$$$

 O CARTE PE ZI - “VIAȚA CA UN RAU” DE SHELLEY READ 

Shelley Read, scriitoarea acestui roman, trăiește în Colorado, la fel ca înaintașii ei de cinci generații încoace. Locuiește în munții Elk din partea de vest a statului și se simte cel mai bine în vârf de munte. 

Aproape trei decenii a fost conferențiar la Western Colorado University, unde a predat arta narativă, literatură, studii de mediu și gândire critică; a fondat programul de studii de Protecția mediului și Sustenabilitate și un program de sprijin pentru studenții la prima generație și în situație de risc. Shelley are diplomă de licență în artă narativă și studii literare de la University of Denver și a absolvit programul postuniversitar de scriere creativă de la Temple University. Contribuie cu regularitate la Crested Butte Magazine și Gunnison Valley Journal și este membru în consiliul de administrație al “Vita Institute for the Arts”.

Cartea “Viața ca un rau”, este o poveste tragică și plină de speranță despre iubire și pierdere, familie și supraviețuire.

Personajul principal - Victoria Nash - are doar șaptesprezece ani și se ocupă de livada de piersici a familiei sale, aflată la marginea unui orășel din Colorado. Wilson Moon este un hoinar cu un trecut misterios, hotărât să-și trăiască viața după regulile lui. Victoria (Torie) îl întâlnește întâmplător pe Wil la un colț de stradă, o întâlnire care le va schimba profund viețile.

Când lovește tragedia, fata părăsește singurul cămin pe care l-a cunoscut vreodată și fuge în munți, unde se luptă să supraviețuiască în sălbăticie fără nici o idee clară despre ceea ce îi va aduce viitorul. 

Pe măsură ce anotimpurile se schimbă, Torie conștientizează, de asemenea, schimbările din ea însăși, găsind în peisajul de o frumusețe sălbatică sensul și puterea de a merge mai departe și de a reconstrui tot ce a pierdut.

Combinând personaje de neuitat și un decor natural care-ți taie respirația, “Viața ca un râu” este o poveste zguduitoare despre supraviețuire și o dramă pasionantă despre maturizare, adevăr, soartă și cele mai profunde mistere ale iubirii.

“Shelley Read a scris un roman splendid despre o tânără strivită de împrejurări care trebuie să găsească o cale de a ierta înainte de a putea iubi... Viața ca un râu este un debut literar uimitor plasat în inima visului american.“ Adriana Trigiani

“Debutul superb al lui Shelley Read, Viața ca un râu, tratează o gamă impresionantă de teme: tandrețea și curiozitatea primei iubiri, durerea veșnică a pierderii, brutalitatea rasismului, capacitatea uriașă de rezistență a naturii chiar și în fața distrugerilor provocate de om și miracolul precar al dragostei de mamă. Plină de înțelepciune și empatie, această mărturie zguduitoare a vieții autentice merită să fie savurată, prețuită, împărtășită.“

Meg Waite Clayton

În Viața ca un râu, Shelley Read oferă povestea cutremurătoare și în același timp reconfortantă a unei fete care devine femeie într-o lume a bărbaților. Tânăra Victoria Nash este la fel de dură și de viguroasă ca munții din Colorado în care își găsește refugiu și la fel de delicată ca piersicile care constituie moștenirea familiei sale.“ Tiffany Quay Tyson

“Vocea lirică a lui Shelley Read este o forță a naturii, iar atunci când i-o împrumută unei femei care duce o viață de trudă și de luptă în Coloradoul rural, rezultatul este tragic, dătător de speranță și absolut de neuitat.“ Bonnie Garmus

“Read, de loc din Colorado, la fel ca înaintașii ei până la a cincea generație, schițează personajele și decorurile respectând caracteristicile epocii, cu imagini copleșitoare și metafore perfect alese.“ Booklist

“Această poveste ambițioasă și empatică despre capacitatea unei femei de a-și reface viața se desfășoară pe fundalul uluitor al naturii, cu arborii, munții și lumina ei.“ The Independent

“Read descrie cu finețe atracția crescândă dintre Torie și Wil, pe fundalul prejudecăților pline de ostilitate la adresa nativilor americani. Iubirea lor este «mica întorsătură a sorții» care va modifica pentru totdeauna traiectoria vieții lui Torie. Cu o precizie delicată, Read evocă atât asprimea naturii din Colorado, cât și peisajul din inimile tulburate ale personajelor ei. Un debut promițător.“ Kirkus Reviews

Lectură plăcută!📖

$¢$

 11 Iulie – Ziua în care ecourile istoriei se împletesc cu tăcerile grele ✨🌿

🕯️ 11 iulie 1995 – Srebrenica.

Ziua în care Europa a amuțit. Peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci au fost uciși în ceea ce a devenit cel mai grav genocid pe continent după cel de-al Doilea Război Mondial. O lecție de cruzime, dar și de rușinoasă indiferență internațională.

Astăzi, 11 iulie e Ziua Internațională de Comemorare a Genocidului de la #SrebrenicaGenocide. Nu uităm.

📜 Tot pe 11 iulie, în 1897, se năștea Enid Blyton, scriitoare britanică ce a adus milioane de copii în aventuri cu detectivi, mistere și prietenii de neclintit. Cărțile ei nu s-au citit — s-au devorat, cu lanterna sub pătură.

🎶 În 1934, se năștea Giorgio #armani, omul care a reinventat eleganța în modă. Fără stridență, fără exces — doar linii curate, discreție, putere tăcută. Un fel de poezie care se îmbracă.

🏛️ Iar în 1921 lua ființă Republica Populară Mongolă, prima țară comunistă din afara URSS. Un pas mic în geopolitică, un salt mare în umbrele istoriei secolului XX.

💬 #11iulie nu e o zi oarecare. E o zi a contrastelor: moarte și memorie, copilărie și traumă, costum și sânge.

O zi în care istoria nu are un singur ton, ci un cor de voci — și uneori, un minut de reculegere.

#beyourself #summervibes

$$$

 🔹️ Strada Sforii din Brașov este mai mult decât o simplă alee urbană – este un loc unde istoria pare că se strecoară, la propriu, printre ziduri.

Cu o lățime care variază între 1,11 metri și 1,35 metri, această stradă este recunoscută drept a treia cea mai îngustă stradă din Europa, după cele din Reutlingen (Germania) și Exeter (Marea Britanie).

Situată în inima centrului vechi al Brașovului, Strada Sforii face legătura între străzile Poarta Șchei și Cerbului. La prima vedere, pare o simplă fâșie de spațiu urban uitat de timp. Dar, odată ce pășești între zidurile sale apropiate, ai senzația că ai intrat într-o altă epocă. Pereții vechi, zugrăviți în culori pastelate, răsună uneori de râsetele turiștilor care se străduiesc să treacă doi câte doi, fără să se atingă de pereți.

🔹️ Puțini știu însă că această stradă nu a fost concepută inițial pentru plimbări romantice sau poze de Instagram.

Strada Sforii a fost construită în secolul al XVII-lea, cu un scop cât se poate de practic: asigurarea unui coridor de intervenție pentru pompieri, care aveau nevoie de rute rapide de acces între clădirile medievale, în caz de incendiu.

Într-o vreme în care incendiile devastau orașele frecvent, iar străzile erau înguste și întortocheate, fiecare secundă conta. Strada Sforii era, așadar, o arteră de urgență. Nu era prevăzută pentru circulația cetățenilor, ci pentru salvatori – un detaliu ce adaugă și mai multă noblețe acestei alei minuscule.

🔹️ Astăzi, Strada Sforii este una dintre cele mai fotografiate atracții din Brașov, o adevărată emblemă turistică. Vizitatorii din întreaga lume vin să o vadă, să se strecoare prin ea și să simtă farmecul unei străzi care păstrează nealterat spiritul orașului medieval. A fost restaurată și iluminată discret, păstrându-și totodată autenticitatea.

De-a lungul timpului, strada a fost asociată și cu tot felul de legende urbane. Se spune că, odinioară, tinerii îndrăgostiți se întâlneau aici pe furiș, iar un sărut pe Strada Sforii aduce noroc în dragoste. Nu se știe dacă este adevărat, dar, cu siguranță, locul inspiră apropiere – la propriu și la figurat.

🔹️ Dincolo de recordul său ca una dintre cele mai înguste străzi ale continentului, Strada Sforii este și un simbol al identității Brașovului: un oraș în care trecutul nu e uitat, ci păstrat viu, în fiecare colț ascuns, în fiecare piatră de caldarâm.

🔹️Așadar, dacă ajungi în Brașov, nu rata ocazia de a străbate cei aproximativ 80 de metri ai acestei străzi legendare. E o experiență care durează doar câteva minute, dar pe care nu o vei uita niciodată.

Sursa #net.

$$$

 MEMORIE CULTURALA - PABLO NERUDA

Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 – d. 23 septembrie, 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul "Cununa de aur" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin "Pentru întărirea păcii între popoare", 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.

Te Amo - Pablo Neruda (versiunea în română) 

Te iubesc 

Te iubesc într-un fel inexplicabil, într-o formă de nespus, într-un mod contradictoriu.

Te iubesc

cu trăirile mele cele multe, schimbătoare încontinuu, din cauze ciudate: timpul, viaţa, moartea.

Te iubesc…

cu lumea pe care n-o înţeleg,

cu oamenii pe care nu-i pricep, cu duplicitatea inimii mele, cu incoerenţa actelor mele, cu fatalitatea destinului, cu conspiraţia visului, cu ambiguitatea celor făptuite. 

Chiar şi când îţi spun că nu te iubesc, te iubesc, chiar şi atunci când te-am dezamăgit, nu te-am înşelat; până la urmă, duc la capăt un plan pentru a te iubi mai mult.

Te iubesc…

fără să gândesc, inconştient,

iresponsabil, spontan, involuntar, din instinct,

din impuls, irațional.

În definitiv, nu am argumente logice, nici dacă le-aş născoci pentru a explica iubirea mea pentru tine, care a apărut enigmatic din nimic, care nu a avut nimic magic, care, ca prin minune, luând formă…din nimic, a alungat răul din mine.

Te iubesc. 

Te iubesc cu un corp ce nu gândește, cu o inimă ce nu raţionează, cu un cap ce nu coordonează.

Te iubesc. 

Incompresibil, fără a cerceta de ce te iubesc, fără să îmi pese de ce te iubesc, fără să mă întreb de ce te iubesc

Te iubesc. 

Pur şi simplu pentru că te iubesc, eu însumi nu ştiu de ce te iubesc.

$$$

 MEMORIE CULTURALA - CONSTANTIN NOICA

Scriitorul roman Constantin Noica s-a nascut pe 12 iulie 1909 in comuna Vitanesti, judetul Teleorman. Filosof, poet, eseist, publicist si scriitor, Constantin Noica absolva in 1928 liceul "Spiru Haret" si se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, pe care o va absolvi in 1931 cu teza de licenta "Problema lucrului in sine la Kant". In perioada 1932-1934 frecventeaza societatea culturala "Criterion", alaturi de Mihail Polihroniade, Haig Acterian si Mircea Eliade .

Scriitorul si-a inceput activitatea literara in 1927, debutand in revista liceului, "Vlastarul", cu eseuri care au fost publicate in 1934 in volumul "Mathesis sau bucuriile simple". Atras de filosofie, Constantin Noica citeste si traduce texte filosofice fundamentale din Descartes, Kant, Augustin, Anaxagoras, Hegel si Platon.

Infiinteaza revista "Adsum", pe care o scoate intr-un singur numar, o revista al carei titlu semnifica: "Sunt aici, sunt de fata." In 1940 obtine doctoratul in filosofie cu teza "Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou".

Constantin Noica este detinut politic in perioada 1958-1964, executa la Jilava doar sase ani din cei 25 de ani de inchisoare. Ultimii 12 ani de viata s-a retras la Paltinis. Colaboreaza la diferite publicatii: "Revista Fundatiilor Regale", "Vremea", iar intre anii 1986 si 1987 publica eseuri in revistele "Romania literara", "Viata romaneasca", "Ramuri". 

Carti originale: "Mathesis sau bucuriile simple" (1934), "Concepte deschise inistoria filosofiei la Descartes", "Leibniz si Kant" (1936), "De caelo" (1937), "Viata si filosofia lui Rene Descartes" (1937), "Doua introduceri si o trecere spre idealism" (1943), "Jurnal filosofic" (1944), "Pagini despre sufletul romanesc" (1944).

Constantin Noica a murit pe 4 decembrie 1987 si a fost inmormintat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Paltinis, judetul Sibiu.

(sursa : Enciclopedia Romana).

$$$

 ⁃ Fiule, ia-mi, te rog, o Cola.

 - Pepsi sau Coca-Cola? 

- Coca Cola

- Simplu, Light sau Zero? 

- Simplu

- La sticla sau la doza? 

-Sticla. 

-Sticla de sticla sau sticla din plastic? 

- Oh, fiule, mai bine adu-mi apa.. 

- Minerala sau plata? 

-Minerala ar fi bine

 - Calda sau rece? 

-O sa te palmuiesc!

 - Cu cureaua sau cu mana?

 -Esti varza! 

- Varza murata sau calita?

 - Dispari din fata ochilor mei!

 - Azi sau maine?

 -AZI! 

⁃ Pe usa de la intrare sau pe usa din spate? 

-O sa te omooor. ...

 - Cu sabia sau cu pusca? 

- Cu pusca

 -Ma impusti in inima sau in cap ?

 - Porcule

-Mistret sau de guineea? 

- NU IMI MAI E SETE!

$$$

 Puțini știu de ce măgarii sunt atât de încăpățânați, însă această trăsătură ascunde o logică remarcabilă. Departe de a fi un simplu capriciu, refuzul lor de a merge mai departe este, de fapt, o formă instinctivă de protecție.

• Precauție, nu încăpățânare

Spre deosebire de cai, care tind să fugă imediat în fața unui pericol, măgarii aleg să se oprească și să analizeze situația. Dacă simt ceva riscant, nu se lasă convinși cu una, cu două. Această „încăpățânare” este, de fapt, o strategie de supraviețuire, dezvoltată în medii dificile.

• Evoluați pentru terenuri dure

Originea acestor animale este legată de zonele stâncoase și aride ale Africii și Orientului Mijlociu. Pe astfel de terenuri periculoase, o decizie greșită putea însemna moartea. De aceea, instinctul de a nu merge mai departe fără o evaluare atentă s-a dovedit extrem de valoros.

• Forța nu funcționează

Măgarul nu se lasă condus cu forța – în schimb, răspunde la calm, blândețe și încredere. Cei care îi cunosc bine știu că relația cu un măgar se construiește în timp. Când simte că poate avea încredere în tine, devine un companion de nădejde.

• Un animal inteligent și calculat

Mult timp subestimat, măgarul este de fapt un animal cu o memorie excelentă și o inteligență surprinzătoare. Nu e leneș și nici prost – doar prudent. Comportamentul său ne oferă o lecție prețioasă: uneori, e mai bine să te oprești și să analizezi, decât să te arunci înainte fără să știi ce te așteaptă...

Sursa: Atlas Geografic ...