$$_

 Pegas era bicicleta pe care o avea toată lumea în anii '80, dar dacă era a ta nouă, cu calul înaripat strălucitor, devenieai brusc cel mai cool copil din tot cartierul.

Când părinții îți cumpărau o bicicletă Pegas nouă, nu primeai doar un mijloc de transport - primeai un bilet către popularitate și libertate. Prima ieșire cu ea era un eveniment. Toți copiii din cartier se opreau din joacă și se adunau în jurul tău. "Uite, are Pegas nou!", se auzea prin mulțime.

Brusc deveneai cel mai căutat. "Mă dai și pe mine o tură?", "Lasă-mă să încerc și eu!", "Mă învățați să merg?". Ceilalți se băteau să facă măcar un tur în curte, să simtă cum e să fii "regele pe două roți". Tu hotărai cine merită și cine nu.

Cu Pegas-ul deveneai messager-ul oficial al cartierului. Când trebuia să duci o veste urgent la copiii de pe strada de alături, tu erai ales. Când cineva avea nevoie să trimită ceva la magazin repede, te puneau pe tine. "Du-te cu Pegas-ul să iei pâine că e coadă mare!", îți spuneau părinții. Și tu te simțeai important.

Doar cei care au trăit acele vremuri înțeleg cu adevărat ce însemna să ai primul Pegas din cartier - erai brusc cel mai invidiat copil din tot blocul.

Cartierul nu mai avea granițe. Puteai ajunge la parcul de la celălalt capăt în câteva minute, să explorezi străduțe pe care nu le văzuseși niciodată. Magazinul de pe strada de alături devenea aproape. Era libertatea pe două roți.

Jocurile se schimbau complet. Nu mai jucai fotbal în fața blocului - organizai curse de viteză pe aleile din cartier. Deveneai curier între grupurile de copii. Când gaștile din diferite părți ale cartierului voiau să comunice, tu erai telegrafistul.

Cel mai frumos era să îi înveți pe alții să meargă. Îi țineai de șa, alergai alături de ei, și când îi lăsai singuri prima dată, se simțeau eroi. "Am mers singur pe Pegas!", era cea mai mare realizare.

Seara îl duceai în scară cu grijă, îl ștergai de praful zilei. A doua zi abia așteptai să îl scoți din nou și să fii din nou starul cartierului.

Te-ai întrebat vreodată cum era să fii copil când o bicicletă îți putea schimba complet statutul social? Pentru că în anii '80, Pegas nu era doar o bicicletă - era cheia către o copilărie de neuitat.

Astăzi, când copiii au skateboard-uri electrice și trotinete smart, puțini mai știu că acum 40 de ani cel mai mare vis al unui copil român era să aibă propriul lui Pegas cu care să cucerească străzile cartierului și să devină, măcar pentru o vară, regele libertății pe două roți.

$$$

 Locul din București unde mureau 300 de oameni pe zi în cea mai cumplită epidemie din istoria Capitalei este acum cartierul Balta Albă, construit pe groapa comună a ciumaților.

În 1813, când domnea Ioan Caragea, București-ul a devenit un oraș-fantomă. Ciuma bubonică, adusă din Imperiul Otoman, ucidea zilnic sute de oameni. Străzile erau pline de cadavre care așteptau să fie ridicate de ciocli - oamenii imuni la boală care colectau morții.

Situația devenise atât de disperată încât spitalele Colțea și Pantelimon, cu o capacitate de 1000 de persoane, erau rapid depășite. Cadavrele se înmulțeau mai repede decât puteau fi înmormântate. În oraș se instalase anarhia completă - violuri, crime, jafuri erau la ordinea zilei.

La marginea Bucureștiului, unde e acum cartierul Balta Albă, autoritățile au săpat o groapă comună uriașă. Aici erau aruncate cadavrele ciumaților și imediat acoperite cu var nestins pentru a preveni răspândirea bolii. Varul topea carnea de pe oase într-un proces îngrozitor.

Doar cei care au trăit acele vremuri înțeleg cu adevărat ce însemna să vezi un oraș întreg transformându-se într-un cimitir la cer deschis.

De fiecare dată când ploua, varul din groapa comună ieșea la suprafață, formând bălți albe sinistre care dădeau zonei numele pe care îl poartă și astăzi. Apa se evapora greu, iar pământul rămânea alb de la chimicalele mortare timp de săptămâni.

Cioclii deveniseră mai temu'ți decât boala însăși. Intrau cu căruțele în case, luau nu doar morții, ci și pe cei pe moarte pentru a le grăbi sfârșitul și a le fura bunurile. Multe cadavre erau aruncate încă vii în groapa comună, unde agonizau în var.

Epidemia a durat până în primăvara lui 1814, omorând jumătate din populația Bucureștiului - aproximativ 40.000 de oameni. În întreaga Țară Românească au murit peste 90.000 de suflete. Când s-a terminat, orașul era un cimitir imens, cu clădiri în paragină și haite de câini care se hrăneau cu rămășițele ciumaților.

Groapa comună nu a fost niciodată relocată sau sfințită. Peste ea s-au construit străzi, blocuri, magazine. Unii locuitori povestesc despre fenomene ciudate - sinucideri în lanț, aparițiți, senzația constantă de chin și disperare. Poate sunt doar superstiții, poate nu.

Astăzi, când treci prin cartierul Balta Albă, gândește-te că sub asfaltul pe care calci se odihnesc rămășițele a zeci de mii de bucureșteni care au murit în cea mai neagră perioadă din istoria Capitalei - când varul alb transforma oamenii în nimic.

$$$

 Tainele viorilor Stradivarius.

Timp de trei secole, secretul celui mai măreț meșter al lutieriei a rămas nedeslușit. Doar viorile sale cântă asemenea unor îngeri. Nici știința modernă, nici cele mai noi tehnologii nu au izbutit să atingă ceea ce pentru un geniu era doar meșteșug.

Marele maestru Antonio Stradivari și-a închinat întreaga existență creării instrumentelor muzicale care aveau să-i slăvească numele în eternitate. De-a lungul celor 93 de ani de viață, a dat naștere la peste 1100 de viori, violoncele, contrabași, chitare și viole. O singură dată a făurit chiar și o harpă.

Despre viața sa s-au păstrat puține mărturii. Era un om retras, dar un lucru este cert: geniul său era dublat de o trudă neostoită. A lucrat până în ceasul morții. Astăzi mai există între 630 și 650 de instrumente ieșite din mâinile sale, majoritatea viori, deși numărul exact rămâne necunoscut.

Viorile moderne, rod al celor mai avansate descoperiri tehnologice și fizice, nu pot reda însă aceeași vibrație. Trei sute de ani s-au purtat dezbateri despre „misterul Stradivarius”, iar savanții au înaintat ipoteze dintre cele mai fanteziste. O teorie susține că maestrul poseda secretul unei lăcuri magice, care conferea instrumentelor un timbru unic. Legendele spun că rețeta ar fi aflat-o într-o farmacie, apoi a desăvârșit-o, adăugând în lac aripi de insecte și praful adunat pe podeaua atelierului său.

Altă tradiție afirmă că folosea rășini din arbori crescuți în pădurile tiroleze, tăiate în întregime la scurt timp după aceea. Unii cercetători cred că Stradivari lucra lemnul brazilor înalți, crescuți în vremuri de ierni neobișnuit de aspre, ceea ce le-ar fi sporit densitatea și calitatea sonoră. Alții sunt convinși că taina stă în forma instrumentului însuși. Această aură de mister nu face decât să adauge un farmec aparte creațiilor sale.

Soarta instrumentelor lui Stradivari a fost însă departe de a fi liniștită. Valoarea fiecăruia variază astăzi între jumătate de milion și zeci de milioane de euro, deși, în esență, sunt neprețuite. Toate au un nume, sunt riguros înregistrate și păzite ca lumina ochilor, dar aceasta nu i-a împiedicat pe hoți să le fure cu o regularitate tulburătoare.

Cea mai enigmatică poveste este legată de vioara „Koșanski”.

Înainte de revoluție, în Rusia strălucea un virtuoz numit astfel, asemănat de critici cu însuși Paganini. Întreaga Europă îi aclama măiestria. Într-o zi, a fost invitat să cânte în fața țarului, iar Nicolae al II-lea i-a oferit după concert un instrument Stradivarius. Nu era un dar, ci o încredințare menită să glorifice în lume școala rusească de vioară. Revoluția l-a găsit în străinătate și nu s-a mai întors. După moartea familiei imperiale, a socotit vioara ca fiind a lui.

În realitate, aparținea Rusiei. Muzicianul a sfârșit în sărăcie și uitare, iar nici banii obținuți pe instrument nu i-au adus salvare. „Koșanski” a trecut din mână în mână, fiind furată de cinci ori. Cea mai răsunătoare dispariție s-a petrecut când aparținea violonistului Pierre Amoyal. Atât de mult o prețuia, încât comandase un toc blindat. Însă după un concert, automobilul său a fost furat cu tot cu relicva de neprețuit. Pista a dus la un dependent de droguri și recidivist, găsit mort înainte să fie capturat. De atunci, nimeni nu mai știe cu adevărat unde se află.

Șirul disparițiilor continuă. În 2005, în Argentina a fost sustrasă o vioară Stradivarius din 1736, estimată la patru milioane de dolari, descoperită întâmplător într-un anticariat. În Viena, în 2022, vioara lui Christian Altenburger, în valoare de 2,5 milioane de euro, a fost furată după ce hoții au tăiat seiful cu autogen. În America, o violoncelă de 3,5 milioane a fost recuperată grație vigilenței comunității muzicale și unui filantrop anonim.

Uneori, destinul acestor instrumente cunoaște întorsături miraculoase. În 2004, violoncelul lui Peter Stumpf, concertmaistru la Filarmonica din Los Angeles, a fost furat și aruncat într-un container. A fost găsit de o asistentă medicală, care l-a scos din tomberon fără să bănuiască ce comoară descoperise.

Dar cea mai uimitoare poveste îi aparține unui maghiar de 68 de ani, Imre Horváth. Răscolind podul șoprului său, a dat peste o vioară ce s-a dovedit a fi un Stradivarius autentic. Dintr-o clipă, viața i s-a schimbat: a hotărât să o vândă și să-și asigure o bătrânețe lipsită de griji. Cel mai probabil, comoara fusese ascunsă acolo de tatăl său, care plecase pe front și nu s-a mai întors niciodată.

Astfel, între legendă și realitate, viorile lui Antonio Stradivari rămân nu doar instrumente, ci simboluri vii ale unei perfecțiuni inaccesibile, ce înfruntă timpul și destinul.

$$$$

 Oamenii de știință germani au publicat de curând date remarcabile: în ultimele cinci decenii, nivelul de trai al germanilor a crescut, în medie, cu 400%, iar numărul celor nefericiți, chinuiți de depresie, a sporit cu 38%.

De ce se întâmplă acest lucru? De ce funcționează o proporție atât de nedreaptă? Eu numesc acest fenomen „blestemul material al omenirii”.

Totul a început în urmă cu un secol, în America. Henry Ford a devenit cel mai bogat om din lume datorită reformării producției de automobile. Reușitele sale au inspirat mulți antreprenori vizionari să creeze branduri legendare: Cadillac, Chevrolet, Buick, Dodge. Noile mașini au invadat literalmente America. Dar, după o vreme, vânzările au început să scadă vertiginos. Piața se saturase.

Și, într-adevăr, la ce bun să cumperi o mașină nouă, când cea veche funcționează impecabil? De ce să arunci banii? Confruntați cu problema vânzărilor, genialii strategi ai marketingului au găsit o soluție perfidă: au început să sădească în mintea proprietarilor de automobile vechi sentimentul de inferioritate.

De atunci, producătorii au lansat an de an modele noi, iar succesul lor a devenit un model pentru antreprenorii din alte domenii: îmbrăcăminte, cosmetice, încălțăminte. Și de acolo a început goana oarbă… nu spre rai, ci spre infern.

Vedem adesea cum adolescenți înveșmântați în haine „la modă” privesc cu dispreț un copil care nu își poate permite asemenea lux. Să nu uităm: de două ori pe an, producătorii de haine lansează colecții noi. Experți și designeri repetă obsesiv: „sezonul acesta se poartă verdele”. Care este scopul? Acest truc viclean nu urmărește decât creșterea vânzărilor. Cei care, anul trecut, au cumpărat aceeași piesă vestimentară în roșu se vor simți acum stingheri.

Corporațiile transnaționale manipulează necontenit conștiința consumatorului credul, lansând noi dispozitive, noi haine, noi obiecte efemere. Pe publicitate se cheltuiesc anual 500 de miliarde de dolari — o sumă suficientă pentru a adânci nefericirea umanității. Spre comparație, pentru a eradica foametea la nivel global ar fi necesare doar 50 de miliarde pe an.

Drama nu constă doar în faptul că suntem siliți să aruncăm lucruri bune, doar pentru că au ieșit din modă. Tragedia umanității stă în așteptările zadarnice. Cumpărând un automobil nou, omul se bucură pentru foarte scurt timp. Dacă, însă, a doua zi prietenii își achiziționează mașini mai luxoase, bucuria lui se năruie într-o clipită.

Mulți dintre noi aleargă după obiecte de lux și, fără să-și dea seama, devin tot mai nefericiți. „Cursa șobolanilor” a transformat viața într-un infern, într-o absurditate desăvârșită.

Eu, însă, iubesc lucrurile mele vechi. Unele pulovere și pantofi sport mă slujesc de mai bine de zece ani. Dar de îndată ce trebuie să merg la o recepție sau la o întâlnire de afaceri, mă încearcă sentimentul unei constrângeri umilitoare: trebuie să arăt ca toți ceilalți. Încă suntem judecați după haine. Totuși, cu cât devii mai conștient de tine însuți, cu cât trăiești mai mult bucuria învățării și a dezvoltării personale, cu atât te ridici mai sus deasupra acestui întuneric al vanității.

Avea dreptate Socrate când spunea: „În lume există un singur bine — cunoașterea, și un singur rău — ignoranța.”

©️ Natalia Manejeva

$$$

 Topul celor 40 cei mai inteligenţi oameni din istorie. Einstein este pe locul doi. În listă a intrat şi omul care a realizat crima perfectă!!Hovawart

 

Din listă lipsesc, însă, Charles Darwin şi Stephen Hawking. Alte persoane consideră că inteligenţa lui Shakespeare nu poate fi comparată cu cea a lui Marie Curie. În listă sunt incluse personalităţile cu o rată a IQ-ului de peste 200.

Deoarece în timpul lui Nicolaus Copernicus nu existau testele pentru măsurarea IQ-ului, Thims a utilizat metodologia COX pentru a prezice IQ-ul personalităţilor istorice.

Mai jos găsiţi lista celor 40 cei mai inteligenţi oameni:

1. Lista îl clasează pe Johann Goethe drept cel mai deştept om din istorie, cu un IQ între 210-225. Acesta a creat prima teorie a evoluţiei, de asemenea a pus bazele chimiei şi a fost un geniu literar, abilitate reflectată în opera ,,Faust”.

2. Recunoscutul fizician şi creatorul teoriei relativităţii Albert Einstein este al doilea cel mai inteligent om din istorie, cu un IQ între 160-225

3. Pe locul trei se clasează Leonardo da Vinci, pictorul renascentist, arhitect, muzician, matematician, care a realizat portretul Mona Lisei şi şi-a imaginat elicoptere înainte ca acestea să fie inventate.

4. Issac Nwton se clasează pe locul patru. Celebrul fizician şi matematician englez care a formulat teoria gravitaţiei şi legea mişcării corpurilor avea IQ-ul între 190-200.

5. James Maxwell avea un IQ între 190 şi 205, acesta este un recunoscut fizician, predecesorul teoriilor lui Einstein. Acesta a dezvoltat teoria radiaţiilor electromagnetice.

6. Rudolf Clausius a fost un fizician german care a creat a doua lege a termodinamicii, de asemenea a fost primul care a sugerat că moleculele sunt realizate din atomi, acesta avea un IQ între 190-205.

7. Nicolaus Copernicus, matematicianul şi astronomul polonez a creat un nou model al Universului poziţionând Soarele în centrul acestuia. IQ-ul acestuia era situat între 160 şi 200.

8. Gottfried Leibniz avea un IQ între 182 şi 205. A fost un filozof german care a avut contribuţii masive în fizică, dar şi lingvistică, dezvoltând o nouă lege a mişcării şi o filozofie a limbajului.

9. Cu un IQ între 200 şi 300, Wiliam Sidis este unul dintre copiii geniu considerat inspiraţie pentru filmul Good Will Hunting.

10. Thomas Young se situează pe locul zece cu un IQ între 185 şi 200. A realizat descoperiri în cadrul anatomiei umane şi în optică, inclusiv schimbarea formei ochiului atunci când focusează un obiect.

11. Carl Gauss avea un IQ între 250 şi 300, matematicianul de origine germană a fost un copil minune care a contribuit în domeniile algebrei şi a statisticilor.

12. Galileo Galilei, faimosul matematician italian,a descoperit că Venus trece prin mai multe faze, iar Jupiter ar avea patru aştri selenari. IQ-ul acestuia era între 180-200.

13. Leonhard Euler este fondatorul disciplinei matematică, având un IQ între 180-200.

14. Nikola Tesla, inventatorul bobinei Tesla şi a sistemului de telecomunicaţii transatlantic, IQ-ul acestuia era între 140-310.

15. Wiliam Shakespeare avea un IQ de 210, fiind cunoscut ca cel mai bun scriitor englez, realizând cele mai cunoscute opere din lume.

16. Francois-Marie Arouet este considerat unul dintre cei mai buni scriitori francezi. Acesta a fost un critic al lui Descartes, IQ-ul său fiind între 190-200.

17. Ettore Majorana, fizicianul italian, unul dintre experţii în care au descoperit reacţia particulelor subatomice, IQ-ul său situându-se între 183-200.

18. Emanuel Swedenborg avea un IQ de 165-210. A fost recunoscut pentru munca sa teologică, putând să descrie Raiul şi Iadul considerând că poate să le viziteze când doreşte.

19. Chrtopher Hirata a fost un copil minune, astrofizician angajat de NASA la doar 16 ani pentru a cerceta colonizarea planetei Marte, IQ-ul său fiind de 225.

20. John Stuard Mill, un filozof care încă este contestat de politicienii din zilele noastre, Iq-ul acestuia fiind situat între 180-200.

21. Terence Tao, poreclit ,,Mozart al matematicii”. Tao a fost un copil minune care a contribuit la teoriile numerelor şi analiza armonică.

22. Hypatia of Alexandria a fost o femeie astronom şi matematician din secolul al-IV-lea, aceasta a fost ucisă pentru ideile sale futuriste, IQ-ul său fiind între 170 şi 210.

23. Hugo Grotius are un IQ de 200, fiind primul avocat din listă. Juristul olandez a contribuit la realizarea legilor internaţionale.

24. Thomas Wolsey, având acelaşi IQ ca predecesorul său, secundul lui Henry al-VIII-lea, a reuşit să controleze statul şi biserica din umbră.

25. Marie Curie, chimista şi fiziciana poloneză a fost un pionier al cercetărilor radioactivităţii. A fost prima femeie care a câştigat două premii Nobel, IQ-ul său fiind între 180-200.

26. Francis Galton avea un IQ de 200. Este inventatorul hărţilor meteo moderne şi a fost primul care a sugerat că prin amprente poate fi prins un criminal.

27. Kim Ung-Yong are un IQ între 200 şi 210 a fost un copil geniu, s-a vehiculat că la trei ani a început cursurile universitare şi la patru ani a învăţat să vorbească patru limbi.

28. Edith Stern este încă un copil geniu cu un IQ între 200 şi 203. Stern a fost crescută de tatăl său pentru a deveni omul perfect, a început facultatea la vârsta de 12 ani.

29. Dylan Jones a avut un IQ de 200, a absolvit facultatea la vârsta de 16 ani.

30. Sho Yan o avea acelaşi IQ ca cel al predecesorului său, a fost cel mai tânăr student de la Universitatea din Chicago

31. Michael Grost a intrat la colegiu la 10 ani, acum lucrează în IT.

32. Naida Camukova a reuşit să înveţe să vorbească şapte limbi, IQ-ul său fiind de 200.

33. Michael Kearney a fost unul dintre copiii geniu diagnosticat cu ADHD, până la vârsta de 22 de ani a obţinut patru titluri.

34. Adragon De Mello avea un IQ de 400, fiind un copil geniu care a terminat universitatea la 11 ani.

35. Ainan Cawley este un copil minune britanic.

36. Marnen Laibow Koser avea un IQ de 268, este unul dintre copiii geniu care acum lucrează ca web developer şi compozitor.

37. Nathan Leopold avea un Iq între 200 şi 210. Copilul geniu a devenit un criminal, împreună cu Richard Leob a ucis un băiat pentru a realiza ”crima perfectă”.

38. Christopher Langan a fost cunoscut ca cel mai deştept om din America. Acesta a dezvoltat Modelul cognitiv şi teoretic al Universului.

39. Marilyn vos Savant a avut un IQ între 127 şi 228, a fost un copil minune care a devenit scriitor.

40. Rick Rosner este un geniu neconvenţional, acesta a lucrat ca striper şi la TV, are un IQ între 140 şi 250.

În listă sunt incluse numeroase femei, dar mult mai puţine decât bărbaţii, deoarece femeile nu au avut parte de acelaşi nivel de educaţie.

Sursa: Mail Online

$$$

 MEMORIE CULTURALĂ - PAULO COELHO -

Paulo Coelho s-a născut în data de 24 august 1947, Rio de Janeiro şi este un scriitor brazilian. Cărțile lui au fost traduse în 81 de limbi și publicate în peste 170 de țări. Ideile de bază sunt drama și psihologia.

Este fiul lui Pedro, inginer, și al Lygiei, casnică. La șapte ani a intrat la școala iezuită San Ignacio din Rio de Janeiro. 

A câștigat primul său premiu literar într-un concurs școlar de poezie, iar sora lui, Sonia, își amintește cum și ea a câștigat un premiu pentru eseu prezentând o lucrare pe care Paulo o aruncase în coșul de hârtii.

Din "Publishing Trends" aflăm că romanul său "Alchimistul"

 s-a aflat pe locul 6 în lume ca vânzări în 2003. "Unsprezece minute"a fost pe primul loc peste tot în lume, cu excepția Angliei, unde s-a aflat pe locul al doilea. "Zahir", publicat în 2005, s-a situat pe locul trei pe lista de bestselleruri.

"Alchimistul" e unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului XX. Este pe primul loc în listele de bestselleruri din 74 țări, vânzându-se, până acum, în 35 de milioane de exemplare. "Alchimistul" i-a adus autorului în 2008 un record Guiness pentru cea mai tradusă carte (67 de limbi).

Pentru "Alchimistul" autorul a primit numeroase laude de la diferite personalități, de la Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel, până la Madonna, care o numără printre cărțile preferate. Romanul acesta a inspirat multe alte proiecte: un musical din Japonia, piese de teatru din Franța, Belgia, SUA, Turcia, Italia, Elveția. Este, de asemenea, tema a două simfonii în Italia și SUA, iar textul său a fost ilustrat de celebrul artist francez Moebius (scenograful filmelor Al cincilea element și Alien).

Înainte de a deveni unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii a fost un hippie rebel, apoi autor dramatic, director de teatru, jurnalist, poet. În 1986 face pelerinajul la Santiago de Compostela, eveniment care i-a marcat viața și cariera literară. Deși profund atașat de Brazilia natală (își scrie operele la calculator, în fața oceanului, în vila de la Copacabana). Cărțile sale dezvoltă drame universale, valabile oriunde și pentru oricine, ceea ce explică primirea entuziastă de care se bucură pe toate meridianele. Cărțile lui Paulo Coelho, editate în 150 de țări și traduse în peste 50 de limbi, s-au vândut în zeci de milioane de exemplare. Este consilier special UNESCO în cadrul programului Convergențe spirituale și dialoguri interculturale, co-director al Centrului Shimon Peres pentru pace. Distins cu numeroase și importante premii, medalii și ordine, printre care cel de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare din Franța (martie 2000). Este fondator al Institutului Paulo Coelho, care acordă ajutoare îndeosebi copiilor și bătrânilor din păturile defavorizate ale societății braziliene.

$$$

 MEMORIE CULTURALĂ - JORGE LUIS BORGES 

Jorge Luis Borges s-a nascut la data de 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. 

Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare).

A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton.

Citate Jorge Luis Borges:

"Am comis cel mai grav dintre păcatele pe care le poate comite un om: n-am fost fericit." 

“Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face. 

Cu timpul înţelegi că dacă ai rănit grav un prieten, e foarte probabil că niciodată prietenia lui nu va mai fi la aceeaşi intensitate. 

Cu timpul îţi dai seama că deşi poţi fi fericit cu prietenii tăi, într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece. 

Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită alături de fiecare fiinţă nu se va mai repeta niciodată. 

Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau dispreţuieşte o fiinţă umană, mai devreme sau mai târziu va suferi aceleaşi umilinţe şi dispreţ, dar multiplicate, ridicate la pătrat. 

Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se petreacă, asta va determina că, în final, ele nu vor mai fi aşa cum sperai. 

Cu timpul îţi dai seama că, în realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.

Dar, din păcate, se învaţă doar cu timpul.”

“Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti.”

“Pământul e un rai. Iadul e să nu bagi în seamă asta.”