asemenea, a creat propria companie de producţie numita American Zoetrope în 1969, împreună cu George Lucas.

Francis Ford Coppola a început cu adevărat să fie pe cont propiu în anii 1970, când a creat mai multe filme, unele fiind cele mai bune ale sale. El a început deceniul cu un mare succes, în 1971, prin câştigarea unui premiu Oscar pentru scenariul filmului a carei acţiune se petrecea in timpul celui de-al doilea război mondial „Patton” in care joacă George C. Scott. El a dovedit valoarea sa ca regizor anul următor, cu lansarea capodoperei „The Godfather” în care pot fi văzuţi Marlon Brando şi Al Pacino. Filmul a câştigat trei premii Oscar şi i-a adus lui Coppola cel de-al doilea premiu Oscar pentru Cel mai bun scenariu. De asemenea, a câştigat 268 milioane de dolari, devenind unul dintre cele mai profitabile filme din toate timpurile. Coppola a continuat să-si consolideze reputaţia ca unul dintre cei mai mari regizori ai Americii, cu unul dintre cele mai promiţătoare parcursuri de-a lungul anilor 1970. El a lansat The Conversation si The Godfather: Part II, ambele în 1974. Al doilea film din seria The Godfather s-a dovedit a fi un succes imens, câştigand şase premii Oscar, dintre care trei statuete pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi Cel mai bun scenariu. Coppola a terminat un deceniu înfloritor în 1979 odată cu lansarea proiectului său care era legat de războiul din Vietnam, Apocalypse Now. Filmul a câştigat doua premii Oscar pentru Cea mai bună imagine şi Cel mai bun sunet şi a determinat crearea documentarului remarcabil despre realizarea filmului, Hearts of Darkness.

1990 a fost un an cu un start pozitiv pentru Francis Ford Coppola şi a lansat The Godfather: Part III. Deşi filmul a fost văzut de mulţi ca fiind veriga cea mai slabă din trilogia The Godfather, tot a reuşit să adune şapte nominalizări la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun regizor şi Cea mai bun imagine. Coppola avea să regizeze doar trei filme în acest deceniu şi anume, Bram Stoker’s Dracula, în 1992, comedia Jack în 1996 şi drama The Rainmaker în 1997. Dintre cele trei filme, Jack este considerat ca fiind cel mai slab film al său.Francis Ford Coppola s-a întors în cinematografie în anul 2007 cu Youth Without Youth, o poveste de dragoste a cărei acţiune se pretrece în Europa, înainte de cel de-al doilea război mondial. Regizorul Francis Ford Coppola a realizat un film în România,I ntitulat „Tinereţe fără tinereţe", acesta fiind turnat după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade, fiind parţial filmat în România, unde regizorul a şi stat aproape un an, cu întreruperi.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/francis-ford-coppola-2016/

http://biografii.famouswhy.ro/francis_ford_coppola/

https://www.notablebiographies.com/Co-Da/Coppola-Francis-Ford.html

https://www.biography.com/people/francis-ford-coppola-9257168

https://www.thefamouspeople.com/profiles/francis-ford-coppola-3796.php

http://www.istoriafilmului.ro/articole/francis-ford-coppola

$$_

 S-a întâmplat în 7 aprilie1941: În această zi, a murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega" din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări).

Un savant extrem de prolific, chimistul român Lazăr Edeleanu a sintetizat substanţa cunoscută ulterior ca amfetamină şi a devenit cunoscut la nivel mondial pentru procesul de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, folosit ulterior în întreaga lume. În tinereţe, Lazăr Edeleanu a muncit din greu pentru a-şi plăti studiile. Lazăr Edeleanu, aproape uitat în România, este cunoscut în întreaga lume pentru descoperirea unei metode revoluţionare de prelucrare a ţiţeiului, folosită şi astăzi în diverse variante. Palmaresul savantului include 212 brevete de invenţii, nu doar în România, ci şi în SUA, Germania, Franţa, Austria, Suedia sau Olanda. 

În timpul vieţii, a primit ordinul Regele Leopold al Belgiei, cu gradul de ofiţer (1906), a devenit membru al „Societăţii de Ştiinţe Naturale” din Moscova (1910), membru de onoare al „Institute of Petroleum Technologists” din Londra (1925), a primit medalia Theophilus Redwood pentru întreaga activitate ştiinţifică desfăşurată in domeniul chimiei analitice (1932) şi a fost numit consilier economic onorific al României în Germania (1932).Toate aceste distincţii şi brevete încununează o muncă de excepţie şi o viaţă pe măsură. O copilărie şi o tinereţe extrem de grea Lazăr Edeleanu s-a născut la Bucureşti la 1 septembrie 1862, într-o familie numeroasă, a unui strungar, Şaie Edeleanu.

În timpul copilăriei, familia se mută la Focşani, iar viitorul chimist dovedeşte la şcoală o aplecare excepţională spre ştiinţele exacte.Este motivul pentru care, la 12 ani, este trimis de părinţi înapoi la Bucureşti pentru a studia la Liceul „Sf. Sava“. Liceanul are o adolescenţă chinuită, locuieşte într-un subsol aproape insalubru, iar pentru a se întreţine dă meditaţii. După ce a absolvit cu brio Bacalaureatul (1882), munceşte din greu timp de un an şi strânge banii pentru a-şi continua studiile. Se înscrie la Universitatea Humboldt din Berlin, unde studiază chimia şi unde îi are ca dascăli pe cei mai renumiţi profesori ai vremii, printre care A.W. Hofmann, C.F. Rammelsberg si H.L. Helmholtz.

În anul 1887, Lazăr Edeleanu obţine titlul de doctor în chimie cu teza „Asupra unor derivaţi ai acizilor fenilmetacrilici şi fenilizobutirici", în cadrul căreia a sintetizat substanţa cu efect stimulator- excitant numită fenilizopropilamina devenită ulterior cunoscută drept amfetamina. La acea vreme, chimistul nu a bănuit ce se va întâmpla cu substanţa şi a întrerupt experimentele pentru a se concentra pe alte descoperiri. După 40 de ani, potenţialul psihostimulant al substanţei descoperită de Lazăr Edeleanu ajunge cunoscut în SUA. Alergologul american George Piness şi biochimistul Gordon A. Alles au sesizat efectul tămăduitor al amfetaminei şi produc un substitut mult mai eficient şi ieftin al celebrei efedrine, un medicament contra astmului produs din plante. Alles Gordon este şi cel care a dat numele medicamentului, „amfetamina“. În prezent, amfetamina a dobândit o celebritate mondială. Este produsă în mod legal ca medicament şi ilegal ca drog în laboratoare clandestine, vândut sub diverse nume ca Speed, Pep, Crystal Meth, Ecstasy. 

După universitate, chimistul român îşi concentrează cercetările în chimia rafinării şi chimizării petrolului. Lucrează o perioadă la Londra, ca şef de lucrări la Royal Artilery College, timp în care face cercetări pentru obţinerea unui tip de mătase artificială neinflamabilă şi a unor coloranţi pe bază de oxazină. La întoarcerea în ţară, este remarcat de chimistul Constantin I. Istrati, care l-a cooptat ca asistent şi apoi ca şef de lucrări la catedra de chimie organică a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti.În 1897 este numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar în 1906, şeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (înfiinţat în acel an) şi în acelaşi timp director al rafinăriei Vega din Ploieşti, aflată în proprietatea companiei germane Diskont. În anul următor, 1907, face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la Bucureşti şi publică împreună cu Ion Tănăsescu o importantă monografie „Studiul petrolului român - Proprietăţi fizice şi tehnice”. În anul 1908 concepe cea mai însemnată dintre invenţiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la Rafinăria Vega, apoi industrial în Franţa (la Rouen) şi ulterior în lumea întreagă.

Începând din 1910, Lazăr Edeleanu se stabileşte în Germania, unde s-a axat pe industrializarea procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid. A fost şi director al unui important institut de cercetare, „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft“. Acesta funcţionează şi în prezent în Frankfurt. Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) - marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanţi pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare şi turbine, ulei alb, instalaţii şi elemente de instalaţii pentru îmbunătăţirea hidrocarburilor. 

În timpul regimului naţional-socialist din Germania, compania Edeleanu a fost cumpărată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a avut mai mulţi proprietari până în anul 2002 când a fost cumpărată de firma Uhde, aparţinând concernului ThyssenKrupp. În anul 1960, existau 80 de „instalaţii Edeleanu” în diferite ţări ale lumii. „Procedeul Edeleanu a devenit şi este astăzi încă, sub forma multiplelor sale variante, procedeul de bază al fabricării uleiurilor de calitate superioară”, remarca savantul şi colegul de breaslă Costin D. Neniţescu.Marele savant Edeleanu a murit pe 7 aprilie 1941 la Bucureşti. Munca sa de cercetare şi întreaga sa viaţă au pus însă bazele unei industrii care învârte lumea şi milioane de dolari, prelucrarea petrolului.

Surse:

https://www.bucuresti-centenar.ro/lazar-edeleanu/

https://momenteistorice.ro/lazar-edeleanu-povestea-romanului-care-aratat-lumii-intregi-cum-se-rafineaza-petrolul/

http://www.ropepca.ro/articole/secretele-chimistului-rom-n-care-a-sintetizat-amfetamina-i-a-descoperit-procesul-de-rafinare-a-petrolului-folosit-la-nivel-mondial/201/

http://www.cunoastelumea.ro/lazar-edeleanu-romanul-care-a-pus-bazele-prelucrarii-petrolului/

https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/stiinta-si-tehnica/descoperiri-in-lumea-petrolului-cu-lazar-edeleanu--32229.html

https://www.sciencehistory.org/distillations/magazine/fast-times-the-life-death-and-rebirth-of-amphetamine

$$$

 S-a întâmplat în 7 aprilie 1954: În această zi, a venit pe lume Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (d. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România).Ion Aldea-Teodorovici a scris peste trei sute de cântece patriotice, lirice, și pentru copii.

Ion Aldea-Teodorovici s-a născut în orașul Leova, RSS Moldovenească. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică a fost nevoit să se retragă din biserică. Mama sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian (care era de la o altă mamă) și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul.Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.

În 1961, mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, până în 1969, când se înscrie la „Școala medie de muzică" din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, RSS Ucraineană; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici. Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului „Gavriil Musicescu" din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.

În 1981, Ion se căsătorește cu Doina Marin. La 5 august 1982, se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici. Tot pe atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Din 1981 până în 1988 Ion este student la Conservatorul „Gavriil Musicescu” din Chișinău, Facultatea Compoziție. În perioada 1982-1992 își desfășoară activitatea interpretativă și creatoare în duet cu soția sa. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei.În anul 1986 înființează formația „Telefon”, apoi „DIATE”. În 1987 activează la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. În 1989 i se conferă titlul onorific Artist Emerit din Moldova. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice.Când era mai trist, scria muzică sacră. Împreună cu soția sa a militat pentru re-unirea Basarabiei cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt primii interpreţi din R. Moldova care în anii 90 au cântat despre limba română şi despre Eminescu.

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre". În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa trei sute de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 02.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței. Doina și Ion Aldea-Teodorovici, în scurta lor viață, au devenit un simbol al cântecului de libertate și a celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului. Cei doi cântăreți, Doina și Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chișinăului.

Surse:

Două vieți în unison: In memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici: Biobibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan ; dir. gen. : Alexe Rău. – Chișinău : BNRM, 2012.: il. –(Colecția „Compozitorii Moldovei”). 

Gheorghe Ion Marin.Misiuni și destine, Chișinău. Pontos. 2008; Neamul prin fii săi, Chișinău,Ed. Pontos, 2009

Dictionar enciclopedic de nume proprii, Ed. Cartier, București- Chișinău, 2004

https://point.md/ru/novosti/obschestvo/doina-i-ion-aldeateodorovici-au-cantat-libertatea

http://www.radioresita.ro/319310/foto-ion-si-doina-aldea-teodorovici-doua-lacrimi-gemene-atat-in-viata-cat-si-in-moarte

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-murit-fapt-doina-ion-aldea-teodorovici-adevarul-despre-tragedia-23-ani-dus-sfarsitul-celor-mai-iubiti-romani-basarabia-1_563226f2f5eaafab2c22bc45/index.html

http://tv8.md/2019/10/30/de-27-de-ani-fara-doina-si-ion-aldea-teodorovici-regretatii-artisti-vor-fi-comemorati-azi-la-chisinau/

$$$

 7 aprilie - „Ziua mondială a sănătăţii". În anul 1948 s-a desfăşurat, sub egida ONU, prima reuniune internaţională la nivel global consacrată sănătăţii, momentul de constituire a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cu acest prilej, s-a decis ca ziua de 7 aprilie să fie sărbătorită, în fiecare an, drept „Ziua Mondială a Sănătăţii”. Pentru prima dată acest moment a fost marcat în 1950, România aflându-se printre primele ţări care au pus în practică recomandarea ONU.    

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, acoperirea universală cu servicii de sănătate definește asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătății, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de reabilitare și paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menținând în același timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populației în urma accesării acestor servicii. Statisticile prezentate de OMS arată că cel puţin jumătate din populaţia lumii nu este, în prezent, în măsură să obţină servicii de sănătate esenţiale. Aproape o sută de milioane de oameni sunt împinşi la sărăcie extremă, obligaţi să supravieţuiască cu doar 1,90 dolari sau mai puţin pe zi, deoarece trebuie să plătească pentru serviciile de sănătate din propriile lor buzunare. De asemenea, peste opt sute de milioane de persoane (aproape 12% din populaţia lumii) cheltuie cel puţin 10% din bugetele gospodăriilor lor pentru cheltuieli de sănătate pentru ei înşişi, un copil bolnav sau alt membru al familiei. Ele implică aşa-numitele „cheltuieli catastrofale" pentru îngrijirea sănătăţii, care reprezintă o problemă globală.

Ţările care investesc în „acoperirea universală a sănătăţii" fac o investiţie solidă în capitalul lor uman. În ultimele decenii, „acoperirea universală a sănătăţii" a reprezentat o strategie cheie pentru progres către alte obiective legate de sănătate şi de dezvoltare. „Accesul la îngrijirea esenţială a calităţii şi protecţia financiară nu numai că sporeşte sănătatea oamenilor şi speranţa de viaţă, ci protejează ţările de epidemii, reduce sărăcia şi riscul foametei, creează locuri de muncă, stimulează creşterea economică şi sporeşte egalitatea de gen", se menţionează pe site-ul OMS.

Surse:

https://www.insp.gov.ro/index.php/2-uncategorised/50-ziua-mondiala-a-sanatatii

https://www.amosnews.ro/ziua-mondiala-sanatatii-2018-04-05

http://www.aspjbacau.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=474:7-aprilie-ziua-mondial-a-sntii&catid=35:comunicate-presa&Itemid=188

www.who.int.

https://www.agerpres.ro/documentare/2018/04/07/ziua-mondiala-a-sanatatii--86574

$__

 S-a întâmplat în 7 aprilie…

- „Ziua mondială a sănătăţii"; marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii/OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948); se sărbătoreşte din 1950

- „Ziua libertăţii" în Republica Moldova este marcată, din 2012, pentru comemorarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 (a doua zi după ce Partidul Comuniştilor obţinuse în mod suspect 49,96% la alegerile parlamentare), când un protest paşnic al tinerilor din Chişinău a fost reprimat brutal de către autorităţi

- „Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări”, instituită începând din anul 2008; la această dată, în 1881, a fost elaborată prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică

- 1614: A murit El Greco (în limba spaniolă „Grecul", pe numele adevărat, Domenikos Theotokópulos), pictor spaniol de origine greacă, stabilit în Spania în 1557 (n. ~1540, în Creta)

– 1668: A murit William Davenant, poet, dramaturg şi director englez de teatru (n. 1606) 

– 1763: S-a născut Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (m. 1846)

- 1765: S-a născut (la Luckau, Germania) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (m. 1843, Sighişoara)

- 1770: S-a născut poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor" (m. 1850)

- 1772: S-a născut Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei" al cărei model era „falansterul"; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837) 

- 1805: A avut loc prima audiţie a „Simfoniei a III-a” de Ludwig van Beethoven. Fără nicio îndoială, în istoria simfonismului universal, „Eroica“ lui Beethoven ocupă un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 1803, iar audiţia a avut loc la „Theater an der Wien“. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei, aşa cum au apărut la prima editare din octombrie 1806

- 1840: S-a născut Angelo de Gubernatis, filolog şi scriitor italian; specialist de sanscrită, este şi autorul unor lucrări despre cultura şi civilizaţia indiană; membru de onoare străin al Academiei Române din 1895 (m. 1913)

- 1858: A murit Anton Diabelli, compozitor austriac (n.6.IX.1781) 

- 1863, 7/19: Are loc, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care deleagă zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor  

- 1881: S-a născut Nyarady Julius Ersmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966)

- 1883: S-a născut pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (m.27.II.1966) 

- 1889: A apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului (7/19)

– 1889: S-a născut poeta chiliană Gabriela Mistral; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1945 (m. 1957)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul înconjurător (m. 1998)

- 1903: S-a născut Grigore Cugler, scriitor (a publicat sub pseudonimul Apunake), muzician (violonist), diplomat de carieră între anii 1927 şi 1947 (acreditat la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Oslo); îşi dă demisia, după instalarea comuniştilor la putere, şi se stabileşte la Lima, unde va fi prim-violonist la Filarmonica din capitala peruană (m.30.IX.1972)  

-1904:Între 7/20 – 13/26 aprilie, a avut loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, prin care aceştia revendicau mărirea salariilor până la egalizarea cu celelalte categorii de angajaţi ai statului

– 1915: S-a născut cântăreaţa de jazz americană Billie Holiday (numele real: Eleanora Fagan); una dintre cele mai mari nume ale genului, alături de Sarah Vaughan și Ella Fitzgerald (m. 1959)

– 1915: S-a născut scriitorul american Henry Kuttner (m. 1958)

– 1920: S-a născut muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (m. 2012)

- 1927: Efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului comerţului din SUA, la Washington

- 1928: S-a născut Alan J. Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (m. 1998)

- 1931: S-a născut actorul Amza Pellea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, creatorul lui „Nea Mărin", personajul de sorginte populară ce i-a pus în evidenţă disponibilităţile artistice pentru comedie (din filmografie: „Osânda",„Columna", „Mihai Viteazul") (m. 1983)

-1930: S-a născut Yves Rocher, om de afaceri francez, fondatorul brand-ului de cosmetice care îi poartă numele (m. 2009)

– 1933: S-a născut actorul american Wayne Rogers, cunoscut mai ales pentru rolul din serialul „M.A.S.H.” (m. 2015)

- 1933: S-a născut Nestor Rateş (numele real: Nathan Stessel), ziarist, eseist şi politolog; în 1973 a emigrat în Israel şi apoi în SUA, unde s-a angajat corespondent al postului de radio „Europa liberă"; din noiembrie 1988 (după moartea lui Vlad Georgescu) a fost director al Departamentului Român al postului „Europa liberă"

- 1938: S-a născut Freddie Hubbard, trompetist, pianist şi compozitor american de jazz (m. 2008)

- 1938: A murit pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865)

– 1939: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola; unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenți regizori şi producători de filme

– 1939: S-a născut Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (m. 2013)

- 1941: A murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega" din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862)

- 1941: S-a născut producătorul de film francez Daniel Toscan du Plantier, fost preşedinte al „Unifrance" (organism însărcinat cu promovarea filmului francez în străinătate) (m. 2003) 

- 1943: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Mircea Daneliuc, regizor de film, scenarist, actor şi scenograf. Unele surse dau ca an al naşterii 1945

– 1944: S-a născut Gerhard Schröder, om politic german social-democrat; cancelar al RFG din 1998 până în 2005

– 1945: S-a născut Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (m. 2010)

- 1947: S-a născut criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (m. 2013)

- 1947: A murit industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company" (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T" (n. 1863) 

- 1950: A murit actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (n.1884)

- 1952: S-a născut poetul şi publicistul Nichita Danilov 

- 1953: S-a născut Daniel Corbu, poet, prozator, eseist şi critic literar

– 1954: S-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România)

- 1954: S-a născut actorul american de film de origine chineză Jackie Chan

- 1954: S-a născut inginerul informatician Gheorghe Tecuci; între cele mai importante contribuţii ştiinţifice ale sale este dezvoltarea sistemului „Discipol", unul dintre primele sisteme de învăţare multistrategică (care integrează sinergetic învăţarea bazată pe explicaţii, învăţarea prin analogie, învăţarea empirică inductivă şi învăţarea interactivă); membru al Academiei Române

- 1956: S-a născut soprana Adriana Mesteş

- 1959: Era realizat primul generator atomic de electricitate din lume, în Laboratorul Ştiinţific Los Alamos din New Mexico

- 1964: S-a născut, în Noua Zeelandă, actorul de film Russell Crowe

–1966: A murit sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (n. 1904)

- 1968: A fost creat „Clubul de la Roma", for internaţional, cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea principalelor probleme cu care se confruntă lumea contemporană  

– 1973: A murit Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem ai Academiei Române (din 2012)

- 1990: A murit silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1918)

– 1990: S-a născut jucătoarea de tenis Sorana Cârstea; în anul 2009, a fost cel mai bine clasată tenismenă română, aflându-se pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles; în august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), ajunge pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA annual

- 2008: A murit pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (n. 1944)

- 2010: A murit actorul de film britanic Christopher Cazenove (n. 1943)

- 2011: A murit deputatul Victor Surdu (Victor Raul Surdu Soreanu) (n. 1947) 

– 2012: A murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933)

– 2012: A murit Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul TV CBS) (n. 1918)

– 2015: A murit actorul american Geoffrey Lewis (n. 1935)

– 2017: A murit Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (n. 1941)

$__

 S-a întâmplat în 7 aprilie1931: În această zi, s-a născut marele actor Amza Pellea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, creatorul lui „Nea Mărin", personajul de sorginte populară ce i-a pus în evidenţă disponibilităţile artistice pentru comedie (d. 1983).

Actor, profesor, fost director al Teatrului din Craiova (1973-1974), Amza Pellea face parte din promoţia de aur a teatrului românesc. Era popular, tonic, plin de umor spontan şi de bună calitate. Te făcea să râzi cu lacrimi. Era conştiincios și muncea până la epuizare. Era un om prietenos şi cald, ca o zi luminoasă de vară...„Se bucura de succesele celorlalţi, ca de o reuşită a lui.Stăruia ca la un spectacol să mulţumească în totul, nu numai ce desăvârşea el.La numele lui, n-a fost nevoie să-i aleg localităţile. Am jucat prin toate satele, rupte de drumurile principale, pe coclauri.Cu mic cu mare, populaţia asalta căminul cultural, de fiecare dată neîncăpător“, mărturisea Gaby Michailescu, în cartea „Cuşca sufleorului. Însemnările unui impresar“.

Întâlnirea sa cu teatrul a fost pur întâmplătoare. Lucra la uzina electrică din Craiova, când a descoperit un afiş care anunţa ultima zi a probelor eliminatorii pentru examenul de la IATC, secţia cinematografie. S-a prezentat din curiozitate, ca să se intereseze despre soarta unei prietene care dăduse examen la secţia actorie. Membrii comisiei i-au pus întrebări, apoi i-au dat un exerciţiu de actorie, şi i-au cerut adresa. Când l-au declarat admis la probele eliminatorii, l-au căutat pentru examenul final. Amza Pellea avea intenţia de a urma regia, însă membrii comisiei l-a propus pentru secţia actorie, unde a avut doi străluciţi profesori şi mari pedagogi: Mihai Popescu şi Alexandru Finţi.

Avea 21 de ani şi era timid, dar Mihai Popescu a fost profesorul deschizător de drumuri pentru Amza Pellea, despre care va spune: „Omul care m-a marcat pe viaţă a fost profesorul meu din Institut, Mihai Popescu. El mi-a făcut la un moment dat următoarea teorie: «Dacă Dumnezeu, sau natura, sau în cine te crezi tu, ţi-a dat posibilitatea să faci o adunare de oameni să te asculte, atât de concentrat încât să uite pentru două ore de ei înşişi, eşti obligat să faci meseria asta, indiferent de sacrificiul pe care ţi l-ar cere». A absolvit Institutul de Teatru în 1956, iar după absolvire a jucat la teatrul din Craiova.Tot acolo, în zonă, şi-a cunoscut viitoarea soţie, pe Domnica Mihaela. Au mers pe acelaşi drum până când moartea i-a despărţit. Împreună au avut o fiică, pe Oana Pellea, marea actriţă de azi. 

În 1959 se întoarce în Bucureşti şi joacă în la Studioul Armatei (Teatrul I.C. Nottara), iar din 1961, actorul Radu Beligan îi propune să se angajeze la Teatrul de Comedie. A slujit arta Thaliei cu răbdare pătimaşă, perseverenţă şi muncă. Mergea înainte, indiferent de cât de greu i-ar fi fost. Strălucitor cap de afiş, îmbogăţea rolurile cu amprenta sa, demonstrând, de-a lungul timpului, că poate juca orice, indiferent că e rol de comedie sau dramă, cu o superbă degajare, evitând clişeul de comportament. Ataca personajul de pe toate flancurile, ţinând cont de toate detaliile pentru: gest, mers, ţinută, vorbă, privire; aşa cum a procedat şi pentru spectacolele: „Prietena mea Pix”, „Ultima generaţie”, „Gâlcevile din Chiogia”, „Ani de pribegie”, „ Umbra”, „Şeful sectorului suflete”, „Interesul general”, „Croitorii cei mari din Valahia”, „Nic-Nic”, „ Procesul”, „ A treia ţeapă”. Desigur, repertoriul de roluri interpretate este mult mai mare. Şi aşa cum spunea, pentru el era foarte importantă comunicarea: „Trăim o viaţă şi nu ni se întâmplă să avem nici cinci minute de comunicare atât de puternică, atât de adevărată, ca aceea prilejuită de un spectacol de teatru. Sau de un film.”

Televiziunea l-a făcut popular, prin revelioanele cu „Nea Mărin”, emisiuni care ne-au ţinut pe toţi în faţa ecranului, plângând de atâta râs spontan, şi care ne-au ajutat să trecem optimişti şi plini de speranţă puntea dintre ani, în perioada de tristă amintire a comunismului. Debutează în cinematografie, în 1965, cu rolul din „Neamul Şoimăreştilor”, relevându-şi faţete noi, iniţial nebănuite, fie din registrul comicului, fie din registrul dramaticului, pentru care rămâne neuitat: Decebal, Mihai Viteazul, Nea Mărin.Spre sfârşitul anilor ’70, a inventat personajul Nea Mărin, din energia şi viaţa de la Băileşti, oraşul natal, şi, care i-a adus o imensă popularitate, prin simplu fapt că personajul „ era de-al nostru”: olteanul cu prazul şi cu zaibărul, cu nelipsita paporniţă şi maniere fruste.„Nea Mărin miliardar”, regizat de Sergiu Nicolaescu, ce l-a avut în rolul principal pe Amza Pellea, a adus circa 7,5 milioane de români în sălile de cinema, înainte de 1989; celelalte 200 de filme româneşti realizate după Revoluţie au strâns împreună sub 7 milioane de spectatori.

Cineva spunea că pentru a dobândi succes în tragedie, un actor trebuie să reuşească în comedie. Dacă ne gândim la Amza Pellea şi la exemplele de roluri din spectacolele amintite, cu siguranţă că se încadrează cu succes în schemă. A fost un actor cu un talent uriaş, cum puţini se nasc într-un secol, tocmai pentru că n-a rămas obsedat de personajul jucat, transferându-i datele în următorul rol. „E de preferat să strici un rol bun, decât să ai talent excedentar pentru unul prost din capul locului. Asta e viaţa noastră. Jucăm o viaţă şi rămânem într-un rol, două…Pe mine, «Mihai Viteazul» nu mă urmăreşte pe stradă. L-am făcut – am avut norocul ăsta mare – şi gata. Înţeleg foarte bine mentalitatea spectatorului care se ataşează de o imagine şi m-am ferit, cât am putut, să-l dezamăgesc. Am încercat să împac personajul-erou cu rolurile de pe scenă şi chiar cu surprizele. De asta am spus bancuri cu olteni, la radio.Pe unii s-ar putea să-i fi supărat.Alţii poate că au simţit că aici se ascunde o nevoie a mea de a face lucruri foarte diferite. Nu pot, oricât de tare mi-ar fi plăcut rolul, să rămân toată viaţa «Mihai Viteazul». Şi una din satisfacţiile pe care mi le-a adus «Mihai Viteazul», a fost aceea că nimeni n-a spus că semăn cu «Decebal»…”, spunea Amza Pellea. 

Amza Pellea a primit premiul pentru rolul Manolache Preda din filmul „Osânda”, ecranizare după „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa, în regia lui Sergiu Nicolaescu, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei; moment semnalat şi în Revista „Teatru”, august 1977: „Cunoscut şi popular actor de teatru, vedetă a televiziunii, protagonist în nenumărate filme istorice, Amza Pellea a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul internaţional al filmului, desfăşurat la Moscova, în 1977”. 

Şi-a câştigat dreptul la nemurire, prin dăruirea sa în rolurile interpretate în teatru şi film, rămânând viu în memoria noastră. Din 7 aprilie 2011, în prezenţa fiicei sale, actriţa Oana Pellea, a primarului din Băileşti, a Primarului General al Capitalei şi a directorului Teatrului Metropolis a fost dezvelită pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului steaua Amza Pellea. În 2013, la comemorarea celor 30 de ani de la moartea sa, fiica sa, actriţa Oana Pellea, i-a îndeplinit ultima dorinţă, aceea de a plasa în centrul Băileştiului o fântână.

Surse:

http://aarc.ro/en/articol/amza-pellea-fisa-aproape-personala

https://www.cinemagia.ro/actori/amza-pellea-1960/

http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/amza-pellea-actor-roman

https://www.istorie-pe-scurt.ro/amza-pellea-oamenii-se-nasc-traiesc-si-mor-copii/#more-5415

https://okmagazine.ro/cum-a-cucerit-o-amza-pellea-pe-sotia-sa-domnica-cea-mai-frumoasa-poveste-de-dragoste-spusa-chiar-de-fiica-marelui-actor/a18274636

https://www.timpul.md/articol/personalitatea-zilei--actorul-amza-pellea-52608.html

$__

 S-a întâmplat în 4 aprilie…

- „Ziua Academiei Române"

- 1459: Tratatul de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedeau, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan. La 4 aprilie 1459, prin pacea moldo-polonă, Ştefan cel Mare al Moldovei reîntoarcea oraşul Hotin în componenţa principatului. Tratatul a fost semnat după un asediu moldav de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace domnul Moldovei a izbutit să pună stăpânire pe cetatea propriu-zisă

- 1581: După încheierea călătoriei în jurul lumii, navigatorul englez Francis Drake este înnobilat de regina Elisabeta I a Angliei.În anul 1577, Drake a fost însărcinat de regina Elisabeta să întreprindă o campanie de jafuri împotriva navelor spaniole care navigau pe coastele pacifice ale Americilor.Corsarul -ajuns, aşadar, şi explorator -, a traversat Atlanticul şi a pătruns în Pacific prin strîmtoarea Magellan, ocazie cu care a descoperit că Ţara de Foc era o insulă şi nu cel mai sudic punct al Americilor, aşa cum se credea până în acel moment. Flota sa a fost însă avariată de furtunile cumplite, Drake ajungând să mai aibă o singură corabie, celebra Golden Hind.Îndârjit de sorţii aparent potrivnici, navighează spre nord atacând oraşul-port Valparaiso şi completându-şi flota pierdută, prin capturarea unor galioane spaniole. Continuându-şi drumul spre nord, Drake a ajuns până în dreptul graniţei de astăzi a Statelor Unite cu Canada.Voiajul său în jurul lumii a stabilit unele recorduri, printre care şi fondarea şi construirea primei biserici protestante pe continentul american. Cartografierea şi explorarea coastei de vest a Americii de Nord a fost făcută, în premieră, tot de Drake şi oamenii săi, iar hărţile şi descrierile sale asupra frontierei de nord a teritoriilor spaniole în America aveau să servească mai târziu drept una dintre mizele Războiului dintre Statele Unite şi Mexic.Întors în Anglia natală după mai mult de doi ani petrecuţi pe mări şi oceane, Drake este primit cu cele mai mari onoruri: este înnobilat de către regina Elisabeta, la bordul celebrei sale corăbii, Golden Hind, devenid astfel Sir Francis Drake a primit titlul de Sir, precum şi primar al oraşului Plymouth şi membru al Parlamentului.

- 1617: A murit matematicianul scoţian John Napier, creatorul logaritmilor neperieni (numiţi şi naturali) şi ai tabelelor de logaritmi neperieni (n. 1550) 

- 1752: S-a născut compozitorul italian Antonio Zingarelli (m. 1837) 

- 1765, 4/15: A murit Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (n. 1711)

- 1806: A murit poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (n. 1720)

- 1818: Congresul american a decretat arborarea unui steag cu câte o stea pentru fiecare stat al SUA 

- 1870: A murit Heinrich Magnus, chimist şi fizician. Heinrich Gustav Magnus (n. 2 mai) a fost un chimist şi fizician german, cel mai bine cunoscut pentru explicarea efectului omonim.A fost fratele mai mic al pictorului şi portretistului Eduard Magnus (1799 - 1872).

- 1875: S-a născut dirijorul francez Pierre Monteux (m. 1964)

- 1876: S-a născut pictorul francez Maurice de Vlaminck (m. 1958)

- 1877, 4/16: Semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse care reglementa trecerea trupelor ţariste pe teritoriul României spre frontul din Balcani; în acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român 

- 1877, 4/16: Înfiinţarea Societăţii Ştiinţelor Medicale din Bucureşti; preşedinte, Alexandru S. Marcovici 

- 1901: S-a născut Ion Breazu, istoric şi critic literar (m. 1958)

- 1905: S-a născut compozitorul francez Eugène Bozza (m. 1991)

- 1907: S-a născut chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1977) 

- 1912: S-a născut pictorul Ion Mirea, stabilit la Paris în 1965 (m. 1987) 

- 1914: S-a născut Marguerite Duras, scriitoare franceză.

- 1915: S-a născut Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (m. 1982)

- 1915: S-a născut George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (m. 1990)

- 1915: S-a născut François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2007)

- 1915: S-a născut cântăreţul american de blues Muddy Waters (m. 1983)

- 1917: S-a născut Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet (m. 1966) 

- 1917: S-a născut Gall Ernö, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000) 

- 1918: A murit Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg"; preocupat de filosofia religioasă iudaică (n.4.VI.1842)

- 1920: Printr-un Decret-lege este desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat la 2.XII.1918, după unirea cu România; atribuţiile acestuia sunt preluate de Guvernul central de la Bucureşti

- 1920: A fost realizat primul film de desene animate românesc, „Păcală în Lună", creat de desenatorul Aurel Petrescu.

- 1921: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino” 

- 1922: S-a născut Ludovic Paceag, compozitor şi dirijor (m. 1993) 

- 1926: S-a născut compozitorul Richard Bartzer (m. 1998)

- 1929: A murit Carl Benz, inginer german (1844) Carl Friedrich Benz (Karl Friedrich Michael Benz) (n.25 noiembrie 1844, Mühlburg (Karlsruhe); d. Ladenburg) a fost un inginer german şi un pionier al automobilismului.

- 1930: S-a născut compozitorul Adalbert Winkler (m. 1992)

- 1932: S-a născut Anthony Perkins, actor. Anthony Perkins (n. New York City, New York, SUA – d. 12 septembrie 1992, Hollywood, Los Angeles, California, SUA) a fost un actor american de teatru, film şi televiziune nominalizat pentru premiul Academy Award. Perkins a fost cel mai bine cunoscut pentru rolul lui Norman Bates din filmul Psycho al lui Alfred Hitchcock.

- 1932: S-a născut regizorul rus de film Andrei Tarkovski. Andrei Arsenievici Tarkovski  (n. în Zavraje, Rusia (Regiunea Kostroma) - m. 28 decembrie 1986 la Neuilly-sur-Seine, lângă Paris. Este înmormântat la cimitirul ortodox din Sainte-Geneviève-des-Bois, Franţa) a fost un regizor, actor şi scriitor rus. Unul dintre cei mai influenţi cineaşti ai erei sovietice şi ai întregii istorii a cinematografiei. A jucat un rol prim rang în dezvoltarea cinematografiei moderne, prin viziunea sa poetică şi studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, Sculpting in Time).Născându-se şi profesând într-un regim opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care, de altfel, se limitează la 7 filme şi câteva scurt-metraje - în 27 de ani). Cu toate că Tarkovski nu-şi recunoaşte intenţia, câteva din filmele sale - Andrei Rubliov, Oglinda (film), Călăuza - conţin idei privite cu ostilitate de Uniunea Sovietică.

- 1932: S-a născut Ştefan Zorzor, compozitor şi muzicolog 

- 1933: S-a născut actorul Ştefan Tapalagă (m. 1994).

- 1933: A murit istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române (n.24.VI.1874) 

- 1938: S-a născut Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul" din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (m.17.IX.2006).

- 1941: A murit compozitorul Grigore Teodosiu (n. 1871)

- 1944: Bombardament masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului, soldat cu mari distrugeri materiale şi mii de morţi

- 1945: Al doilea război mondial: Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat de sub ocupaţia fascistă, de către trupele române şi sovietice

- 1946: S-a născut baritonul rus Serghei Leiferkus

-1947: Înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Montreal (România este membru al OACI din 24.IV.1965) 

- 1949: A fost semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord (baza legală şi contractuală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - NATO)

- 1950: S-a născut Christine Lahti, actriţă americană şi regizor de film de scurt-metraj; în ultima perioadă a acceptat mai puţine roluri în filme, acordând tot mai multă atenţie cauzelor umanitare

- 1952: S-a născut chitaristul nord-irlandez Gary Moore (m. 2011) 

- 1955: S-a născut actorul Valentin Popescu

- 1957: S-a născut Aki Kaurismäki, regizor, producător, scenarist şi actor finlandez 

- 1961: A murit matematicianul Simion Stoilow, unul dintre creatorii, pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor; este considerat întemeietor al şcolii române de matematică modernă; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1887)

- 1965: S-a născut Robert Downey Jr., actor de film american; fiul realizatorului de film underground Robert Downey Sr.

- 1965: A murit medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

- 1968: A murit (a fost asasinat) Martin Luther King, pastor şi publicist american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru pace pe 1964 (n.15 ianuarie 1929, Atlanta, Georgia - d. Memphis, Tennessee) 

- 1972: A murit fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1893) 

- 1975: S-a născut actorul Alexandru Papadopol

- 1979: S-a născut actorul australian Heath Ledger (m. 2008)

- 1983: Începe prima misiune a navetei spaţiale americane „Challenger" (la 28.I.1986, la a patra misiune, după 73 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord; catastrofa navetei a fost considerată, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA) 

- 1985: A murit compozitorul George Derieţeanu (n. 1918)

- 1991: A murit Max Frisch, dramaturg şi romancier elveţian de limbă germană (n. 1911)

- 1992: A murit (la Villalba, Spania) Vintilă Horia, poet, prozator şi eseist; din primăvara lui 1945 trăieşte în Italia (unde practică jurnalismul); în 1948 emigrează în Argentina (unde este lector de limba şi literatura română la Facultatea de Litere şi Filosofie din Buenos Aires), pentru ca în 1953 să se stabilească în Spania (unde va lucra şi ca redactor la Radiodifuziunea Spaniolă); în februarie 1946 este condamnat în România (de „Tribunalul Poporului") la muncă silnică pe viaţă (n. 1915) 

- 1997: Semnarea (la Oviedo, Spania) a Convenţiei europene asupra bioeticii (o convenţie a Consiliului Europei asupra drepturilor omului şi a biomedicinei, care interzice intervenţiile asupra genomului uman) 

- 1997: A murit scriitorul rus Vladimir Solouhin (n. 1924) 

- 2001: România câştigă, la Salonul de invenţii de la Geneva, 22 de medalii de aur, 18 de argint şi 22 de bronz, pentru cele 62 de invenţii prezentate, clasându-se pe primul loc, ca număr total de medalii obţinute

- 2003: A fost inaugurat Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi

- 2008: Palatul Parlamentului din Bucureşti este inclus în Cartea Recordurilor, cu trei recorduri mondiale: cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea Recordurilor Guiness înscrie construcţia pe locul 2 în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, şi pe locul 3 ca volum, cu 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

- 2012: A murit Claude Miller, scenarist, regizor, producător de film francez (n.20.II.1942)