Sunt așa de suparat
Pe mămica și tăticu',
Încât nici n-am mai mâncat
Și-o să stea aici, pisicu'!
Adică, pe canapea
Și cu spatele la ei,
Deși cred, nu s-ar cădea,
Fiindcă sunt părinții mei.
N-am ce face-s suparat!
Nici nu vreau să îi mai văd,
Fiindcă iarăși m-au certat,
Și când se-ntâmplă-i prăpăd!
C-am urcat puțin pe masă...
Mare lucru!! Pentru-atât,
De mine nu le mai pasă
Și mă ceartă. Ce urât!!
Doar pentru o-mbucătură
De salam și-un cârnăcior,
Sunt acum într-o postură...
Mă credeți? De infractor!
Că cheamă poliția...
Auzi tu, ce nebunie!
Mama zice, tocmai ea,
C-așa face la mânie!
Stau cu nasu-n pernă-acum,
Nemișcat, dar nu e bai,
Că tot ce fac îmi asum...
Nu mă-ntorc, nici să mă tai!
Ion-Cristea Marilena

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu