&&&

 S-a întâmplat la 2 octombrie1939: În această zi, s-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru. Dan George Spătaru (n. Aliman, Constanţa - d. 8 septembrie 2004, Bucureşti) a fost unul dintre cei mai prolifici cântăreţi români de muzică uşoară.

Dan Spătaru s-a născut într-o familie de învăţători, Gherghina şi Aurel Spătaru. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Aliman, comuna natală, în Ion Corvin şi la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) şi a bunicilor, agricultori. Caii erau pasiunea lui de copil, mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal. Dan a crescut printre poveştile bunicilor şi cântecelor interpretate de părinţii sai. Când avea 12 ani, mama sa a murit, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o matuşa pentru a îndeplini dorinţa mamei „copiii mei să înveţe carte". Aici Dan a făcut liceul şi a început cariera de fotbalist. Postul pe care a evoluat a fost cel de mijlocaş. A jucat la „Progresul", apoi la „Ştiinţa Bucureşti". În anul trei la „Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport" a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. S-a dedicat şcolii şi muzicii. Dan Spătaru era student când a început să cânte la „Casa Studenţilor" în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă. Dragostea pentru muzică a moştenit-o din familie, tatăl său cântând la vioară.

Camelia Dăscălescu a fost aceea care l-a văzut. L-a ascultat odată la „Mon Jardin" şi a făcut cu el lecţii. Primele bucăţi muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată la o terasă l-a întâlnit Temistocle Popa, care i-a făcut aproape toate şlagărele. Primul mare succes l-a avut cu „Măicuţa mea" de Temistocle Popa. A fost o personalitate a lumii muzicale româneşti, a rezistat timpului, ne-a învăţat să-i acceptăm slăbiciunile şi a reuşit să-şi lase amprenta timbrului vocal în memoria fiecăruia dintre noi.A urmat un lung şir de şlagăre: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, „Nici o lacrimă”, „Nu-ţi şade bine când plângi”, „Nu m-am gândit la despărţire”, „Oare, oare, îţi pare rău”, „În rândul patru”, „Drumurile”.

A fost premiat la Concursul naţional de muzică ușoară de la Mamaia (ediția 1966, cu Olimpiada tinereții de Temistocle Popa, în 1969 cu premiul pentru interpretare). La Sopot-Polonia, ca reprezentant al Casei de discuri Electrecord, cu care a colaborat frecvent (la Festival, în Ziua discului a fost aplaudat de peste șapte mii de spectatori, timp de 20 de minute. Record al manifestării, consemnat în Cartea de onoare). Între 1972-1979 a fost prim solist al Teatrului Fantasio din Constanța. Și Aurel Manolache, directorul instituției, avea fler la lansarea și cultivarea vedetelor. De altfel și melodia acestuia, Ale tale, a devenit în interpretarea lui Dan Spătaru mare șlagăr.

Prezența interpretului în turnee internaționale (Rusia, Germania, Israel, Cuba, Ungaria, Italia) se bucura de aceeași apreciere a publicului. Vocea lui Dan Spătaru cucerea orice fire artistică, deschisă către muzică. Mari succese de repertoriu: Țărăncuță, țărăncuță de Ion Vasilescu, Te-așteaptă un om, Nici o lacrimă  (Ion Cristinoiu), Mai gândește-te (Horia Moculescu), Scara de mătase (Vasile Veselovschi), Maria (George Grigoriu), Nu-ți fie teamă de-un sărut (Camelia Dăscălescu) ș.a. Dan Spătaru a bătut recordul la aplauze când era în Cuba: 16 minute și 19 secunde. „Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!”.

Dan Spătaru a murit în urma unui infarct. Peste zece mii de oameni au participat la înmormântarea lui.

Surse:

https://radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-dan-spataru/

http://www.edituramilitara.ro/memorialistica/286-dan-spataru-regele-aplauzelor-editia-a-2-a.html

http://www.rador.ro/2018/09/08/portret-dan-spataru-un-romantic-fara-egal/

https://folclor-romanesc.ro/dan-spataru-lordul-muzicii- romanesti/

$$$

 S-a întâmplat la 2 octombrie…

- „Ziua Internaţională a Non-Violenţei", marcată începând din 2007, sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (n. 1869 - m. 1948), „părintele" Indiei independente

- 1408: Este atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe" din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara); sunt menţionaţi „jupan" Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa" Nistora, împreună cu fiii.

- 1803: Deasupra Moscovei zboară un balon aerian pilotat de francezul André Jacques Gamerin, care în 1797 a făcut primul salt cu paraşuta. 

- 1858: Şcoala regimentară provizornică din Iaşi se transformă în Şcoala militară, cu o durată a studiilor de trei ani pentru ofiţerii de infanterie şi cavalerie şi de patru ani pentru ofiţerii de artilerie şi de stat major. Îndrumătorul şcolii pe probleme de conducere, învăţământ şi administraţie, colonelul Pavel Scheletti; director, căpitanul Gheorghe Adrian 

- 1830: A trecut la cele veşnice, la Blaj, Ioan Bob (n.1739), episcop unit de Blaj (din 1782). Reprezentant al românilor în Dieta Transilvaniei din 1790-1791. Împreună cu episcopul ortodox Gherasim Adamovici, a patronat al doilea Supplex Libellus Valachorum, din 1792. Este autor al unui dicţionar româno-latino-maghiar. 

- 1841: S-a născut Mihail Străjan, estetician şi traducător; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei (m. 1918)

- 1847: S-a născut memorialistul Francisc Hossu-Longin; „amintirile" sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; de profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor" (m. 1935) 

- 1852: S-a născut Sir William Ramsay, chimist; cercetări în chimia fizică; a descoperit şi a izolat din aer, între anii 1894 şi 1898, gazele nobile (heliul, argonul, neonul, kriptonul şi xenonul); Premiul Nobel pentru Chimie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913. 1916) Sir William Ramsay (d. 23 iulie 1916) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol şi Londra laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; şi-au anunţat descoperirea la începutul anului 1895.

- 1853, 2/14: S-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou". Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 octombrie 1853.Ciprian Porumbescu; născut Ciprian Golembiovski (n. Şipotele Sucevei,Bucovina - d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român.A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov (astăzi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris şi melodia fostului imn naţional al României, Trei culori.A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.În 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii cu Vlad Rădescu, debutând în rolul marelui compozitor şi patriot

- 1866: S-a născut istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative - autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române (m.14.V.1945)

- 1869: S-a născut Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare"), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (m. 1948, asasinat)

- 1869: Mihai Eminescu începe, ca student extraordinar, cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Viena. Aici îl cunoaşte pe Ioan Slavici, cu care se împrieteneşte. 

- 1870: S-a născut Juarez Movilă, compozitor şi critic muzical (m. 1943)

- 1871: S-a născut Cordell Hull, om politic republican american; secretar de stat între anii 1933 şi 1944, colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace pe 1945, pentru rolul său în fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (m. 1955)

- 1875: A murit Petrache Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat „tocul rezervor” (stilograful) brevetat de guvernul francez la 25.05.1827; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional.

- 1877: Radu Porumbaru (unul dintre precursorii alpiniştilor români) a urcat pe vârful Mont Blanc (în timp ce se afla la studii la Paris); a fost primul român care a reuşit această ascensiune 

- 1878: S-a născut Conrad Schlumberger, geofizician francez. François Conrad Schlumberger (n. Guebwiller, Alsacia; d. 9 mai 1936, Stockholm), a fost un geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului.

- 1879: S-a născut, la Reading, Pennsylvania, Wallace Stevens (m.1955), poet american. Unul dintre cei mai de seamă tehnicieni ai poeziei americane. A publicat versuri (Ideea ordinii, 1935; poemul Trifoiul bufniţei, 1936; Părţi ale lumii, 1942; Aurorele toamnei, 1950 etc.) şi eseuri (Estetica răului, 1945; Îngerul necesar, 1952).

- 1880: S-a născut Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1939). Unele surse dau ca dată a naşterii 20 octombrie 1880

- 1885: S-a născut Sigismund Zaleschi, cântăreţ polonez, mulţi ani solist şi regizor al Operei Române din Bucureşti (m. 1945)

- 1890: S-a născut actorul şi producătoul de film american Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello (1906-1959) au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat; cei doi au avut şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show" (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (m. 1974)

- 1890: S-a născut actorul american de comedie Groucho Marx (numele real: Julius Henry Marx); membru (alături de fraţii săi - Chico, Harpo şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup „Marx Brothers", reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1977)

- 1892: A încetat din viaţă Joseph-Ernest Renan (n.1823), scriitor, filozof, filolog şi istoric al religiilor francez. A publicat studii privind începuturile creştinismului (Istoria originilor creştinismului), încercând o fuziune a gândirii filozofice cu cea religioasă. A scris proză memorialistică (Amintiri din copilărie şi tinereţe).

 - 1897: S-a născut actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (m. 1971) 

- 1904: S-a născut scriitorul englez Graham Greene. Henry Graham Greene (d. 3 aprilie 1991) a fost un scriitor, dramaturg, scenarist şi critic literar englez.Graham Greene (1904-1991) a studiat la Balliol College, Oxford. Dupa absolvire a fost, timp de patru ani, redactor la prestigiosul ziar The Times din Londra.

- 1907: S-a născut Alexander Robertus Todd (m.1997), biochimist britanic. Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1957). A elaborat lucrări fundamentale asupra structurii şi sintezei nucleozidelor, nucleotidelor şi coenzimelor.

- 1910: A murit naturalistul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907. Autorul unei opere capitale: „Conspectul florei României”, în cuprinsul căreia a enumerat 2450 specii şi 550 varietăţi, indicând aria lor de răspândire, condiţiile de vegetaţie, denumirea ştiinţifică şi românească. Pentru contribuţia la cercetarea şi dezvoltarea ştiinţei de care s-a ocupat cu pasiune, Dimitrie Grecescu este considerat unul dintre cei mai importanţi etnobotanişti români („Flora Bucegilor”, „Flora Ceahlăului”, „Contribuţii la flora Macedoniei”) (n. 15.06.1841)

- 1911: S-a născut Joseph Giunta, pictor canadian

- 1911: S-a născut Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist şi traducător. Miron Radu Paraschivescu (n. Zimnicea — d. 17 februarie 1971, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi publicist român, personalitate a oraşului Vălenii de Munte.După studii medii şi superioare de artă plastică la Cluj-Napoca şi Bucureşti şi după studii de filologie la Facultatea de Litere din Bucureşti, Miron Radu Paraschivescu desfăşoară o susţinută activitate redacţională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR:Cuvântul liber, Facla, Meridian, Societatea de mâine, Azi, Lumea românească, Reporter etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion precizează că Miron Radu Paraschivescu, „a debutat în cercurile de avangardă şi a susţinut în articole agresive radicalizarea liricii româneşti”. După un debut de „mare succes“, în 1941, cu Cântice ţigăneşti (cu mai multe ediţii „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică şi alte remarcabile volume de versuri:

Laude (1953),

Laude şi alte poeme (1959),

Declaraţia patetică (1960 – volum reunind poeme dintre anii 1935 şi 1948),

Poezii (1961 – în colecţia Cele mai frumoase poezii),

Versul liber (1965),

Tristele (1968),

Scrieri, I – II (1969),

Ultimele (1971) etc.

La mijlocul anilor 1960 a redactat suplimentului literar al revistei „Ramuri” din Craiova, „Povestea vorbii”, unde a publicat pe unii scriitori de avangardă (Vintilă Ivănceanu, Dumitru Ţepeneag,Leonid Dimov etc.) care nu erau agreaţi de către revistele literare ale vremii.

- 1912: S-a născut lingvistul Gheorghe Ivănescu; specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; membru corespondent al Academiei Române (m.3.VI.1987)

- 1917: S-a născut, în Marea Britanie, medicul şi chimistul belgian Christian René de Duve, câştigător al Premiului Nobel pentru Medicină în 1974, alături de Albert Claude şi George Palade (m. 2013)

- 1920: A murit Max Bruch, compozitor şi dirijor german (n. 1838)

- 1921: S-a născut Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (m. 2009)

- 1927: A murit Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel.Svante Arrhenius (n. 19 februarie 1859, Vik - d.Stockholm) a fost un fizician şi chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1903. A făcut cercetări în domeniul disociaţiei (ionizării) electroliţilor (1887) şi în astronomie (teoria cozii cometelor – 1900) Este unul din fondatorii chimiei fizice.

- 1931: Aviatoarea română Smaranda Brăescu a stabilit un nou record mondial de salt cu paraşuta pentru femei de la înălţimea de 6.000 metri. La 19 mai 1932, ea îşi doboară propriul record, ridicându-l la 6.820 metri. Această performanţă a realizat-o pe aeroportul „Sacramento”, statul California, S.U.A.

- 1933: S-a născut John B. Gurdon, biolog britanic, cunoscut pentru cercetările în domeniul clonării, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2012, alături de Shinya Yamanaka, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”

- 1935: S-a născut Paul Goma, prozator şi memorialist; stabilit, din 1977, la Paris. Paul Goma (n. satul Mana, comuna Vatici, judeţul Orhei, Basarabia) este un scriitor şi militant anticomunist român, stabilit la Paris (Franţa).Într-o scrisoare din ianuarie 1977 adresată lui Nicolae Ceauşescu, Paul Goma îi cerea batjocoritor nici mai mult nici mai puţin decât să semneze Carta 77 a intelectualilor dizidenţi de la Praga (pe care niciun scriitor român n-a avut curajul să o semneze alături de el) şi motiva ironic: „Românii se tem de Securitate. Se pare că în România doar doi oameni nu se tem de Securitate, dumneavoastră şi cu mine".Când două luni mai târziu, Paul Goma trimitea o nouă scrisoare, de astă dată CSCE de la Belgrad, în care denunţa încălcările drepturilor omului în România, Securitatea nu a mai stat deoparte. A fost dat afară din Uniunea Scriitorilor după o campanie de presă denigratoare şi a fost arestat, anchetat şi torturat în închisoarea de la Rahova. Peste câteva luni, în noiembrie, avea să fie privat de cetăţenie şi expulzat, împreună cu familia sa, în Franţa. Dar admiraţia de care ar fi trebuit să se bucure Paul Goma nu s-ar fi datorat doar atitudinii sale curajoase de dizident politic. Goma este şi autorul unor cărţi-document despre despre sistemul concentraţionar românesc, despre tratamentul de exterminare din închisorile româneşti, pe care le-a cunoscut încă din tinereţe. Mai exact, de la 22 de ani când, începând cu 1957, a făcut trei ani de închisoare la Jilava şi Gherla, acuzat că ar fi încercat să organizeze o mişcare de protest ostilă socialismului în spiritul „contrarevoluţiei" maghiare din 1956.De la înălţimea autorităţii etice pe care i-au dat-o atitudini de felul acesta, precum şi altele asemănătoare, Paul Goma s-a manifestat după 1989 ca un critic extrem de sever al contemporanilor săi, al lipsei lor de curaj sub regimul comunist. Practic, mai nimeni din elita românească post-decembristă nu a scăpat de acuzaţiile sale, nici măcar unii dintre prietenii săi apropiaţi. Faptul acesta i-a creat o reputaţie de inflexibilitate şi de temperament vindicativ şi conflictual. Literatura sa este o literatură de mare autenticitate, pasionată, cu caracter memorialistic despre universul carceral. Adameva este consacrată detenţiei în închisoarea Rahova, între lunile martie şi iunie 1977. Tot memorialistică de închisoare este şi celebra Gherla-Lăţeşti, unde naraţiunea este zguduitoare. Este greu să li se ceară oamenilor care au trecut prin asemenea experienţe să fie toleranţi, iertători şi ponderaţi când vorbesc şi scriu despre umilinţele şi chinurile lor.

Volume publicate:

Camera de alături (1968)

Ostinato (1971)

Uşa noastră cea de toate zilele (1972)

Gherla (1976)

În cerc (1977)

Garda inversă (1979)

Culorile curcubeului '77 (1979)

Patimile după Piteşti (1981)

Chassé-croisé (1983)

Soldatul câinelui (1991)

Bonifacia (1986)

Din Calidor (1987)

Roman intim (1989)

Arta refugii (1990)

Astra (1992)

Sabina (1991)

Adameva (1995)

Amnezia la români (1995)

Scrisori întredeschise – singur împotriva lor (1995)

Justa (1995)

Jurnale (1997-2004)

Jurnal de apocrif (1999)

Garda inversă (1997)

Altina – grădina scufundată (1998)

Alte jurnale (1998)

Jurnalul unui jurnal (1998)

Scrisuri (1972-1998)

Infarct (2001)

Basarabia (2002)

Săptămâna roşie: 28 iunie – 3 iulie sau Basarabia şi Evreii (2003)

- 1938: A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piaţa Sf. Gheorghe (Bucureşti), operă a sculptorului Oscar Han. Realizată din bronz, statuia are 3 metri înălţime şi este amplasată pe un soclu de 4 metri. Reprezentat este Constantin Brâncoveanu, om de cultură şi domn al Ţării Româneşti, îmbrăcat într-o tunică lungă, acoperită cu o mantie închisă la piept şi având pe cap un işlâc cu surguci. Pe soclu se află inscripţia: Lui Constantin Brâncoveanu. După mărturia lui Anton Maria del Chiaro, secretarul personal al Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, cunoaştem că moaştele mucenicilor şi-au găsit locul în pământul sfânt al Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Insula Halki. Doamna Maria, credincioasa soţie a domnitorului martir, a strămutat osemintele mucenicesti ale voievodului în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, în anul 1720. A fost necesar ca această aducere a  sfintelor oseminte să se facă în cea mai mare taină, deoarece Ahmed al-III-lea era încă pe tronul Imperiului Otoman, iar el pusese sentinţa de “hainie” (trădare), pe seama voievodului Constantin Brâncoveanu.Tot prin purtarea de grijă a Doamnei Maria, deasupra mormântului s-a aşezat o lespede de marmură albă (185×95 cm), împodobită cu elemente decorative în stil brâncovenesc. De jur împrejur are un chenar format din ghirlande de flori. În partea de jos, la picioare, găsim o reprezentare alegorică, înfăţişând moartea având coasa în mâna dreaptă şi un fir de crin cu trei flori în mână stângă. În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema Ţării Românesti, în mijlocul căreia este înfăţişat vulturul cu crucea în plisc. Pe lespede nu există nici un înscris din motivele expuse mai sus. Această piatră funerară, prezintă o ruptură în colţul drept şi alte două spărturi, una aproape de mijloc şi alta în partea dinspre picioare. Dupa cum este știut, de o importanţă deosebită este faptul că Doamna Maria a înzestrat aceasta sfântă biserică cu o candelă din argint filigranat, deosebit de frumoasă, pe care a aşezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând de fapt pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: „această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile,  leat 7228 (1720)”. Ceea ce este de asemenea important de consemnat este faptul că locul de îngropăciune al voievodului a fost cunoscut la început în familie, iar cu timpul acest adevăr s-a inradacinat si in constiinta credinciosilor din obştea Bucureştilor.În anul 1881, într-un raport al lui Pantazi Ghica ce făcea referire la monumentele naţionale istorice, spune următoarele despre Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”: „asemenea în Biserica înauntru sunt mormântile lui Costandin Brâncoveanul şi al lui Grigorie Brâncoveanul, cu familiile lor”. Biserica voievodală Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, km. Zero, adăposteşte pe lângă sfintele moaşte ale ctitorului ei, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, şi un alt odor de mare preţ duhovnicesc, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae,  Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, dar de suflet al voievodului Mihai Viteazul şi al soţiei sale, Doamna Stanca.

- 1939: S-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (m. 2004). 

- 1942: S-a născut Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (m. 2003) 

- 1944: A murit (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo. B. Fundoianu, alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler, (n. 14 noiembrie 1898, Iaşi - d. lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet şi teoretician literar franco-român de etnie evreiască.B. Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă şi modernistă Viaţa nouă, editată de Ovid Densuşianu. Este începutul unei susţinute activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citeşte mult, cu fervoare, cu o receptivitate şi o siguranţă a judecăţii critice ieşită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini şi cărţi din Franţa. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural şi literar românesc ca şi de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români şi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral,Unu, Contimporanul. De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieţii şi dedicat „virtual" lui Ion Minulescu, „primul clopotar al revoltei lirice româneşti", intitulat Privelişti, îi apare în 1930, după plecarea din ţară. A tradus în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.

Opere în limba română:

Tăgăduinţa lui Petru, Editura Chemarea, Iaşi, 1918,

Imagini şi cărţi din Franţa, Editura Socec, 1922,

Privelişti, poeme, Editura Cultura Naţională, 1930

-1945: S-a născut cantautorul american Don McLean.

-1946: A murit Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 - septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române din 1937 (n. 1867)

- 1946: S-a născut jurnalista Mihaela Cristea, realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română timp de peste trei decenii (m. 2005)

- 1948: S-a născut creatoarea americană de modă Donna Karan, considerată unul dintre designerii clasici ai SUA

 - 1953: S-a născut Alex Mihai Stoenescu, scriitor, („Patimile Sfîntului Tomaso D’Aquino”, „Istoria loviturilor de stat în România”, „Misiunea dominicană”) 

- 1956: S-a născut solistul de muzică uşoară Adrian Daminescu

- 1968: A murit Marcel Duchamp, pictor francez. Marcel Duchamp (n. 28 iulie 1887) a fost un pictor francez (cetăţean american din 1955) format în mediul cultural efervescent al Parisului de la începutul secolului al XX-lea, într-o familie cu preocupări artistice. Duchamp lucrează în primii ani pânze de influenţă impresionistă.Din 1912 începe căutările care îl vor conduce spre ultimele consecinţe ale avangardei, deschizând drumul unor direcţii ce-şi propun să atingă domeniul sugestiv intitulat antiartă (nonartă). Plecând de la preocupările futuriştilor pentru redarea mişcării, lucrarea sa „Nud coborând o scară" (Nu descendant un éscalier), (1912) în 1913 tinde spre abstracţia completă. A avut un rol important în mişcarea dadaistă şi suprarealistă. Ca pictor, a fost influenţat de cubism

 1969: A murit scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (n. 1883)

- 1970:  A încetat din viaţă, la Paris, Lucien Goldmann (n.1913, Bucureşti), filozof şi sociolog francez, originar din România. A făcut cercetări de sociologie a literaturii (Dumnezeul ascuns; Pentru o sociologie a romanului). 

- 1974: A murit Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929)

- 1980: A murit actorul Nucu Păunescu (n. 1912)

- 1985: A murit actorul american de film Rock Hudson (n. 1925). A deţinut roluri de june-prim în creaţii de marcă (Adio, arme; Un taxi pentru Tobruk; Oglinda spartă).

- 1991: A fost lansată nava cosmică Soiuz-13, cu echipaj ruso-austriac. Primul cosmonaut austriac – Frantz Fiebeck. 

- 1997: A fost adoptat Tratatul de la Amsterdam, de către ţările membre ale Uniunii Europene (intrat în vigoare la 1.V.1999), care l-a înlocuit pe cel de la Maastricht (din 1992) şi care a deschis calea extinderii U.E. spre ţările din Europa de Est, Malta şi Cipru 

- 2002: A murit reputatul profesor american Raymond T. McNally, cel mai mare specialist mondial în existenţa vampirilor în folclor, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n. 1931) 

- 2002: A murit compozitorul Tiberiu Olah. Tiberiu Olah (n. Oláh Tibor, 2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpăşel - d. 2 octombrie 2002, Târgu Mureş) a fost un compozitor, profesor şi muzicolog român de etnie maghiară. În 1946 şi-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj. Şi le-a continuat între 1949 şi 1954 la Conservatorul din Moscova. Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din Bucureşti. A susţinut conferinţe, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare; a realizat emisiuni de radio şi televiziune şi a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc. A compus muzică de orchestră şi de cameră, inspirându-se la început din cre aţia lui Béla Bartók, George Enescu şi Igor Stravinski.

- 2008: A murit Marc Lequenne, pictor francez

$$$

 ▪️ Judecătorul s-a uitat la bărbatul care împușcase pe președintele egiptean Anwar el-Sadat și l-a întrebat cu calm: 

—De ce l-ai ucis? 

— Pentru că era laic, a răspuns asasinul. 

Judecătorul s-a încruntat. 

— Ce înseamnă „laic”? 

Bărbatul a ezitat o secundă. 

— Nu știu. 

▪️ Într-un alt proces, acuzatul încercase să-l asasineze pe scriitorul Naguib Mahfouz. 

— De ce l-ai înjunghiat? a întrebat judecătorul. 

— Pentru că a scris un roman împotriva religiei. 

— L-ai citit?

— Nu. 

▪️ Într-o a treia sală, un alt bărbat era judecat pentru uciderea intelectualului Farag Fouda. 

— De ce l-ai ucis? 

— Pentru că nu avea credință. 

— De unde știi? 

— Stă scris în cărțile lui. 

— În care? 

Tăcere. 

— Nu știu. Nu le-am citit. 

— De ce nu le-ai citit? 

Bărbatul și-a plecat capul. 

— Nu știu să citesc, nici să scriu.  

În toate cele trei cazuri, tiparul era același. 

— Se ucidea pentru idei pe care nu le înțelegeau.

— Se condamna pentru cuvinte pe care nu le citiseră. 

— Se ura pentru concepte pe care nu le știau să le definească. 

Nu era convingere. Era repetiție. 

Nu era credință. Era ecou. 

Nu era certitudine. Era obediență oarbă. 

Violența nu s-a născut din gândire. S-a născut din absența ei. 

Ura nu se propagă prin cunoaștere. Se propagă acolo unde cunoașterea nu ajunge.

Și de fiecare dată când o societate renunță să educe, nu creează ignoranți, ci arme umane care nu știu de ce trag, dar sunt dispuse s-o facă. Acesta este prețul invizibil al ignoranței. Și întotdeauna îl plătește cineva care n-a făcut nimic ca să-l merite.*. ..

Alaa Al Aswany 

Scriitor egiptean

$$$

 STIATI CĂ?...🤔

"Potrivit psihologilor, există patru tipuri de inteligență?

1)  (IQ)

2)  (EQ)

3)  (SQ)

4)  (AQ)

1. Coeficient de inteligență (IQ): aceasta este măsura nivelului tău de înțelegere. Ai nevoie de IQ ca să rezolvi matematică, să memorezi lucruri și să-ți amintești lecții.

2.  Coeficient emoțional (EQ): aceasta este măsura capacității tale de a menține pacea cu ceilalți, de a păstra timpul, de a fi responsabil, de a fi sincer, de a respecta limitele, de a fi modest, autentic și atent.

3. Coeficient social (SQ): aceasta este măsura capacității tale de a construi o rețea de prieteni și de a o menține pe o perioadă lungă de timp.

Oamenii care au EQ și SQ mai mari tind să meargă mai departe în viață decât cei cu un IQ ridicat, dar EQ și SQ scăzut. Majoritatea școlilor valorifică îmbunătățirea nivelului IQ în timp ce EQ și SQ sunt reduse.

Un om cu IQ ridicat poate ajunge să fie angajat de un om cu EQ și SQ ridicat, chiar dacă are un IQ mediu.

EQ-ul tău reprezintă caracterul tău, în timp ce SQ reprezintă carisma ta. Dezvolta obiceiuri care vor îmbunătăți aceste trei Q-uri, în special EQ-ul și SQ-ul tău.

Acum există un al 4-lea, o nouă paradigmă:

4. Coeficientul de rezilienta (AQ): Măsura capacității tale de a trece printr-o perioadă grea în viață și de a ieși din ea fără să-ți pierzi mințile.

Când se confruntă cu necazuri, AQ determină cine va renunța, cine își va abandona familia și cine va lua în considerare sinuciderea.

Părinți, vă rugăm să vă expuneți copiii în alte domenii ale vieții decât doar Academicieni. Ar trebui să adore munca manuală (nu folosi niciodată munca ca formă de pedeapsă), Sportul și Artele.

Dezvoltă-le IQ-ul, precum și EQ-ul, SQ și AQ. Ar trebui să devină ființe umane cu mai multe fețe capabile să facă lucruri independent de părinții lor.

In final, nu pregatiti drumul pentru copii, ci pregatiti copiii pentru drum"...

s, ursa:Ștefan Cânepă.

&&

 S-a întâmplat în 26 septembrie 1945: În această zi, a murit, la New York, Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române din 1991. 

Béla Viktor János Bartók s-a născut la 25 martie 1881, în micul oraș bănățean Sânnicolau Mare, aflat pe atunci în componența imperiului austro-ungar, precum întregul Banat de atunci.  Ascendența marelui compozitor bănățean este una diversă, fiind considerat un compozitor pe cât de național, pe atât de cosmopolit. Din partea tatălui, Bartók provine dintr-o familie de mici nobili maghiari din localitatea Borsodszirák (Ungaria). Mama tatălui său provenea dintr-o familie sârbă de confesiune romano-catolică. Mama lui Béla Bartók, Paula (născută Voit), a fost de naționalitate germană și vorbea fluent limba maghiară. 

Béla era un copil mic și bolnăvicios și a suferit de eczeme severe, până la vârsta de cinci ani. În 1888, când avea șapte ani, tatăl său (directorul unei școli agricole) a murit subit. Mama lui Béla Bartók și sora lui, Erzsébet, au decis să trăiască în localitatea (astăzi Vinogradiv, Ucraina), apoi la Bistrița, în Ardeal, iar din 1893, la Pozsony (Bratislava, Slovacia). Încă de la vârsta de nouă ani, Béla Bartók și-a început activitatea de compozitor, compunând de la această fragedă vârstă piese scurte pentru pian, iar în anul 1891, la Vinogradiv (Seleușu Mare sau Nagyszőlős), Bartók a apărut şi în public în calitate de „compozitor” şi „pianist”. 

Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa care era învățătoare la o școală populară, iar odată mutat la Bratislava împreună cu familia, Béla Bartók a avut posibilitatea, pe de o parte, să ia lecţii de pian şi să învețe armonia, până la 15 ani, de la Erkel László, fiul lui Erkel Ferenc (compozitor și pianist maghiar ce a fost considerat părintele grand opera în Ungaria, autorul imnului național al Ungariei adoptat în 1844), iar pe de altă parte, să asculte concerte simfonice şi reprezentaţii de operă. Pe timpul cât a locuit la Bratislava, Béla Bartók a făcut şi muzică de cameră iar în felul acesta, până la vârsta de 18 ani, a ajuns să cunoască destul de bine literatura muzicală, de la Bach, la Brahms.

Între 1899-1903, Bartók a studiat la Academia Regală de Muzică din Budapesta. La pian, Bartók l-a avut profesor pe István Thoman, un fost student al lui Franz Liszt, iar compoziția a studiat-o sub îndrumarea profesorului János Koessler. În timpul studenției de la Budapesta, Béla Bartók l-a cunoscut pe Kodály Zoltán, care l-a influențat foarte mult, viitorul pedagog, compozitor și lingvist devenindu-i coleg și prieten pe tot parcursul vieții. Activitatea muzicală timpurie a lui Béla Bartók a fost puternic influențată de muzica lui Richard Strauss, muzică pe care a cunoscut-o în anul 1902, la premiera din Budapesta a piesei „Așa grăit-a Zarathustra”. În anul 1903, Béla Bartók a scris prima sa lucrare orchestrală majoră, „Kossuth”, un poem simfonic care a avut menirea de a onora eroul revoluției maghiare de la 1848, Lajos Kossuth. În vara anului 1904, pe când Bartók a vizitat stațiunea de vacanță Chibed din Transilvania, a auzit-o cântând pe Lidi Dósa (o tânără bonă) cântece populare copiilor de care avea grijă, acest moment stârnind dedicarea sa pe tot parcursul vieții muzicii populare.

Din anul 1907, Bartók a început să fie influențat de compozitorul francez Claude Debussy, dar lucrările orchestrale ale lui Bartók erau influențate pe scară largă în stilul lui Johannes Brahms și Richard Strauss. Interesul pentru muzica populară, Béla Bartók, l-a arătat scriind un număr de piese scurte pentru pian, prima sa piesă care scotea în evidență înclinația sa evidentă pentru acest gen de muzică a fost „Cvartetul de coarde nr. 1 în La minor op. 7” (1908), piesă ce conține elemente populare. Din anul 1907, Bartók a început să predea ca profesor de pian la Academia Regală de Muzică din Budapesta. Această poziție l-a eliberat de turnee în Europa, iar ca pianist i-a permis să lucreze în Ungaria. Printre elevii săi notabili sunt: Fritz Reiner, Sir Georg Solti, György Sándor, Ernő Balogh, și Lili Kraus.

După ce Bartók s-a mutat în Statele Unite, el i-a învățat pianul pe Jack Beeson și Violet Archer. În 1908, Bartók și Kodály au călătorit în mediul rural pentru a colecta și cerceta vechile melodii populare maghiare. Interesul lor tot mai mare în muzica populară a coincis cu un interes social contemporan în cultura națională tradițională. Aceste cercetări au fost începute de la consideraţiuni pur muzicale, mai târziu Bartók trecând și la studierea muzicii populare slave și românești. Studierea tuturor acestor muzici ţărăneşti a avut o importanţă determinantă pentru Bartók, ajutându-l să scape în totalitate de hegemonia sistemului major-minor. În urma studiilor efectuate, în colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, Béla Bartók realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

În anul 1909, la vârsta de 28 de ani, Bartók s-a căsătorit cu Márta Ziegler (1893-1967), în vârstă de 16 ani. Fiul lor, Béla III, s-a născut la 22 august 1910. După aproape 15 ani de căsnicie, Bartók și Márta au divorțat în iunie 1923. La două luni după divorțul său, Bartók s-a căsătorit cu Ditta Pásztory, studentă la pian, la zece zile după ce compozitorul i-a înaintat propunerea pentru căsătorie. În anul 1924 s-a născut fiul celor doi soți, Péter. În 1911 Bartók a scris ceea ce trebuia să fie singura sa operă, „Castelul lui Barbă Albastră”, dedicat Mártei, prima sa soție. Lucrarea a fost nominalizată pentru a primi un premiu, dar în final a fost respinsă pe motiv că nu se potrivește pentru etapa concursului organizat. În anul 1917, Bartók și-a rescris finalul operei, fixând premiera pentru 1918.

Educat în confesiunea romano-catolică, la maturitate Bartók a devenit ateu. El credea că existența lui Dumnezeu nu a putut fi determinată și că este inutilă. Mai târziu, Bartók a fost atras de confesiunea unitariană, fiind convertit în mod public în această confesiune în anul 1916. Ca adult, fiul său, mai târziu, a devenit președinte al Bisericii Unitariene din Ungaria. Bartók a scris un alt balet, intitulat „Mandarin”, fiind influențat de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg, dar și de Richard Strauss. Această scriere a lui este o poveste modernă de prostituție, jaf și crimă, și a fost începută în 1918, dar nu a fost încheiată până în 1926, din cauza conținutului său sexual. În 1921 și 1922, Béla Bartók a scris două sonate pentru vioară, iar în 1927 și 1928 a scris cvartete de coarde, aceste compoziții demonstrând stilul său matur. În anul 1936 Béla Bartók a călătorit în Turcia pentru a colecta și a studia muzica populară. El a lucrat în colaborare cu compozitorul turc Ahmet Adnan Saygun. 

Geniul lui Béla Bartók constă în renaşterea folclorului. El a cules, studiat şi transpus în operele sale cântece şi poezii populare din toate colţurile lumii. Între anii 1922-1936 a susţinut peste 40 de concerte, în oraşe din Banat, Transilvania şi în Bucureşti. De la Béla Bartók au rămas consemnate, în cartea sa, cele trei cugetări, plecând de la deviza: „cântă-mi şi-ţi zic frate”, „socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român”, „la ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească”, „ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor”. Ele redau valoarea omului înţelept, născut pe acest plai, iar a treia cugetare este o idee universală, ca popoarele să se unească împotriva răului, pentru binele umanităţii, dând o palmă zdravănă şovinismului. 

Majoritatea concertelor susţinute de Béla Bartók, pe lângă scopul artistic, promovau prietenia şi înfrăţirea popoarelor. Academia Română i-a tipărit culegerile de folclor, iar George Enescu l-a primit ca pe un artist-frate în mijlocul Societăţii Compozitorilor Români, unde a prezidat alături de Enescu şedinţe de decernare a premiului naţional de compoziţie „Enescu”. În 1924, Societatea Compozitorilor Români a organizat un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Béla Bartók, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartók însuși, „Sonata a II-a pentru vioară și pian” a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria „Rapsodie pentru pian și orchestră” – lucrare de debut – dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.

Ca urmare a începerii războiului, în 1940, Béla Bartók a emigrat în S.U.A., unde, la vârsta de 64 ani (26 septembrie 1945), moare din cauza unor complicații de leucemie. Trupul său a fost înmormântat în Cimitirul Ferncliff din Hartsdale, New York, la înmormântarea sa participând doar zece oameni. Printre ei au fost soția lui Ditta, fiul lor Péter și prietenul său, pianistul György Sándor. Din anul 1988, prin grija celor doi fiii, Béla III și Péter, rămășițele pământești ale compozitorului Béla Bartók au fost aduse în Ungaria, fiind reînhumate în Cimitirul „Farkasréti” din Budapesta, lângă rămășițele pământești ale celei de-a doua sale soții, Ditta Pásztory, care a decedat în 1982, la un an după aniversarea centenarului Béla Bartók.

Lui Béla Bartók îi datorăm cea mai importantă culegere de folclor muzical românesc publicată până în prezent. A fost printre primii deschizători de drum în cercetarea ştiinţifică a creaţiei muzicale a poporului român. Pentru respectul ce-l poartă marelui compozitor și pianist Béla Bartók, în semn de adâncă preţuire, autoritățile oraşul în care s-a născut, Sânnicolau Mare, i-au ridicat un monument cu bustul său, chiar în centrul orașului, și i-au amenajat un muzeu în castelul Nako, precum și casa memorială.

Surse:

https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2016/04/Supliment-Bartok-BT.pdf

http://www.boosey.com/pages/cr/composer/composer_main.cshtml?composerid=2694&ttype=BIOGRAPHY

https://www.britannica.com/biography/Bela-Bartok

http://www.diasporatm.ro/regi/upload/files/sz-r_Bartok-Bela.pdf

https://www.ziarultimisoara.ro/cultura/2839-bela-bartok-unul-dintre-cei-mai-importanti-compozitori-ai-secolului-xx

http://www.bukarest.balassiintezet.hu/ro/in-memor iam-bartok-bela-ro/

&&&

 S-a întâmplat în 26 septembrie1990: În această zi, a murit Alberto Moravia (nume la naștere Alberto Pincherle), scriitor italian. Alberto Moravia (n. 28 noiembrie 1907) a fost unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului 20. Operele sale explorează problemele sexualităţii moderne, alienarea şi existenţialismul.  Moravia este probabil cel mai bine cunoscut pentru romanul său de un pronunţat caracter antifascist, Conformistul (în original, Il Conformista), care a constituit baza scenariului filmului omonim, Conformistul, regizat de Bernardo Bertolucci. 

Se remarcă înclinația pentru analiza morală și radiografia conduitei umane surprinse în dezorientare și indiferență, făcând concesii pentru personaje, expresii ale egoismului dur și cinismului crud, atât în viața politică și în cea socială, cât și în raporturile matrimoniale, în care instinctul prevalează, într-o interpretarea adesea freudistă, asupra intelectului. Tehnica cinematografică, de o obiectivitate complexă, imediată este desfășurată pe mai multe planuri, pe un stil predominant intelectualist, cu accente ironice.

Alte romane ecranizate ale lui Moravia includ Disprețul (titlul original, Il Disprezzo), regizat de Jean-Luc Godard în 1963 sub numele de Le Mépris şi La Ciociara (cunoscut si ca Două femei, regizat de Vittorio de Sica în 1961, film datorită căruia Sophia Loren a câștigat premiul pentru cea mai bună actriţă anului respectiv.Alberto Moravia face parte din categoria artiştilor interesaţi să redea extremele societăţii italiene postbelice. Aceste extreme erau simbolizate prin două tipologii umane – fantele provenit dintr-o burghezie libertină şi intelectualul sărac, plin de idealuri comuniste. Italia cămăruţelor mizere, în care zac frustrările unor intelectuali rataţi şi căzuţi în capcana polemicilor sterile întâlneşte o Italie prosperă, plină de simpatii fasciste, negate după război.

Surse:

https://serialreaders.com/1849-biografie-alberto-moravia.html

https://biography.yourdictionary.com/alberto-moravia

https://blog.graphe.it/2016/05/24/alberto-moravia-biografia-opere

https://atelier.liternet.ro/articol/10463/Gabriela-Lungu-Alberto-Moravia/Povestea-manuscrisului-din-valiza.html

https://www.britannica.com/biography/Alberto -Moravia

$$$

 S-a întâmplat în 26 septembrie…

- „Ziua mondială a munţilor curaţi"

- 1387: Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375-1391), recunoaşte, la Lvov, suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei (1377-1434) şi rege al Poloniei (1386-1434); începe rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei 

- 1497: Începe asediul cetăţii Suceava de către poloni (a durat trei săptămâni însă, fără nici un rezultat). 

-1580: S-a născut Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas, scriitor renascentist spaniol (m. 1645). 

- 1580: Corsarul englez Francis Drake a ajuns in portul Plymouth din Anglia după ce a efectuat un voiaj in jurul lumii..

- 1687: Partenonul din Atena a fost parţial distrus în urma unor explozii care au avut loc în cursul luptelor dintre forţele veneţiene şi cele ale Imperiului Otoman, în timpul războiului dintre cele două puteri.

- 1791: S-a născut Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului. Théodore Géricault (n. Rouen - 1791 - d. 26 ianuarie 1824, Paris) a fost un important pictor şi litograf francez, exponent al romantismului în pictură. Géricault s-a născut în anul 1791, la doi ani după izbucnirea Revoluţiei Franceze. Anii de tinereţe corespund perioadei războaielor napoleoniene. Este martor al unor vremuri de răscruce, când o lume învechită se prăbuşeşte şi cedează locul unei noi epoci care se naşte. Creaţia lui Géricault poartă semnul transformărilor istorice ale unei epoci marcate de contradicţii.  

- 1835: A avut loc, la Napoli, premiera operei „Lucia di Lammermoor" de Gaetano Donizetti; libretul (semnat de Salvatore Cammarano) este după romanul lui Walter Scott „Mireasa lui Lammermoor"

- 1837: S-a născut, la Montier-en-Der, Charles Jacques Bouchard (m.1915), fiziolog francez. Membru de onoare al Academiei Române (1911). A descoperit că insuficienţa musculaturii stomacului este cauza dilatării lui (boala lui „Bouchard”). A publicat lucrări şi memorii de anatomie şi fiziologie, de patologie şi clinică medicală, de chimie medicală etc. A fost membru al Academiei Franceze de Ştiinţe şi al Academiei Franceze de Medicină. 

- 1849, 14/26: S-a născut Ivan Pavlov, fiziolog rus; a cercetat reflexele conditionate la animale, laureatul premiului Nobel. Ivan Petrovici Pavlov (n. 14/26 septembrie1849 – d. 27 februarie 1936) a fost un fiziolog, psiholog şi medic rus. I-a fost acordat Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru cercetări referitoare la sistemul digestiv. Pavlov a fost cunoscut pentru că a fost primul care a studiat fenomenul condiţionării clasice, în experimentele pe care le-a făcut cu câini. Cercetările lui Pavlov asupra reflexelor condiţionale au influenţat puternic nu doar ştiinţa, dar şi cultura de zi cu zi. Termenul „câinele lui Pavlov" este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacţionează la o anumită situaţie, în loc să folosească gândirea critică. Condiţionarea pavloviană a fost tema principală a romanului lui Aldous Huxley, Brave New World.

- 1874, 26.IX / 8.X: A avut loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc - un concurs de tir („tragere la semn"), la care au participat şi membrii Societăţii de Tir din Ungaria

- 1877: S-a născut Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; a fondat, împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals, un trio de renume mondial (1905-1944) (m. 1962)

- 1881, 26.IX / 8.X: S-a născut Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1926)

- 1886: S-a născut Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1977)

- 1887: A apărut primul disc plat de gramofon. Émile Berliner depune o cerere de brevet pentru discul plat care va inlocui cilindrul utilizat de Thomas Edison pentru fonograful sau. Emile Berliner (n. 20 mai 1851 la Hanovra, Germania - d. 3 august 1929, S.U.A., a fost un inginer şi inventator american de origine evreu german.

- 1888: S-a născut, la Saint Louis, Missouri, S.U.A., Thomas Stearns Eliot (m.1965), poet şi eseist englez de origine americană. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1948). A publicat versuri (Tărâmul pustietăţii, 1922; Patru cvartete, 1943), teatru poetic (Crimă în catedrală, 1935), critică asupra poeziei şi teatrului (Rostul poeziei şi rostul criticii; Ce este un clasic Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost un poet anglo-american, dramaturg și teoretician literar, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1948). Prin arta sa remarcabilă, T.S. Eliot a revolutionat întreaga poezie modernă engleză.

- 1889: S-a născut filosoful existenţialist german Martin Heidegger (m. 1976). Volumul Fiinţă şi timp, principala sa operă, conţine o analiză a modului specific de a fi în lume al omului. A mai publicat: Introducere în metafizică; Originea operei de artă; Nietzsche; Identitate şi diferenţă.

- 1891: S-a născut dirijorul francez Charles Münch (m. 1968)

- 1892, 26.IX / 8.X: S-a născut poeta rusă Marina Ţvetaeva (m. 1941)

- 1898: S-a născut George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic (m. 1937). A compus muzică de film, melodii, opera Porgy şi Bess, lucrări simfonice (Un american la Paris; Rapsodia albastră) şi altele. A fost membru de onoare al Academiei „Sfânta Cecilia” din Roma. Gershwin a compus atât pentru teatrele muzicale de pe Broadway cât si pentru sălile de concert clasic. S-a bucurat de mult succes prin compunerea unor melodii interpretate de cei mai cunoscuţi instrumentişti şi cântăreţi americani ca Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock şi multi alţii.

-1899: Pe bulevardul Pache-Protopopescu, la intersecţia cu bulevardul Ferdinand, a fost dezvelită statuia fostului primar al oraşului, patronul străzii; după 1989, bulevardul a reprimit numele fostului primar. Sub mandatul lui Pache-Protopopescu (aprilie 1888 – decembrie 1891) s-a modernizat oraşul, au fost sistematizate şi pavate numeroase străzi, s-a introdus iluminatul stradal electric şi noi linii de tramvai. În doar trei ani, cât a fost la cârma oraşului, a construit nu mai puţin 28 de şcoli, între care trebuie amintit Liceul „Gheorghe Lazăr”, dar şi un azil de noapte şi prima staţie de salvare ce transporta cu trăsurile gratuit bolnavii. Statuia lui Emanoil Pache-Protopopescu (1845-1893), opera sculptorului Ion Georgescu, a fost desfiinţată în iunie 1948. 

- 1902: A murit Levi Strauss, creatorul celebrilor pantaloni „blue jeans". Emigrant din Bavaria, a venit in Statele Unite in 1850 iar in 1853 a infiinţat impreună cu cei doi fraţi ai săi o fabrică specializată la început în confecţionarea pantalonilor pentru mineri apoi şi pentru văcari.

- 1905: S-a născut geograful Tiberiu I. Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

-1907:Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic (la 11.XII.1931, prin Statutul de la Westminster, va obţine calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului)

- 1907: S-a născut Dan Botta, poet, eseist şi dramaturg. Dan Botta (n. Adjud, m. 13 ianuarie 1958, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi traducător român din perioada interbelică. Frate al actorului şi poetului Emil Botta. Tatăl, medic, provine dintr-o veche familie ardelenească. Mama este corsicana Franceschi. Licenţiat în greacă veche, latină, drept şi educaţie fizică.

- 1909: S-a născut Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2002)

- 1912, 26.IX / 9.X: Izbucneşte primul război balcanic (până la 17/30.V.1913) între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane; România se declară neutră 

-1914: S-a născut Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1990)

- 1917: S-a născut pictorul Constantin Dipşe (m. 2010) 

- 1920: S-a născut Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog (m. 1999)

- 1929: In Statele Unite, pilotul automat este folosit pentru prima dată în cadrul unui zbor – pilot James Doolittle; acest sistem a fost inventat în 1914 de Elmer Sperry

- 1930: S-a născut tenorul german Fritz Wunderlich (m. 1966)

- 1934: Lansarea pachebotului Queen Mary 

- 1937: A murit Bessie Smith, cântareaţă de blues; supranumita „Queen of Blues”, interpretarea ei a marcat trecerea de la creaţia populară la blues-ul privit ca produs semnat artistic de o individualitate (n. 15.04.1894)

- 1940: A murit Walter Benjamin, scriitor şi critic literar german (n. 1892)

- 1944:Al doilea război mondial: Operaţia Market-Garden a eşuat Operaţia „Market-Garden" a fost un plan întocmit în al Doilea Război Mondial, menit să ducă la preluarea controlului asupra podurilor din oraşul olandez Arnhem, pe 26 septembrie 1944.

- 1945: A murit (la New York) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române din 1991. Béla Viktor János Bartók (n. 25 martie 1881,Sânnicolau Mare, d. 26 septembrie 1945, New York) a fost un compozitor şi pianist maghiar, unul din reprezentanţii de seamă ai muzicii moderne. Pianist şi pedagog de renume. A avut o contribuţie esenţială la culegerea ştiinţifică a folclorului. Creaţia sa de mare complexitate formală a acoperit toate genurile muzicale, de la cameral la operă (Castelul lui Barbă-Albastră, 1911) şi balet (Mandarinul miraculos, 1919) şi altele.

- 1945: S-a născut Bryan Ferry, vocalist, clăpar şi compozitor britanic

- 1947: S-a născut Ion M. Dumitru, poet, prozator şi traducător („Antologia poeziei gruzine", „Antologia poeziei chineze" ş. a.) 

-1948: S-a născut Olivia Newton-John, interpretă australiană de origine britanică

- 1950: S-a născut Dan Grecu, fost gimnast de performanţă, ulterior antrenor coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică

- 1957: S-a născut Cleopatra Lorinţiu, poetă, prozatoare, traducătoare şi jurnalistă

- 1960: Preşedintele Cubei, Fidel Castro, rosteşte cel mai lung discurs ţinut de cineva în faţa ONU (a durat 4 ore şi 29 minute)

- 1960: În Chicago, Illinois, Richard Nixon şi John F. Kennedy au luat parte la prima dezbatere prezidenţială televizată din lume

- 1960: A avut loc premiera filmului italian Rocco şi fraţii săi, în regia lui Luchino Visconti. În distribuţie au apărut, printre alţii, actorii Alain Delon, Renato Salvatori, Annie Girardot, Katina Paxinon. 

- 1969: The Beatles îşi lansează albumul „Abbey Road" în Anglia

- 1973: S-a stins din viaţă, la Roma, Anna Magnani (n.1908), actriţă italiană de film. A creat în cinematografia neorealistă, personajul femeii meridionale, energice, de o mare nobleţe sufletească (Roma, oraş deschis, 1969; Mama Roma, 1962; Secretul de la Santa Vittoria, 1969 şi multe altele). Pentru rolul din filmul Trandafirul tatuat, a primit Premiul Oscar (1955). 

- 1978: A murit fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937, cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1924; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1886). Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (n.1918), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru Fizică

- 1979: A murit Contesa Alexandra Tolstoi, fiica şi secretara scriitorului Lev Nikolaevici Tolstoi; a scris „Tolstoi - viaţa tatălui meu”, „Tragedia lui Tolstoi” (n. 1.07.1884)

- 1989: A murit muzicologul Ştefan Lakatoş (n. 1895)

- 1990: A murit Alberto Moravia (Alberto Pincherle), scriitor italian. 

- 1991: „A patra mineriadă": Minerii revin în Piaţa Victoriei. Au loc negocieri cu uşile închise, între reprezentanţii minerilor şi cei ai conducerii ţării. Se obţine demisia Guvernului Roman, anunţată la orele 12,30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să patrundă în Televiziune. Au loc scene de violenţă şi de vandalism

- 1992: A murit Dan Duţescu, unul dintre cei mai buni traducători români de literatură engleză (n. 1918)

- 1992: A murit basul Nicolae Secăreanu (n. 1901) 

- 1995: A murit pictorul Grigore Spirescu (n. 1922). 

- 1996: Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu, a decedat la Spitalul Municipal din Viena, în urma unei hemoragii provocate de spargerea unor varice esofagiene, pe fondul unei ciroze hepatice şi a unei hepatite C.

- 1998: A murit Ion Dumitriu, pictor român. Ion Dumitriu (n. 1 martie 1943 în Galaţi, d. Bucureşti) a fost un pictor român. Ion Dumitriu a absolvit şcoala generală şi liceului în Galaţi (1951 - 1962). În perioada 1960-1962 frecventează cercul de artă plastică din cadrul Casei de cultură Salom Alehem, condus de pictoriţa Lola Dorothea Roth Smirer. Între 1962 - 1965 este student la Institutul pedagogic, Facultatea de Arte Plastice din Bucureşti iar între 1978 - 1981 la Secţia Muzeologie, Profesor de desen. din cadrul aceleiaşi facultăţi.Din 1966 este profesor de desen la câteva şcoli generale din Bucureşti şi împrejurimi: Şcoala Generală din comuna Ciorogârla, Şcoala Generală nr. 157, Militari, Şcoala Generală nr. 161, Giuleşti Sârbi, Şcoala Generală nr. 142, Militari, Şcoala Generală nr. 162, Giuleşti. Din 1980 şi până la sfârşitul vieţii a fost profesor de desen-pictură la Liceul „Nicolae Tonitza” din Bucureşti.În fiecare vară, între anii 1971 şi 1991, timp de câteva săptămâni, pictorul îşi avea atelierul la Poiana Mărului în judeţul Braşov. Şi-a dezvoltat aici un discurs individual clar articulat. Critica a vorbit un timp despre Şcoala de la Poiana Mărului, incluzându-l între reprezentanţii ei (pe lângă Horia Bernea, Teodor Moraru, Teodor Rusu, Şerban Epure şi alţii) şi pe Ion Dumitriu. Începând din anii 1970, a călătorit şi în străinătate, nutrind o curiozitate activă faţă de oameni şi locuri noi, întorcându-se cu recolte de fotografii şi obiecte ce fixau stări, momente, un specific local, şi îmbogăţeau opera ca surse de inspiraţie, sau atelierul ca însumare de mărturii materiale ale unei sau a unor mitologii personale. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici (secţia pictură) începând din 1975, iar în perioada 1991-1993 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al acesteia.

- 2002: Timişoara a devenit primul oraş din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopţii, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminanţă, fără a afecta însă siguranţa circulaţiei, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută 

- 2002: În urma naufragiului feribotului senegalez „Joola", în largul coastelor Gambiei, din cei   1034 de pasageri aflaţi la bord, doar 64 au supravieţuit 

- 2003: A murit Robert Palmer, cântăreţ britanic (de soul, jazz, rock, pop şi blues) (n. 1949)

- 2008: A murit Paul Newman, actor şi regizor american de film (n. 1925)

- 2010: A murit actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii '30, redevenită celebră în 1997, când a j ucat în filmul „Titanic", în regia lui James Cameron (n. 1910)