$$$

 - Se împlinesc 559 de ani. 

Laurențiu Roșu 

La 10 iulie, in anul 1466 au început lucrările la Mănăstirea Putna, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare. A fost clădită in 3 ani iar sfințirea mănăstiri a avut loc la 3 septembrie 1469. Ulterior, s-a mai lucrat la anumite aspecte, tot în timpul domniei lui Ștefan cel mare, la turnul de intrare al mănăstirii, dar si la incintă si fortificații, până in anul 1481. 

- Ceea ce vedem azi la Putna este partial reconstruit, fiindcă vicisitudinile epocilor trecute au distrus (parțial) de mai multe ori mănăstirea. Spre exemplu, a fost reconstruită in anii 1982-1988 Casa Domnească a mănăstirii, întrucât cea originală de pe timpul lui Ștefan cel Mare a fost distrusă de Habsburgi, in perioada in care Bucovina a fost ocupată de Imperiul Habsburgic. Astfel, actuala Casă Domnească a fost reconstruită între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de către patriarhul Teoctist în timpul in care era mitropolit al Moldovei (a devenit patriarh din anul 1986). 

- După ce Mănăstirea a fost grav afectată de marele cutremur din anul 1739, si alte părți ale mănăstirii au fost reconstruite in timp – astfel, paraclisul pe care îl vedem azi a fost construit la 20 de ani după marele cutremur (adică in 1759) de de mitropolitul Iacov Putneanul si restaurat ulterior in anii 1976-1983, când s-au mai construit noi spații. Aspectul pe care îl vedem azi, si picturile din paraclis, datează din perioada 1980-1984 când s-au refăcut picturile si frescele din paraclis realizate de către pictorii Mihail si Gavril Moroșan. 

- În schimb, Turnul Tezaurului Mănăstirii Putna este rămas de pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare care l-a ctitorit in anul 1481. În acest turn au fost adăpostite, în vremuri tulburi odoarele acestui sfânt lăcaș. 

- După construirea mănăstirii in timpul lui Ștefan cel mare, războaiele din secolul următor au adus unele daune mănăstirii, iar domnitorul Vasile Lupu a încercat o renovare spre sfârșitul domniei sale (după cum spune cronicarul Ion Neculce). Dar a estimat greșit „bugetul” și a rămas fără bani, iar mănăstirea a rămas (vremelnic) doar de la temelie până la ferestre, si decorată cu plumb (fiindcă era mai ieftin) nu cu bronz sau aur. Alte evenimente nefaste au urmat- mai întâi, s-a încheiat domnia lui Vasilie Vodă (Vasile Lupu) in urma unor lupte, apoi, pentru a apăra cetatea Sucevei, ginerele lui Vasilie Vodă a luat plumbul cu care era acoperită mănăstirea pentru a face gloanțe necesare in lupta de apărare a cetății de scaun a Moldovei. Ginerele lui Vasilie Vodă era cazacul Timuș Hmelnițki, aceasta fiindcă și domnitorul Vasile Lupu a continuat politica de alianțe începută de Ștefan cel Mare cu statele ortodoxe din est (după cum și Ștefan se căsătorise cu Evdochia de Kiev, ca alianță politică, iar după moartea acesteia cu Maria Asanina de Mangop din micul regat ordotox din Crimeea). Cronicarul Neculce mai spune, in „O samă de cuvinte” că ginerele cazac al fostului domnitor Vasilie Vodă(Lupu) a apărat bine cetatea Sucevei, cu gloanțe făcute din plumbul de la Putna, dar a fost lovit de un glonț (tot de plumb) in cap. Si in istorie, se aplică aceeași Karma, ca și in viață... 

- Dar cum Vasilie Vodă(Lupu) nu terminase renovarea mănăstirii, ci mai mult stricase (după cum spune cronicarul) în încercarea de a o renova (apucase doar să dărâme pentru a reconstrui „mai frumos”, dar rămăsese fără bani tocmai la partea cu reconstrucția si „înfrumusețarea”) se vede cum se aplică proverbul românesc „prea binele e cel mai mare dușman al binelui”. Sau, e mai ușor să dărâmi decât să reconstruiești. Partea cu dărâmarea îi ieșise bine dar despre partea cu reconstrucția și-a cerut iertare. Dar n-a fost iertat, si a fost mazilit (schimbat de la domnie). De cine? De logofătul Gheorghe Ștefan, care susținut de numeroși moldoveni ce au format o oaste, a ajuns domnitor detronându-l pe Vasile Lupu (care a sfârșit in exil). Ca nou domnitor, Gheorghe Ștefan a început reconstrucția mănăstirii Putna. Dar n-a terminat-o , fiindcă a domnit doar 5 ani (1653-1658) . Reconstrucția mănăstirii a fost terminată de un următor domnitor, Eustație Dabija – Vodă în anul 1662.   

Dar, la numai 77 de ani de la reconstrucția, a urmat marele cutremur in anul 1739 care a distrus din nou mănăstirea. A fost încă odată restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902 s-a refăcut acoperișul, iar altă renovare a fost realizată în perioada 1961-1975, urmând ca din 1976 să se refacă picturile si paraclisul, finalizat in 1984 in forma pe care o vedem in prezent.   

- *** Ca într-o paranteză, mai spun că domnitorul mazilit Vasilie Vodă(Lupu) fusese un bun apărător al ortodoxiei (a fondat si alte biserici, cum ar fi cea de la Stelea de la Târgoviște din Muntenia, ceea ce arată limpede interesul său si pentru Țara Românească Valahia), în plus, Vasilie Vodă a fost unul dintre domnitorii care a dorit si încercat să reunifice toate teritoriile locuite de români, mai precis a dorit să, unească Țara Rămânească(Valahia) cu Ardealul si cu Moldova, toate sub sceptrul său. „Pohta ce-a pohtit” si Mihai Viteazul de altfel. Singura diferență majoră este că Mihai Viteazul a reușit (deși pentru scurt timp), dar Vasilie Lupu Vodă nu. Dar, există un „dar”. Vasile Lupu a purtat totuși pentru un timp titlul de „Domn al Moldovei și Țării Românești” , înainte de a fi înfrânt decisiv la Ojogeni. În plus, s-a păstrat de la Vasile Lupu un document de la 1 noiembrie 1639 care are ca sigiliu stema unită a Moldovei și Țării Românești, care ulterior a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuarie 1859 în domnia lui Cuza. Ceea ce arată că încercările de unificare a celor 3 principate românești au fost mai multe, dar datorită vicisitudinilor vremii, nu au fost toate reușite. 

*** 

De altfel tot de mănăstirea Putna se leagă altă dovadă despre dorința domnitorilor moldoveni si valahi de a uni principatele din Țara Românească Valahia si Moldova- astfel pe turnul mănăstirii care a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Racoviță Constantin, pe fațada de vest este o stemă unificată în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. În prezent, acest turn se numește Turnul Eminescu. 

- Ca o coincidență de nume, sfințirea mănăstirii in timpul domniei lui Ștefan cel Mare a fost oficiată de un mitropolit cu numele Teoctist (ca si patriarhul din anii 1986-2007) . 

- Intelectualitatea Moldovei a dorit încă din anul 1869 să organizeze un mare eveniment de celebrare a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna din timpul lui Ștefan cel Mare. Abia după 2 ani s-a putut realiza acest eveniment, în anul 1871, cu participarea a peste 3000 de personalități, printre care si Eminescu , Ciprian Porumbescu, Slavici .... ocazie cu care Eminescu a numit Mănăstirea Putna drept „Ierusalimul Neamului Românesc” , iar Ciprian Porumbescu a cântat la vioară impresionând pe cei prezenți, spunând apoi tatălui său „Tată! Am cântat întregii Dacii”. 

Pe vremea aceea (1871) Bucovina, inclusiv Mănăstirea Putna erau încă ocupate de Imperiul Austro-Ungar (așa se numea in acel timp fostul Imperiu Habsburgic care ocupase Bucovina in anul 1775). Ciprian Porumbescu a fost arestat de autoritățile austro-ungare pentru activitățile sale patriotice românești, deși nu făcuse nimic ilegal, iar in timpul detenției s-a îmbolnăvit grav, ceea ce i-a adus si moartea ulterioară. De altfel, după arestarea sa, a fost achitat de Tribunalul austro-ungar, dovadă a nevinovăției sale, dar era prea târziu, fiindcă fusese închis înainte de a fi judecat, iar boala îl afectase deja grav in timpul detenției in închisoarea austro-ungară in condiții mizere. 

*** Ca un amănunt, despre Turnul Eminescu de la Mănăstirea Putna- se numește așa fiindcă acolo a dormit Eminescu in timpul Aniversării a 400 de ani de la Șfințirea Mănăstirii Putna, cea organizată in 1871, ca un manifest al valorilor românești in Bucovina ocupată de Imperiul Austro-Ungar in acea perioadă. Ulterior, si Eminescu, ca si Ciprian Porumbescu a fost urmărit de serviciile secrete austro-ungare, si in final închis si declarat nebun pentru a fi discreditat. Dar despre aceasta dar si alte aspecte legate de Mănăstirea Putna, într-un episod viitor. 

- Pentru cei care nu au vizitat încă Mănăstirea Putna, mai precizez doar că mănăstirea se află la circa 30 km de orașul Rădăuți din județul Suceava, mai spre nord spre inima Bucovinei, iar drumul este suficient de bun. 

. BIBLIOGRAFIE –  

Enciclopedia Cugetarea, publicată in anul 1940, de Lucian Predescu

Nicolae Iorga - Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, publicată prima dată in 1908