$$$

 S-a întâmplat în 14 aprilie 1895, 14/27: La această dată, s-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor.

Primește titlul de cel mai tânăr zburător din lume din partea Federației aeronautice din Paris. Realizează în 1911 un planor demontabil cu care face mai multe încercări de zbor în stațiunea Eforie Sud. Înființează la Iași, în 1912, alături de câțiva colaboratori, prima școală particulară de planoriști amatori.În toamna anului 1914, Romanescu s-a înscris la facultatea de matematică a universității bucureștene. Ulterior, în 1915, s-a implicat în îmbunătățirea unui biplan de tip „Canard voisin”, căruia i-a sporit manevrabilitatea și i-a simplificat structura, cu reducerea greutății și sporirea performanțelor.

În 1914, primul război mondial era încă departe de România, țara noastră fiind neutră, la acel moment. Și totuși, Ionel Nicolae Romanescu a trimis o scrisoare autorităților în care afirma că dorește să fie recrutat de către Armata Română, în cadrul secției aviației. Se înrolează voluntar ca pilot în primul război mondial. După intrarea României în război, la bătălia de la Turtucaia, a participat ca bombardier. Dată fiind puținătatea avioanelor din dotarea armatei române, Romanescu n-a luat parte, ca pilot de avion, la confruntările eroice de la Mărăști și Mărășești. În 1917-1918, el se refugiază la Odesa unde a continuat cursurile de zbor. În 1918 se duce în Franța unde învață la câteva școli de pilotaj de război. Doar 18 zile i-au fost necesare lui Romanescu, în Franța, pentru obținerea brevetului de pilot de vânătoare. Ziua de1 octombrie 1918 l-a găsit pe cutezătorul român în Escadrila de luptă Spad 12, ce era trimisă în cele mai dificile misiuni de luptă de pe frontul de vest al Primului Război Mondial. La bordul unui avion de luptă nou, înzestrat cu două mitraliere, proaspătul membru al escadrilei de elită din „Legiunea Străină” efectua câte patru misiuni de patrulare pe zi, la înălțimi de 5-6.000 de metri. Romanescu a luat parte la una dintre cele mai puternice ofensive din primul război mondial: Ofensiva din Argone. 

La bordul avionul său, Romanescu a reușit, alături de pilotul unui alt avion de vânătoare, să iasă victorios dintr-o confruntare de 15 minute cu opt avioane germane, desfășurată la 4.000 de metri înălțime. Avionul său fusese atât de avariat încât n-a mai putut fi refolosit. La 1 noiembrie 1918, el moare eroic în regiunea Sissonne-Rethel din nordul Franței în timpul unei lupte aeriene. Aparatul de zbor condus de către Romanescu a primit, în plin, o lovitură de proiectil antiaerian, la înălțimea de cca. 2.000 de metri. Avionul a fost spulberat, sfârșitul temerarului aviator român fiind fulgerător. Avea doar 23 de ani...A primit post-mortem Ordinul Virtutea Militară și Crucea de Război.

Surse:

http://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/personalitati/R/romanescu%20ionel%20nicolae.pdf

http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=5025

https://viitorulromaniei.ro/2017/11/01/sa-ne-amintim-de-unul-dintre-cei-mai-importanti-piloti-ai-romaniei-se-implinesc-99-de-ani-de-la-moartea-sa/

https://ro.unionpedia.org/i/Ionel_Nicolae_Romanescu