Cea mai mare tragedie din viața poetului George Coșbuc.
În ziua de 23 august 1895, se năștea Alexandru, fiul lui George Coșbuc și al Elenei Coșbuc.
Un tânăr cu un viitor promițător și cu o înclinație remarcabilă către cunoaștere. Cu toate că viața i-a fost întreruptă prematur, la vârsta de numai 20 de ani, într-un tragic accident rutier în august 1915, moștenirea sa rămâne una impresionantă.
Cea mai mare tragedie din viața poetului de geniu, George Coșbuc. Alexandru avea să moară înainte să apuce, cu adevărat, să trăiască
Alexandru Coșbuc, un tânăr ce promitea să-și egaleze, dacă nu chiar depășească, tatăl
Alexandru Coșbuc a urmat cursurile Facultății de Filologie, iar talentul său într-ale literaturii și artei se pare că a fost unul cu adevărat excepțional.
Nu era doar un bun cunoscător al limbilor străine, dar și un muzician talentat, cântând la vioară cu măiestrie și având abilități remarcabile în arta desenului.
A excelat în studiul limbilor clasice, precum și la latină sa greaca modernă, dar și în domenii complexe precum sanscrita, ebraica, egipteană, arabă și limbi slavone.
Alexandru avea să moară înainte să apuce, cu adevărat, să trăiască
Tânărul a fost omagiat de mulți oameni de cultură ai vremurilor
Ramiro Ortiz, care a colaborat la publicarea celebrei Divinei Comedii, în traducerea tatălui său, George Coșbuc, l-a descris pe Alexandru în termeni elogioși în articolul „În Amintirea lui Alexandru Coșbuc”, publicat în Noua Revistă Română, în 1915.
În cadrul acestui articol, Ortiz a menționat că moartea prematură a lui Alexandru Coșbuc a reprezentat o pierdere nu doar pentru cei care l-au cunoscut, ci și pentru întreaga Românie.
„Din Târgu-Jiu ni se anunţă următoarele: Un groaznic accident de automobil s-a petrecut aproape de comuna Băleşti (jud. Gorj), accident care a cauzat moartea proprietarului Alexandrescu şi a tânărului Alexandru Coşbuc, fiul marelui nostru poet. Ambii veniseră în localitate din Craiova, unde şi-au cumpărat benzină şi alimente.
Apoi au plecat la ţară, unde se află familia. Automobilul, având viteză şi din cauza unui defect la direcţie, s-a răsturnat, venind de câteva ori peste cap. Ambii au fost aruncaţi sub maşină. Alexandrescu a fost zdrobit şi a murit pe loc, iar Coşbuc a fost grav rănit la cap.
Victimele au fost aflate de factorul postal rural Unguru, care trecea pe-acolo. El a sărit în ajutorul lor, apoi a anunţat pe şeful de post, care la rândul său a înştiinţat autorităţile. Doctorul Spiru, medicul primar al judeţului, a plecat la faţa locului şi a dispus aducerea tânărului Coşbuc în oraş. Cadavrul lui Alexandrescu a fost lăsat pe loc, până ce reprezentantul parchetului va face ancheta. Alexandrescu era originar din Bucureşti şi se înrudeşte cu d. Romulus Voinescu, inspectorul general al Siguranţei. Alexandru Coşbuc e fiul poetului.
Accidentul s-a întâmplat pe la ora 5. Impresia în oraş e mare. Pe când era dus spre oraş într-un car cu boi, tânărul Coşbuc, în urma gravelor răni, a încetat din viaţă.
Cadavrul lui a fost depus provizoriu la morga spitalului judeţean. În mijlocul doliului fără margini, Ardealul greu atins de vestea dureroasă îi trimite autorului “Morţii lui Fulger” cele mai adânci condoleanţe.”, scria Gazeta Transilvaniei, în anul 1915.
Înmormântarea lui Alexandru Coșbuc a avut loc pe data de 30 august 1915, la Cimitirul Bellu din București.
Cea mai mare tragedie din viața poetului de geniu, George Coșbuc. Alexandru avea să moară înainte să apuce, cu adevărat, să trăiască
Liviu Rebreanu, ilustrul romancier, l-a vizitat pe George Coșbuc la scurt timp după această tragedie.
Într-un articol intitulat „Un poet uitat”, publicat în Adevărul Literar și Artistic, în 1937, Rebreanu și-a amintit întâlnirea sa cu poetul George Coșbuc, amintind că pierderea tragică a fiului său l-a copleșit și i-a zdruncinat încrederea în viață.
