$__$$$

 

Adormirea Maicii Domnului, chemarea de a ne întoarce acasă, în inimă .

Astăzi este una dintre acele zile în care timpul pare să respire mai încet. Ziua în care cerul și pământul se ating într-o tăcere sfântă. Adormirea Maicii Domnului nu este o despărțire, ci o reîntoarcere, un drum înapoi către izvorul veșnic al iubirii.

Pentru mine, această sărbătoare nu este doar o dată din calendar, ci o aducere aminte că, indiferent cât de grea este călătoria noastră, există mereu o inimă care ne așteaptă acasă. O inimă care ne cunoaște toate rănile, toate fricile, toate căderile… și care totuși ne primește cu brațele deschise.

Maica Domnului m-a învățat că adevărata putere nu se arată în vorbe mari, ci în tăcerea care vindecă. În rugăciunea spusă în șoaptă pentru cineva care nici nu știe că te gândești la el. În iertarea care nu cere nimic în schimb. În zâmbetul pe care îl dăruiești chiar și atunci când inima ta plânge.

Și astăzi simt nevoia să spun asta: dacă în jurul tău sunt oameni care nu te înțeleg, dacă lumea pare grăbită și rece, amintește-ți că există un loc unde nu trebuie să explici nimic. În fața Maicii Sfinte, ești deja înțeles. Ești deja iubit.

Pentru voi, cei care îi purtați numele, Maria, Mariana, Marin, Marian, Mărioara și toate chipurile acestui dar, purtați cu grijă această chemare. Numele vostru nu este întâmplător. E o binecuvântare pe care nu o poate lua nimeni, un legământ tainic cu o iubire care nu se stinge.

Astăzi, din tot ce sunt, vă doresc să simțiți pacea aceea care nu poate fi tulburată. Să vă fie sufletul un loc cald pentru cei care au nevoie de alinare, să fiți ochi care văd dincolo de aparențe și mâini care ridică pe cineva din praf.

Mă rog ca Maica să vă țină pe toți în lumina ei, să vă acopere cu scutul rugăciunii ei și să nu vă lase să uitați niciodată că, indiferent de furtuni, întoarcerea acasă este întotdeauna posibilă.

 La mulți ani tuturor celor care îi poartă numele! Să fiți o mărturie vie a blândeții și a iubirii care schimbă lumea.