$$$

 CĂRȚI INTERZISE - „VIAȚA LUI ADAM ȘI EVA”

„Viața lui Adam și Eva” este o apocrifa a Vechiului Testament, probabil foarte veche si probabil bazata pe cateva fragmente care au fost excluse de redactorii Vechiului Testament (vezi “Ipoteza Documentara”). Textul acestor fragmente a fost semnalat in secolul al XIX-lea de unul dintre cei mai mari savanti biblici ai perioadei, Constantin von Tischendorf. Din cauza greselii unui copist, von Tischendorf a numit textul “ Apocalipsa lui Moise”, titlul amintit uneori in legatura cu apocrifa despre care discutam.

Textul apocrifei este legat de continutul Facerei (Geneza) capitolele 3 și 4. Avand in vedere ca textul ebraic si aramaic au fost pierdute, textul publicat de von Tischendorf este bazat pe un text grec. Textul respectiv este insa cunoscut si in vechile biserici crestine din Orient: Versiunea greacă – Apocalipsa lui Moise; versiunea latină – Vita Adae; versiunea armeană – Căința lui Adam; versiunea georgiană – Cartea lui Adam și Eva si versiunea copta – Viata lui Adam și Eva.

Este clar ca textul a fost adoptat de crestinismul timpuriu, avand in vedere ca regasim fragmente din el si comentrii in “Evanghelia lui Nicodim” (ucenic al lui Isus), care a fost datată ca scrisa în secolul al II-lea d.Hr.

Textul descrie ultimele zile ale lui Adam care cere Evei să-i adune pe urmasii lor și să le istorisească povestea păcatului originar. In acest text si Eva dar si Sarpele (diavolul) se disculpa. Aceste doua fragmente au fost probabil si motivul care au indemnat redactorii Genezei sa le cenzureze, daca textul este cu adevarat original.

Eva povesteste cum șarpele a venit la ea în timp ce îngerii lor păzitori se aflau în cel mai înalt Cer pentru a-l proslăvi pe Dumnezeu. De amintit ca Paradisul se afla in al treilea Cer. Deci, Eva arunca vina pe îngerii ei păzitori, care nu si-au respectat “fisa postului”. Șarpele este mult mai simplu in explicatia lui – el sustine ca s-a revoltat atunci când Dumnezeu i-a poruncit să se închine lui Adam, avand in vedere ca el s-a considerat superior.

Adam justifica si primeste cu umilinta faptul ca Dumnezeu îi alungă din Paradis, trimițându-i pe Pământ si aminteste ca pedepsa este “temporara,” avand in vedere făgăduinta ca dacă viața lui si a urmasilor lui pe pământ va fi bună și dreaptă, el si ei vor avea parte de învierea în cel de-al treilea Cer, unde se vor putea infrupta din nou din roadele Copacului Vieții, trăind veșnic.

Din nefericire nu avem nici o dovada palpabila in acest sens in afara vechimii textului si faptul ca este amintit la inceputurile crestinismului. Reconstructia lui Tischendorf este bazata pe patru manuscrise: un manuscris venețian din secolul al XIII-lea, doua manuscrise vieneze din secolul al XIII-lea, respectiv al XIV-lea un manuscris milanez de prin secolul al XI-lea. Insuficient pentru o concluzie stiintific. Povestea este insa extraordinara si ca ideie si din punct de vedere a continutului.