$$$

 David Turturean: Fiind student român la MIT, unde studiez fizica și inteligența artificială (IA), îmi place să cred că ocup o perspectivă privilegiată. Sunt martor direct la dezvoltarea tehnologiilor care vor remodela fundamental modul în care operează umanitatea, dar port cu mine memoria istorică a unei națiuni care știe intim cum se operează când puterea se calcifiază. Iar ceea ce pare science fiction îndepărtată în București este deja subiectul unor cercetări intense și investiții masive în SUA, de la Cambridge, Massachusetts la Silicon Valley, în California.

În primul rând, există revoluția longevității care este deja în desfășurare. La Harvard Medical School, chiar peste râu de MIT, profesori precum David Sinclair nu dezbat dacă îmbătrânirea poate fi inversată, ci lucrează la detaliile despre cum să o facă posibilă. Sinclair și colegii săi au inversat cu succes îmbătrânirea la șoareci prin reprogramare epigenetică, resetând în esență ceasul biologic la nivel celular. Ei susțin că îmbătrânirea nu este un declin inevitabil, ci o boală și, ca orice boală, poate fi tratată, gestionată și potențial vindecată. 

Conceptul pe care îl urmăresc ei se numește „Viteza de Evadare a Longevității" (VEL): punctul teoretic în care pentru fiecare an pe care îl trăiești, progresul științific adaugă mai mult de un an la speranța ta de viață. Inventat de biogerontologul Aubrey de Grey dintr-un concept dezvoltat de futuristul David Gobel, VEL este pragul unde speranța de viață rămasă se extinde mai repede decât trece timpul. Odată ce traversăm acest prag, moartea devine opțională pentru cei cu acces la tehnologie. Cercetătorii de frunte din domeniu oferă cronologii agresive pentru atingerea acestui punct; futuristul Ray Kurzweil prezice că LEV ar putea fi atins între 2029 și 2035, în timp ce biogerontologul Aubrey de Grey sugerează o șansă de 50% de a-l atinge până la mijlocul-spre-sfârșitul anilor 2030. Dar aceste estimări nu țin cont de accelerantul care urmează să fie adăugat în amestec.

Acel accelerant este Inteligența Artificială Generală (IAG**). Iată ce nu înțeleg majoritatea oamenilor: Inteligența Artificială Generală nu este doar un alt avans tehnologic. Este o tehnologie care, prin definiție, poate avansa tehnologia însăși. Când IAG va fi posibilă - și consensul printre cercetătorii din inteligență artificială este că este o chestiune de „când", nu de „dacă", cu estimări mediane în jurul anilor 2030-2040 - ar putea comprima secole de cercetare biomedicală în ani sau poate luni. 

Să luăm în considerare ceea ce inteligența artificială „îngustă” a realizat deja: AlphaFold de la DeepMind a rezolvat plierea proteinelor, o problemă care i-a nedumerit pe biologi timp de 50 de ani. Sistemele IA descoperă noi antibiotice, proiectează medicamente noi și identifică modele în datele genetice pe care cercetătorii umani ar avea nevoie de vieți întregi pentru a le descoperi. Și acestea sunt cu IA care poate aborda doar probleme specifice, „înguste”.

Inteligența Artificială Generală va fi diferită. Va avea raționament la nivel uman în toate domeniile, dar cu capacitatea de a procesa informații de milioane de ori mai rapid decât orice om de știință uman. Având în vedere aceasta, ar trebui să ne așteptăm că atunci când îndreptăm IAG către problema îmbătrânirii umane, nu va îmbunătăți doar incremental tratamentele noastre, dar va descoperi probabil abordări complet noi, pe care nici măcar nu le-am imaginat. Va putea rula milioane de experimente simulate, testa miliarde de combinații moleculare și itera prin strategii terapeutice într-un ritm care ar lua civilizației umane milenii pentru a se potrivi.

Schimbarea culturală este deja vizibilă aici în Cambridge, Massachusetts și în Silicon Valley. Mișcarea „Don't Die" („Nu Muri”), odată respinsă ca excentricitatea miliardarilor din tech, devine mainstream printre elita tehnologică: ideea că trebuie să încerci să mai rămâi doar câțiva ani în viață, deoarece am fi la câțiva pași de a ne prelungi longevitatea către infinit. Bryan Johnson, antreprenorul din poză care cheltuiește 2 milioane de dolari anual pe tratamente de longevitate, nu mai este văzut ca nebun, ci ca un adoptator timpuriu de tot mai mulți. [11] Asta în timp ce Peter Thiel, Sergey Brin, Jeff Bezos investesc toți masiv în cercetarea longevității.

Ceea ce înseamnă aceasta pentru România și pentru lume este profund: liderii politici de astăzi, cei aflați în prezent în vârstă de 50, 60 și 70 de ani, ar putea fi ultima generație care îmbătrânește normal. Dar ar putea fi și prima generație care nu părăsește niciodată puterea. Dacă cineva devine președintele României în 2035 la vârsta de 55 de ani, iar tehnologia longevității sosește în anii 2040, ar putea, biologic vorbind, conduce încă în 2135, poate 2235, poate dincolo.

Convergența cu inteligența artificială este ceea ce face aceasta fără precedent. Nu este doar că liderii vor trăi mai mult. Este că vor avea IAG ca sfătuitor, analist și strateg: un partener superinteligent care nu doarme niciodată, nu uită niciodată și optimizează continuu controlul lor asupra puterii. Această combinație de inteligență supraumană și durată de viață nedefinită creează ceva cu care umanitatea nu s-a confruntat niciodată: posibilitatea unei domnii cu adevărat eterne.