_$$S-a întâmplat la 15 octombrie1884: În această zi, s-a născut inginerul român Ion Constantinescu. El a brevetat, în 1919, aparatul telegrafic, aparat care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. Inginerul Ion C. Constantinescu (n. Recea, comuna Valea Mare, judeţul Olt - d. 5 februarie 1963, Bucureşti) a fost inventatorul aparatului teletipografic şi proiectantul primei centrale telefonice automate, „Dacia II”. Studiile liceale le-a încheiat la Şcoala de telegrafişti, iar apoi s-a înscris la Facultatea de matematici a Universităţii din Bucureşti. A continuat studiile la Şcoala superioară de electricitate din Paris, iar apoi a devenit profesor universitar la Institutul Politehnic din Bucureşti (1924-1950). În cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, a fost cel care a pus bazele învăţământului superior de telecomunicaţii. În timpul studiilor de la Paris a obţinut un brevet de invenţie francez pentru aparatul teletipografic care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. În 1925 a studiat propagarea undelor electromagnetice, stabilind condiţiile pentru obţinerea dipolilor complementari. A fost cel care a studiat şi proiectat în 1927 prima centrală telefonică automată, „Dacia II”. Opera: Manual de aparate şi instalaţiuni telegrafice şi telefonice, Bucureşti (1923) Curs de transmisiuni telegrafice şi telefonice (1928) Curs de unde electromagnetice şi circuite electrice (1941) Transmisii electromagnetice (1947) Surse: Stanciu, N., Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975

 S-a întâmplat la 15 octombrie1884: În această zi, s-a născut inginerul român Ion Constantinescu. El a brevetat, în 1919, aparatul telegrafic, aparat care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. Inginerul Ion C. Constantinescu (n. Recea, comuna Valea Mare, judeţul Olt - d. 5 februarie 1963, Bucureşti) a fost inventatorul aparatului teletipografic şi proiectantul primei centrale telefonice automate, „Dacia II”.

Studiile liceale le-a încheiat la Şcoala de telegrafişti, iar apoi s-a înscris la Facultatea de matematici a Universităţii din Bucureşti. A continuat studiile la Şcoala superioară de electricitate din Paris, iar apoi a devenit profesor universitar la Institutul Politehnic din Bucureşti (1924-1950). În cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, a fost cel care a pus bazele învăţământului superior de telecomunicaţii. În timpul studiilor de la Paris a obţinut un brevet de invenţie francez pentru aparatul teletipografic care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. În 1925 a studiat propagarea undelor electromagnetice, stabilind condiţiile pentru obţinerea dipolilor complementari. A fost cel care a studiat şi proiectat în 1927 prima centrală telefonică automată, „Dacia II”.

Opera:

Manual de aparate şi instalaţiuni telegrafice şi telefonice, Bucureşti (1923)

Curs de transmisiuni telegrafice şi telefonice (1928)

Curs de unde electromagnetice şi circuite electrice (1941)

Transmisii electromagnetice (1947)

Surse:

Stanciu, N., Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975