&&&

 S-a întâmplat în 4 septembrie1978: În această zi, a murit Ştefan Odobleja, medic, unul dintre fondatorii ciberneticii şi creator al unei ramuri a acestei ştiinţe, psihocibernetica. 

Ştefan Odobleja a fost medic militar, fondatorul ciberneticii şi creatorul psihociberneticii şi membru al Academiei Române, cu merite recunoscute mai ales după decembrie 1989. Ştefan Odobleja  s-a născut la 13 octombrie1902 în Valea Izvorului, judeţul Mehedinţi  şi a decedat la 4 septembrie 1978. Ştefan Odobleja a fost, deopotrivă, un autor de noi concepte, medic militar şi scriitor român, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuşi a denumit-o Psihologia consonantistă. Datorită contribuţiilor sale remarcabile, îndelung ignorate şi nerecunoscute, Ştefan Odobleja a fost ales post-mortem, după 1989, membru al Academiei Române.

În 1909, Ștefan Odobleja începea școala primară în satul natal, terminând cele cinci clase ale ciclului primar din satul său de origine în fiecare an cu premiul întâi. A urmat cursurile Liceului Traian din Turnu-Severin, unde a învățat foarte bine limba franceză, fapt care i-a permis, mai târziu, să-și scrie și să-și publice operele sale fundamentale la Paris, în Franța, în limba franceză.

După absolvirea liceului, Ștefan Odobleja se înscrie la Facultatea de medicină, secția militară. În decursul vieții, Ștefan Odobleja a practicat medicina și a scris importante lucrări despre cibernetică. O parte din operele sale au fost publicate după moartea sa. În afara meseriei sale de bază, Odobleja şi-a dedicat timpul scrisului, fapt confirmat de lucrările sale publicate cât şi de prietenii săi dar, mai ales, de fiul său care i-a pus în valoare câteva lucrări găsite în manuscris după moartea sa. Şi de la acesta s-a aflat că savantul a cochetat şi cu poezia…

Pasionat de psihologie, a început să scrie despre ştiinţă şi cunoaştere în general şi, în special, despre cunoaşterea umană. Pe parcursul anilor, a ajuns să scrie peste 50.000 de pagini despre acest vast domeniu, însă numai 15.000 de pagini au ajuns să fie publicate. În 1929 a publicat o primă lucrare la Bucureşti, iar trei ani mai târziu a făcut acelaşi lucru la Paris. Prima sa operă cu adevărat importantă a fost „Psihologia consonantistă”, în original „Psychologie consonantiste”, apărută în două volume distincte în anii 1938 şi 1939.

În ciuda numelui relativ ambiguu pentru vremea sa, lucrarea de 900 de pagini cuprinde peste 300 de desene care marchează elementele fundamentale ale ciberneticii. Lucrarea avea, ce-i drept, şi un aspect negativ esenţial: era pur teoretică, fără ca Odobleja să explice cum poate fi aplicată cibernetica în viaţa de zi cu zi. După publicarea lucrării sale, Odobleja începe şi trimite exemplare ale cărţii sale la numeroase universităţi din întreaga lume, cum ar fi Roma, Lisabona, Madrid, Londra, Stockholm, Amsterdam, Tokyo, Shanghai, Buenos Aires, Los Angeles şi New York. Meticulozitate de invidiat şi care, ar fi trebuit, poate, să-i asigure întâietatea în „paternitatea” ciberneticii…

Din păcate, izbucnirea celui de-al doilea război mondial în 1939 deturnează atenţia societăţii de la astfel de probleme ale ştiinţei, cunoaşterii şi binelui comun şi o îndreaptă spre iad, fum, moarte şi suferinţe! Într-o lume în care principala preocupare era reprezentată de informaţiile venite de pe numeroasele fronturi de război, aproape nimănui nu i-a mai păsat de lucrarea sa ştiinţifică. Dezamăgit de acest lucru, Ștefan Odobleja se izolează şi rămâne cufundat în lucrările sale inclusiv după încheierea războiului, continuând să-şi aprofundeze cercetările teoretice în domeniile plăcute sufletului şi raţiunii sale.

Aproape imediat după cea de-a doua conflagraţie mondială, în anul 1948, la trei ani de la sfârşitul războiului, la Paris este publicată lucrarea „Cybernetics: Or the Control and Communication în the Animal and the Machine”, adică „Cibernetică: Controlul şi comunicarea în animal şi maşină”. În această carte, filosoful şi matematicianul Norbert Wiener explică unele rezultate practice obţinute pe parcursul războiului, atunci când a avut sarcina de a crea un sistem automat care să regleze tirul mitralierelor şi tunurilor folosite de pe aeronave.

Această lucrare a avut un succes semnificativ mai mare din două motive: în primul rând, a fost publicată după război, când setea de cunoaştere era mai mare după ani de zile de conflict armat, sânge şi moarte, iar în al doilea rând a avut un caracter practic, prin care cibernetica era explicată prin exemple. În acest context, Wiener şi-a asumat practic rolul de inventator al ciberneticii, iar popularitatea sa a fost mai mare decât a lui Odobleja care era cvasi-necunoscut.

Aproape douăzeci de ani mai târziu, în 1966, Ștefan Odobleja s-a mutat din nou din capitală la Turnu Severin şi a descoperit o versiune în limba română a lucrării lui Norbert Wiener. Intrigat de numele acesteia, a identificat numeroase similarităţi cu propria sa carte, „Psychologie consonantiste”, publicată în 1938. Norbert Wiener murise cu doi ani în urmă, astfel că nu l-a putut confrunta direct în această problemă, însă a analizat diversele evenimente şi a identificat modul în care americanul a intrat în posesia lucrării sale. Printre cercetătorii cărora le-a trimis lucrarea sa în 1938 s-a aflat şi doctorul W.S. Bainbridge, care l-a cunoscut pe Wiener atunci când marina americană a cerut Institutului Tehnologic de la Massachusetts să construiască dispozitive anti-raid împotriva tunurilor instalate pe navele de război inamice. În fapt, Norbert Wiener a intrat atunci în posesia cărţii lui Odobleja, iar ulterior s-a folosit de munca acestuia pentru a scrie propria carte despre cibernetică, „împănând-o” cu exemple aplicative şi asumându-şi paternitatea conceptului. Pe principiul „iuţeală de mână şi nebăgare de seamă”… Probabil a profitat şi de faptul că ar fi fost greu de combătut odată ce Cortina de Fier se întinsese în mijlocul Europei!

Din momentul în care şi-a dat seama de toate acestea, Ștefan Odobleja a depus eforturi intense pentru ca munca sa să fie recunoscută la adevărata sa valoare. Treptat, Odobleja a început să fie apreciat în întreaga lume pentru meritul de a fi creat cibernetica, însă acest lucru s-a întâmplat, culmea, mai greu acasă în România, unde a fost cvasi-marginalizat de regimul comunist, poate pentru a nu deveni prea popular. E greu de aflat de ce… Savantul român i se destăinuia, cu vizibilă dezamăgire, în anii în care îşi căuta dreptatea scriitorului Valeriu Armeanu, al cărui cenaclu îl frecventa pe plaiuri mehedinţene şi care l-a susţinut  şi îndemnat fervent pentru a-şi găsi recunoaşterea oficială a meritelor: „Cui crezi că ar mai folosi acest adevăr, şi mai ales, cui ar mai conveni? Chiar la noi în ţară sunt foarte mulţi ai lui Norbert Wiener. Mi i-aş face duşmani pe toţi. La ce bun? Eu m-am împăcat cu soarta şi cu lumea. Ce să fac dacă aşa mi-a fost dat? Eu am studiat principiile ciberneticii într-o cameră, finanţat de greutăţi şi de griji, Wiener a studiat în laboratoare, finanţat de Rockefeller şi împrejmuit de tot felul de colaboratori pe care i-a plătit bine. Sigur că dreptatea va fi de partea celui mai tare. Te rog foarte mult, lasă-mă să rămân un anonim (…) Crezi că mi-a fost uşor când am văzut că truda mea de-o viaţă este pusă la stâlpul infamiei şi scuipată de tot felul de nătărăi, care nu ştiau bine nici tabla înmulţirii?”... Sună şi a actualitate, nu-i aşa?

Ca să dăm Cezarului ce e al Cezarului, trebuie să recunoaştem că, poate, fără aportul unei părţi a presei din acea vreme, chiar dacă apărută-n perioada de ascensiune a cultului personalităţii şi de „închidere” ideologică, nu ar fi fost posibilă punerea-n valoare a meritelor savantului. A urmat o veritabilă campanie de presă susţinută de redactorii revistei „Flacăra”, iar prin sprijinul acestora, începând cu primăvara lui 1974, medicul Ştefan Odobleja a ajuns să suscite interesul specialiştilor din România, care au început să studieze şi să revendice prioritatea absolută a acestuia în domeniul ciberneticii. Valeriu Armeanu spunea, la un moment dat, despre  această campanie: „Ce ar fi să recunoaştem deschis că fără dăruirea, împinsă uneori până la patimă, a poetului Adrian Păunescu, astăzi numele lui Ştefan Odobleja ar fi fost în continuare necunoscut publicului?  Pesemne ar fi trecut câteva generaţii până când opera sa ar fi fost pusă în drepturi, aşa cum se cuvine. Şi nimic nu mă îndreptăţeşte să cred că ar fi fost tot atât de posibil ca numele său să rămână un strigăt, un mare strigăt în pustiu”.

Ştefan Odobleja a încetat din viaţă în septembrie 1978, an în care este publicată la Bucureşti şi lucrarea „Psihologia consonantistă și cibernetică”, lucrarea de ediţia din 1939 publicată iniţial la Paris. Abia la  patru ani după moarte, la Bucureşti apare şi reeditarea, în limba română, a primei ediţii, cea din 1938, a celebrei sale cărţi „Psihologia consonantistă”. Meritele sale sunt recunoscute însă oficial, pe de-a-ntregul şi cu laurii pe care ar fi trebuit să-i aibă-n timpul vieţii, abia după căderea regimului comunist. Astfel, a devenit membru de onoare postum al Academiei Române în 1990, iar alte trei lucrări ale sale au fost publicate în România în perioada 1993-2003: „Odobleja – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan”, „Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite” şi „Psihologia consonantistă și cibernetica”. Ştefan Odobleja este recunoscut în zilele noastre și pe plan mondial drept părintele ciberneticii. Unii au făcut-o mai greu, alţii mai uşor… De exemplu, Elveţia i-a recunoscut savantului român meritele, înfiinţând în 1982, la Lugano, în memoria sa, Academia de Cibernetică din Elveția.

Plecând şi de la profesia sa de bază, cea de medic militar, Ştefan Odobleja a mai publicat lucrările: „Procedeu practic pentru a împiedica aburirea oglinzilor laringoscopice” (1928), „Un nou semn în pleurezie” (1929), „Aplicaţiile gravitaţiunii în terapeutică” (1929), „Celulita” (1929), „Atitudinile corpului şi secreţia sudorală” (1930), „Fonoscopia” (1934).Cea mai bună dovadă a importanţei pe care a căpătat-o în timp cibernetică în ţara noastră este apariţia Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre cine a fost Ştefan Odobleja, sursele de mai jos vă stau la dispoziţie:

Surse:

Hinoveanu, Ilarie. Ștefan Odobleja: între „aventura științifică” și patimile glorificării. Craiova. Scrisul românesc, 2003.

http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm

https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1199018-savantul-stefan-odobleja-victima-unui-rapt-stiintific.htm

http://ziarullumina.ro/tefan-odobleja-romanul-care-a-pus-bazele-cibern eticii-119985.html

&&&

 S-a întâmplat în 4 septembrie…

- 1504: Amerigo Vespuci trimitea o scrisoare demnitarilor florentini, anunțându-i ca a descoperit Mundus Novus - Lumea Noua

- 1768: S-a născut François-René de Chateaubriand, scriitor francez. François-René de Chateaubriand  (4 septembrie 1768 - 4 iulie 1848) a fost un scriitor francez, politician şi diplomat. Este considerat  fondatorul romantismului în literatura franceză. Principala sa lucrare este „Geniul creştinismului sau Frumuseţea religiei creştine" (1802), publicată ulterior în numeroase ediţii. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1811.

Scrieri:

1797: Eseu asupra revoluţiilor

1802: Geniul creştinismmului 

1809: Martirii 

1811: Itinerar de la Paris la Ierusalim ;

1814: Despre Buonaparte şi despre Bourboni 

1826: Călătorie în America

1826: Miscelanee politice şi polemice 

1826: Natcezii 

1828: Miscelanee literare 

1836: Eseu despre literatura engleză 

1849: Memorii de dincolo de mormânt 

- 1774: James Cook a descoperit Noua Caledonie, anexată ulterior de Franţa în 1853. James Cook a descoperit insula Grande Terre şi a denumit-o Noua Caledonia, Caledonia fiind numele latin al Scoţiei.

- 1781: Coloniştii spanioli au întemeiat o aşezare în sudul Californiei pe care au denumit-o El Pueblo Nuestra Señora la Reina de los Ángeles de Porciúncula, pentru ca mai tirziu sa se ajunga la prescurtarea Los Angeles sau şi mai simplu L.A. 

- 1824: S-a născut Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (m. 1896)

- 1851: S-a născut istoricul austriac Julius Jung; în 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei; un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian; membru corespondent străin al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1910). A publicat, în 1876, ca răspuns la lucrarea lui Robert Roesler, Romanische Studien, un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei.În 1877 a mai publicat un amplu studiu istorico-etnografic, privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către Aurelian (Romer und Romanen in den Donaulandern).

Asemenea idei au fost reluate şi în alte scrieri ale sale:

• Die Romanischen Landschaften des Romischen Reiches, 1881;

• Leben und Sitten der Romer in der Kaiserzeit, vol. I-II, 1883-1884;

• Zur Geschichte der Passe Siebenburgens (1892, apărută, în 1895, în limba română sub titlul Contribuţiune la istoria trecătorilor Transilvaniei);

• Fasten der Provinz Dacien mit Beitragen zur Romischen Verwaltungsgeschichte, 1894;

• Mitteilungen aus Apulum, 1900.

- 1870: S-a hotărât, în cadrul Societăţii Academice Române, traducerea şi tipărirea în limba română a lucrării lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”. Descriptio Moldaviae, sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae sau, în română, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, este titlul original al operei fundamentale a lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 - 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.

- 1881, 4/17: S-a născut poetul George Bacovia. George Bacovia (n. 4/17 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, Bucureşti) a fost un scriitor român format la scoala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri si proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influente din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaste treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoasterea sa ca cel mai important poet simbolist român si unul dintre cei mai importanti poeti din poezia română modernă. 

Volume antume:

Plumb, București, 1916

Scântei galbene, Bacău, 1926

Bucăti de noapte, București, 1926

Poezii, București, 1929

Cu voi..., București, 1930

Poezii, prefață de Adrian Maniu, Bucuresti, 1934

Comedii în fond, Bucuresti, 1936

Opere, București, 1944

Stanțe burgheze, București, 1946

Poezii, Bucureşti, 1956 

- 1882: Thomas Edison a început să furnizeze electricitate primilor clienţi ai firmei sale, Edison Electrical Illuminating Company, din New York, cartierul Manhattan. De altfel, sub conducerea lui s-a construit prima centrala electrică din lume (1882) la New York 

- 1886: S-a născut Tit Simedrea (din botez Teodor), cleric ortodox, istoric, mitropolit al Bucovinei (1941-1945) (m. 1971)

- 1888: Numele Kodak a fost înregistrat de către George Eastman din Rochester, New York (SUA). El a patentat aparatul de fotografiat cu rolă de film: U.S. Patent #388.850 

- 1892: S-a născut Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (m. 1974) 

- 1896, 4/17: S-a născut Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul grafic" (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (m. 1992).

- 1907: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul norvegian Edvard Grieg (n. 1843) 

- 1908: S-a născut Richard  Wright (m.1960), scriitor american. Stabilit la Paris (1945). A abordat romanul psihologic modern (Intrusul, 1953; Visul cel mai lung, 1958; Azi e zi de leafă, 1963). 

- 1911: S-a născut Gabriel Georgescu, poet şi traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) (m. 1973)

- 1912: A încetat din viaţă, la Paşcani, jud. Iaşi, Mihai Busuioc (Domnul Trandafir) (n.1847), institutor român. În povestirea Domnul Trandafir, Mihail Sadoveanu l-a imortalizat pe învăţătorul său dintr-un semn de adâncă recunoştinţă, dar mai ales pentru a face din personajul său literar un simbol al adevăratului dascăl de oricând şi de oriunde. Astfel, M. Sadoveanu a reuşit să înfăţişeze cea mai frumoasă figură de învăţător din literatura română. Mormântul lui Mihai Busuioc se află în cimitirul din Paşcani, nu departe de acela al părinţilor scriitorului Mihail Sadoveanu. 

- 1912: S-a născut Raoul Şorban, pictor, critic şi istoric de artă.Raoul Sorban (n. Dej- d. 18 iulie 2006 Cluj-Napoca) a fost un critic de artă, pictor, scriitor, eseist, academician si memorialist român. În 1944, în timpul celui de al II-lea război mondial a făcut acte de înalt eroism si umanitate salvând vietile a mii de evrei, pentru care a primit titlul si medalia de Drept între popoare acordată de Statul Israel.

- 1913: S-a născut biochimistul american Stanford Moore; cercetări în domeniul enzimologiei; a studiat, cu ajutorul cromatografiei cu schimb de ioni, structura moleculară a proteinelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu conaţionalii săi Christian B. Anfinsen şi William H. Stein (m.23.VIII.1982)

- 1919: Înfiinţarea, la Bucureşti, a Societăţii Opera - artiştii asociaţi; la 22 septembrie acelaşi an va lua numele de Societatea lirică română Opera si va constitui nucleul Operei Române de mai târziu (din decembrie 1921); primul director: Scarlat Cocarascu. Debutul are loc la 17 martie 1920, in localul Teatrului Naţional, cu spectacolul „Aida" 

- 1927: S-a născut artista decoratoare Mimi (Maria) Podeanu (m. 1975) 

- 1929: Dirijabilul german „Graf Zeppelin" a terminat călătoria de lux in jurul lumii, la care au participat 21 de pasageri deserviţi de 41 de membri ai echipajului 

- 1934: S-a născut baritonul rus Eduard Khil, supranumit „Mr. Trololo" (m. 2012)

- 1934: S-a născut pictorul Claude Theberge. Claude Theberge (1934-2008) este un pictor canadian. Acesta a fost cunoscut în primul rând pentru pictura sa, dar, de asemenea, a  realizat vitralii si sculpturi pentru multe locuri publice. Claude Théberge este cel mai bine cunoscut pentru „umbrelă". În multe dintre picturile sale, vom vedea oameni cu umbrele sau chiar animale. Umbrelele si eşarfele sunt adesea prezente. El a creat, de asemenea, lucrari de arta pentru complexul Parlamentului European şi Teatrul du Capitole în oraşul Quebec. Tablourile sale pot fi găsite în colecţii prestigioase: Aerospace, Franţa, L'Oréal / Lancôme, Muzeul de Arta Contemporana de la Montreal, Royal British Museum Columbia, World Trade Centre din Toronto, First Canadian Bank, Esso, Canada şi multe altele.  De asemenea, el a servit ca designer grafic la UNESCO în Paris 

- 1930: S-a născut graficiana Xenia Eraclide-Vreme

- 1940: Demisia guvernului condus de Ion Gigurtu; în timpul guvernării sale, iulie-septembrie 1940, România este constrânsă să accepte Dictatul de la Viena (30 august 1940); Carol al II-lea i-a încredinţat generalului Ion Antonescu (1882-1946) mandatul de a forma un nou guvern (acesta acceptă, cerându-i regelui să-i acorde puteri depline)

- 1958, 4-22: S-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a Concursului şi Festivalului internaţional de muzică „George Enescu"; au participat concurenţi la secţiunile de vioară, pian şi canto; au susţinut recitaluri reputaţi solişti din ţară şi din străinătate

- 1959: A murit medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

- 1962 - Prima repetiţie (în Studio-ul 2 EMI) a grupului The Beatles. Primele înregistrări în formula celebră John, Paul, George, Ringo - „Love Me Do", P.S. I Love You" 

- 1963: A murit Robert Schuman, om politic francez; prim-ministru (1947-1948) şi ministru în mai multe rânduri; declaraţia sa de la 9 mai 1950 (când era ministru de externe), privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului - CECO, a constituit punctul de plecare în construcţia europeană; considerat unul dintre „părinţii Europei unite"; primul preşedinte (1958-1960) al Adunării Parlamentare Europene (Parlamentul European de astăzi) (n.29.VI.1886.)Nota: Din 1985 ţările Comunităţii Economice Europene (azi, Uniunea Europeană) au instituit „Ziua Uniunii Europene", cunoscută şi ca „Ziua Schuman" (marcată, anual, la 9 mai)  

- 1965: A murit Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace pe 1952 (n. 1875)

- 1968: Apare Decretul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea gărzilor patriotice (detaşamente înarmate constituite din muncitori, ţărani şi intelectuali), menite să contribuie, în colaborare cu Armata, la apărarea ţării în cazul unei intervenţii străine (de genul celei din Cehoslovacia, din august 1968)  

- 1968: A murit (la Roma,) regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (n.24.XI.1912)

- 1972: Înotătorul american Mark Spitz câştigă cea de-a şaptea medalie de aur la Olimpiada de vară de la München, devenind primul olimpic care câştigă şapte medalii de aur la o singură Olimpiadă 

- 1978: A murit Ştefan Odobleja, medic, unul dintre fondatorii ciberneticii şi creator al unei ramuri a acestei ştiinţe, psihocibernetica (n.14.10.1902)

- 1981: S-a născut cântăreaţa şi actriţa americană Béyonce (Giselle) Knowles; a fost prima artistă care a avut şi un single şi un album în acelaşi timp pe prima poziţie în istoria Billboard, doar Men At Work, Beatles, Simon and Garfunkel şi Rod Stewart reuşind această performanţă. La ediţia din 2004 a Grammy-urilor a câştigat un număr record de 5 premii

- 1989: A murit Georges Simenon, scriitor belgian de limbă franceză, autor de romane poliţiste, „părintele" celebrului comisar Maigret. Georges Joseph Christian Simenon (n. 13 februarie 1903) a fost un scriitor belgian prolific, care a publicat o sută nouăzeci şi două de romane, o sută cincizeci şi opt de povestiri şi numeroase articole şi studii. El este cunoscut pentru crearea comisarului Maigret, personajul principal al romanelor şi povestirilor sale poliţiste.Maigret este un personaj fictiv din romanele poliţiste scrise prin anii 1920 de scriitorul belgian Georges Simenon. El este un comisar de poliţie de vârstă mijlocie, fiind personajul principal în cele 75 de romane şi 28 de nuvele ale scriitorului belgian. Jules Maigret este prezentat ca un tip calm, pe care nimic nu-l poate scoate din sărite, el fumează pipă şi poartă pălărie şi manta. În timpul investigaţiilor este un bun observator, căutând să înţeleagă motivul care l-a determinat pe răufăcător să comită crima. Romanele lui Georges Simenon au fost ecranizate. Printre actorii care au jucat rolul comisarului Maigret se afla si Jean Gabin. 

- 1992: A murit poetul Dan Deşliu; adept fervent al comunismului în deceniile cinci şi şase ale secolului XX, a început, de la sfârşitul anilor '70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia (n. 1927) 

- 1996: A murit Anda Boldur, traducătoare şi scenaristă (n. 1924)

- 1997: A fost reinaugurată Catedrala Isus Hristos Mântuitorul (din Moscova), inaugurată în 1883 pentru prima dată şi dărâmată din ordinul lui Stalin, în 1931 

- 2001: Se inaugurează Disney Sea, primul parc Disney pe mare din lume, situat în apropiere de Tokyo.

- 2002: A murit actorul Cornel Vulpe (n. 1930)

- 2002: A fost prezentată opiniei publice Doctrina Bush, prin care Statele Unite ale Americii îşi rezervă dreptul de a întreprinde lovituri militare preventive împotriva statelor care găzduiesc pe teritoriul lor baze teroriste 

- 2003: A murit Lola Bobescu, violonistă şi profesoară stabilită în Belgia (n. 1920)

- 2006: A murit (în urma unui accident subacvatic) Steve Irwin (supranumit şi „The Crocodile Hunter" - Vânătorul de crocodili), cunoscut naturalist şi realizator australian de documentare de televiziune, difuzate în special de canalul „Discovery" (n. 22 februarie 1962).Stephen Robert Irwin (a devenit cunoscut datorită documentarelor sale de pe Discovery („The Crocodile Hunter") şi a filmelor artistice în care a jucat. Acesta încetat din viaţă în nordul Australiei, într-un accident subacvatic. În dimineaţa de luni, 4 septembrie 2006, a fost înţepat în piept de o pisică de mare; Stephen Irwin se afla în largul portului Douglas, la nord de Cairns Australia, unde lucra la un documentar despre lumea submarină. Steven Irwin este cunoscut drept un entuziast al faunei sălbatice.El a devenit o adevărată legendă a curajului, îmbinând curiozitatea ştiinţifică cu spiritul de aventură. Steve Irwin a devenit foarte repede o vedetă în Australia, unde îşi avea chiar propria grădină zoologică. Revista People l-a declarat pe Steve cea mai iubită personalitate a lumii.Mai ales după ce a apărut în filmul lui John Stainon, „Vânătorul de crocodili", în anul 2002, naturalistul atipic a ajuns o stea internaţională. Cu atât mai mult, cu cât în peliculă juca în propriul său rol.Emisiunile sale televizate au fost urmărite de zeci de milioane de telespectatori, cuceriţi atât de neprevăzutul situaţiilor în care se punea, cât şi de umorul care îi însoţea permament aventurile în rândul celor care nu cuvântă.

- 2008: A murit Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (n. 1910)

- 2008: A murit Marius Mircu, până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frat e cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (n. 1909)

&&&

 O femeie intră într-un magazin cu rochii pentru mirese și spune că vrea să cumpere o rochie pentru cea de-a patra ei căsătorie.

Vânzătoarea îi răspunde pe un ton amabil, nedorind să o jignească:

- Știți, pentru a patra căsătorie e mai potrivită o rochie drăguță, un pic mai deosebită, dar nu una albă. Cele albe se potrivesc mai mult mireselor aflate la prima căsătorie, mai inocente, dacă înțelegeți ce vreau să spun...

- Vă înțeleg foarte bine, răspunde femeia.

Sunt tot atât de inocentă ca o mireasă la prima ei căsătorie.

- Nu înțeleg... zice vânzătoarea.

- Păi, să vă explic atunci.

La prima mea căsătorie, din cauza emoțiilor și stresului, soțul meu, care era mai slab de inimă, a murit în noaptea nunții.

La cea de-a doua, în timp ce ne aflam în mașină, în drum spre starea civilă, între mine și soțul meu a izbucnit o ceartă atât de urâtă încât nu ne mai vorbim nici în ziua de azi.

- Îmi pare rău să aud asta, zice vânzătoarea.

Și cea de-a treia căsătorie?...

- Cea de-a treia căsătorie a fost cu un politician. După noaptea nunții, timp de patru ani de zile, în fiecare seară, stătea pe marginea patului și îmi tot spunea cât de bine urma să fie...

$$$

 S-a întâmplat în 3 septembrie1998: În această zi, a plecat în eternitate actorul Dinu Manolache. Dinu Manolache (n. Rogova, judetul Mehedinti — d. Bucureşti ) a fost un renumit actor român de teatru și film. 

Dinu Manolache, născut în comuna Rogova din judeţul Mehedinţi la 13 mai 1955, a urmat studiile la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorului Octavian Cotescu, fiind absovent, în urma examenelor finale, în anul 1980. În 1979, a debutat pe marele ecran, în rolul lui Vasile din filmul „Cine mă strigă?”, regizat de Letiţia Popa. Anul 1981 îi aduce distribuţia în alte două roluri memorabile: Simion Handrabur din „Semnul Şarpelui”, în regia lui Mircea Veroiu şi respectiv, rolul lui Virgil din „Fata Morgana”, film regizat de Elefterie Voiculescu.

În anul 1982, Dinu Manolache apare, alături de Sebastian Papaiani, Florin Zamfirescu, Amza Pellea şi de fostul său profesor, Octavian Cotescu, în documentarul de scurt metraj „Mitul lui Mitică” de Mihnea Columbeanu şi în pelicula lui George Cornea, „Rămân cu tine”. Are un rol foarte reuşit în filmul  „Mult mai de preţ e iubirea” (1982), în regia lui Dan Marcoci, alături de Leopoldina Bălănuţă şi de viitoarea sa soţie, actriţa Rodica Negrea. Nume mari ale cinematografiei româneşti, precum Gina Patrichi, Ilarion Ciobanu, Adrian Pintea sau Gheorghe Dinică se numără printre cei care vor juca alături de Dinu Manolache  în seria a doua a celebrului film „Lumini şi umbre” (1982)

Debutul său în televiziune a avut loc în anul 1983, cu rolul servitorului Fabrizio din filmul „Hangiţa”, o adaptare pentru TV după piesa omonimă a lui Carlo Goldoni, în regia lui Constantin Dicu, unde apare alături de câţiva actori din generaţia de aur, precum Mitică Popescu, Dana Dogaru, Coca Andronescu sau Ovidiu Schumacher. Între 1983 şi 1989, actorul se dedică mai mult scenei teatrale, nefiind prezent în nici o distribuţie cinematografică.

Joacă pe scena Teatrului Mic din Bucureşti roluri spumoase, ca Ligurio din „Mătrăguna” de Niccolo Machiavelli, Jean din „Mitică Popescu” de Camil Petrescu, Pătru cel Scurt din „Nişte ţărani” de Dinu Săraru sau Azazelo din „Maestrul şi Margareta” de Bulgakov, în regia Cătălinei Buzoianu, prin care se face remarcat. De asemenea, joacă şi semnează regia câtorva spectacole notabile din teatrul radiofonic, precum „Idolul si Ion Anapoda” de G.M. Zamfirecu, „Desculţ în parc” de Neil Simon sau „Trei nopţi cu Madox” de Matei Vişniec

La Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, a devenit  asistent universitar la clasa profesorului Mircea Albulescu, unde a regizat şi a scris scenarii pentru piese interpretate de studenţi ca „Pădurea” de W. Shakespeare. A scris și poezii păstrate încă în manuscris. Cu rolul din producţia „Campioana”  (1990) de Elisabeta Bostan, alături de Izabela Moldovan, Mircea Diaconu, George Mihăiţă şi Ileana Stana Ionescu revine în atenţia iubitorilor de film. În 1994 actorul apare în ecranizarea lui Dinu Cernescu, după comedia „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, în rolul lui Dinu Petre, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr Mihai Constantin şi Cesonia Postelnicu.

Dinu Manolache a fost căsătorit cu actriţa Rodica Negrea. Are o fiică actriţă la Teatrul Mic, Ilinca Manolache. Rodica Negrea vorbea într-un interviu despre calităţile pe care le avea omul şi actorul Dinu Manolache: „Ne-am cunoscut în facultate, ne-am iubit, ne-am luat, am fost fericiţi. Ilinca este cel mai frumos dar de la Dumnezeu. A moştenit foarte multe de la tatăl ei. Cel mai frumos lucru pe care Ilinca îl are de la Dinu este felul în care trăieşte bucuria, bunătatea, râsul. Mă bucur că lumea o iubeşte aşa cum l-a iubit şi pe Dinu. A fost atât de bun şi de frumos, chiar şi în momentele în care vorbea despre sfârşitul pe care îl simţea. A plecat atât de repede dintre noi… Pe scenă am evitat să fim împreună, eram diferiţi ca stil. Am jucat împreună în „Nişte ţărani“, de Dinu Săraru, şi în „Scaunele“, de Eugène Ionesco. Ca tipologie eram foarte diferiţi, de aceea când lucram cu el ieşeau scântei. Dar aşa scoteam la iveală acea căldură care dă viaţă situaţiei. Aveam moduri total diferite de abordare şi de energie. El era la şcoala lui Octavian Cotescu, format într-un realism imediat. Mai târziu am „furat“ de la el asta. Eu aveam şcoala Olgăi Tudorache, care înseamnă enorm, dacă ştii să o faci bine. Dinu a fost pentru mine o mare sursă de inspiraţie. Chiar dacă atunci când era încă în viaţă nu am înţeles câte am de învăţat de la el, după ce Dinu nu a mai fost, de multe ori m-am raportat la el… Deseori m-am surprins analizând replici sau situaţii, aşa cum mă gândeam că ar fi făcut Dinu.”

Iubitorii teatrului şi filmului românesc îşi aduc aminte cu plăcere de actorul Dinu Manolache trecut la cele veşnice la 3 septembrie 1998 la Bucureşti, după o lungă suferinţă (cancer), fiind îngropat la Cimitirul Bellu Ortodox, pe Aleea Artiştilor, la vârsta de doar 43 de ani, având o carieră frumoasă, şi multe roluri de neuitat.

Surse:

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/dinu-manolache/

https://www.cinemagia.ro/actori/dinu-manolache-14748/

http://biografii.famouswhy.ro/dinu_manolache/

https://adevarul.ro/cultura/teatru/interviu-actrita-rodica-negrea-cand-lucram-dinu-manolache-ieseau-scantei-1_5374ffdf0d133766a8af80c3/index.html

http://www.rador.ro/2018/09/03/portret-20-de-ani-de-la-moartea-actorului-di nu-manolache/

$$$

 S-a întâmplat în 3 septembrie…

- Ziua Armatei Naţionale a Republicii Moldova

- 1189: Richard I al Angliei (Richard „Inimă de Leu") este încoronat la Westminster    

- 1546: A murit Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546); fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare; autoritar faţă de marea boierime, Petru Rareş a încurajat comerţul, a dezvoltat organizarea ţării şi a mărit puterea militară a acesteia 

- 1658: A murit Oliver Crowell, om politic, adversar al regalitatii; în 1649, la 19 mai, a instaurat republica (Commonwealth), iar în 1654 a instaurat un regim dictatorial („protectoratul”), devenind „Lord Protector” (al Angliei, al Scotiei si Irlandei) (n. 25.04.1599); a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei  

- 1695: S-a născut Pietro Locatelli, violonist şi compozitor italian (m. 1764)

- 1730: A murit Nicolae Mavrocordat, domnitorul Ţării Româneşti, răpus de o epidemie de ciumă izbucnită în Bucureşti; a fost înhumat în ctitoria sa, Mănăstirea Vacareşti; boierii aleg ca domn al Ţării Româneşti pe Constantin Mavrocordat, fiul principelui decedat (3/14).    

- 1739: A murit autorul dramatic englez George Lillo (n. 1693)

-1783: Formal, prin semnarea Tratatului de la Paris, ia sfârşit Războiul american de independenţă, războiul dintre Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.Tratatul de la Paris din 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 si ratificat de Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 14 ianuarie 1784, a încheiat formal Războiul Revolutionar American între Regatul Unit al Marii Britanii si Cele 13 foste colonii ale Regatului din America de Nord care s-au răsculat împotriva conducerii britanice în 1776.Ca o parte separată a acestui Tratat, Marea Britaniei a încheiat tratate separate cu Franta si Spania, cunoscute sub numele de Tratatele de la Versailles.

- 1810: S-a născut pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane; personajele predilecte ale picturilor sale au fost indienii din vestul continentului american. Paul Kane (d.20 februarie 1871) a fost un pictor canadian, cunoscut pentru picturile sale cu băștinași canadieni si din alte părti ale Americii de Nord. Artist în mare parte autodidact, el a crescut în Toronto si se antrena copiind marii maestri europeni în călătorii prin Europa. A întreprins două călătorii în nord-vestul sălbatic al Canadei - în 1845 si în perioada 1846-1848, realizand peste 100 de tablouri ulei pe pânză.

- 1814: S-a născut matematicianul britanic James Joseph Sylvester; în 1850 a introdus termenul de matrice; stabilit o perioadă în SUA, a fondat, în 1878, „American Journal of Mathematics", prima revistă dedicată matematicii din Statele Unite (m. 1897)

- 1856: S-a născut Louis Salliven, arhitect american, autorul zgârie-norilor.Louis Henri Sullivan, adesea doar Louis Sullivan (d.14 aprilie 1924) a fost un arhitect american, denumit „părintele arhitecturii moderniste". Sullivan, care este considerat de mulţi specialişti şi arhitecţi ca fiind creatorul zgârie-norilor moderni, a fost un arhitect care a exercitat o puternică influenţă asupra arhitecturii şi arhitecţilor, critic al „Şcolii din Chicago" (în original, Chicago School of Architecture) si mentor al lui Frank Lloyd Wright.

- 1859: S-a născut Jean Jaurès, om politic şi istoric francez, întemeietorul ziarului „L` Humanité” (m. 31.07.1914)

- 1860: A murit anatomistul german Martin Heinrich Rathke; este primul care a explicat structura embrionului (1839); unul dintre fondatorii embriologiei moderne (n. 1793)

- 1867: S-a născut Vintilă I. C. Bratianu, om politic si economist, fiul lui I. C. Bratianu, membru de onoare al Academiei Române; a fost primar al Bucurestiului (1907-1910), ministru de Război (1916-1918), ministru de Finanţe (1922-1928), preşedinte al PNL (1927-1930) (n. 3/16) (m. 22.12.1930) 

- 1868: S-a aprobat Regulamentul Societăţii Academice Române, care cuprindea reglementari referitoare la perioada de tinere a şedinţelor (între 1 august si 15 septembrie), la sistemul de votare, precum si la înfiinţarea „Analelor Societăţii Academice Române” (3/15-5/17.09)

- 1869: S-a născut Fritz Pregl, chimist austriac, laureat al Premiului Nobel (d. 13.12.1930)

- 1875: S-a născut Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile, fondatorul cunoscutei firme care-i poartă numele (m. 1951). 

- 1876, 3/16: S-a născut Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră; autor de manuale) şi publicist (m. 1965) 

- 1877: A murit Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (n. 1797) 

- 1883: A murit Ivan Turgheniev, romancier şi dramaturg rus („Prima iubire”, „Visul”, „ O lună la ţară”) (n.09.11.1818)

- 1887: A murit Timotei Cipariu, cărturar umanist de talie europeană şi filolog; a jucat un rol de prim-plan în Revoluţia de la 1848 din Transilvania; membru fondator al ASTREI (1861); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, vicepreşedinte al acestui for (1867-1872) (n. 1805). A fost primul care a aplicat, în lingvistica românească, metoda de cercetare comparativ-istorică si a elaborat o primă lucrare de sistematizare a cunostinţelor de gramatică de până la el.

- 1900: S-a născut dirijorul olandez Eduard van Beinum (m. 1959)

- 1900: Apare primul număr al cotidianului londonez „Daily Expresss"

- 1901: S-a născut Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (m. 1973) 

- 1905: S-a născut Carl David Anderson, fizician american, descoperitorul pozitronului, laureat al Premiului Nobel (d. 1991) 

-1907:S-a născut scriitorul Pavel Dan. Pavel Dan (n. în satul Clapa, comuna Tritenii de Jos, judeţul Cluj - d. 2 august 1937, la Cluj-Napoca). Conducător al grupului literar al liceului (grup care a editat în 1925 propria revistă „Fire de tort”), scrie de timpuriu, tratând subiecte inspirate din viaţa aspră a ţăranului român transilvan. Este un prozator înzestrat cu un robust talent litarar. Pe patul clinicii din Cluj scrie nuvela „Iobagii”, care obţine premiul I la concursul literar organizat de ziarul clujean „România Nouă”. După decesul său, i se publică colecţia de nuvele în volumul „Urcan Bătrânul”. Talentul său a fost asemănat cu cel al scriitorilor Ion Slavici, Ion Agârbiceanu şi Liviu Rebreanu. Este unul din reprezentanţii cei mai importanţi ai ardelenismului literar românesc.

- 1912: S-a născut Vasile Dobrian, grafician şi poet. Vasile Dobrian (n. Sibiu - d. 1999, București) a fost un pictor, desenator, grafician si poet român de avangardă. A absolvit, în 1934, Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii1949-1956 a fost profesor si director al Institutului de Arte Plastice din Iasi. Opera sa artistică cuprinde lucrări de grafică, pictură, desen, colaj si fotografie.   

- 1918: S-a născut Ada Zevin, pictoriță româncă de etnie evreiască. Ada Zevin (sau Ada Mironovna Zevina, n. Chişinău - d. 23 septembrie 2005) a fost un artist plastic din Basarabia, evreică de origine. A făcut parte din generaţia pictorilor formaţi în cadrul şcolii de pictură românesti (absolventă a Academiei de Belle Arte din București). Ada Zevin s-a revendicat din post-expresionism, din pictură franceză şi cea română, realizând o operă originală prin combinarea mijloacelor de expresie clasice cu cele moderne şi cu cele specifice creaţiei populare.

- 1919: S-a născut Ovidiu Drîmba, istoric literar, comparatist şi traducător (a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli); format în ambianţa de emulaţie a Cercului Literar de la Sibiu. Unele surse dau ca dată a naşterii 2 septembrie 1919. Ovidiu Drîmba (n. Marginea-Bihor) este un istoric literar român, profesor universitar. Activitatea sa cuprinde lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii si civilizației“, „Pagini despre cultura europeană“, „Studii si eseuri de literatură universală“). A fost unul dintre asistenții filosofului si poetului Lucian Blaga de la catedra de filosofia culturii de la Universitatea din Cluj. Profesorul Ovidiu Drîmba a petrecut în Italia peste zece ani, ca lector si sef al Catedrei de limba si literatura română modernă de la Universitatea din Torino si apoi la Universitatea Catolică din Milano.  

- 1926: S-a născut actriţa greacă de film Irene Papas („Tunurile din Navarone”, „Zorba grecul”, „Troienele”). Irene Lelekou, cunoscuta ca Irene Papas, a fost distribuită in mai mult de 70 de roluri în mai mult de 50 ani de carieră. S-a născut in Chilimodion, Corint, Grecia. Și-a început cariera cinematógrafică în ţara sa şi a devenit faimoasă aici. Descoperită de marele regizor american de origine greacă Elia Kazan, fara indoiala ca si-a dobandit faima internationala dupa ce a jucat in filme alaturi de actori de excepţie.

- 1927: Premiera piesei „Domnişoara Nastasia” de George Mihail Zamfirescu, montată de Compania Bulandra-Maximilian-Manolescu-Storin, în regia lui V. Maximilian; din distribuţie faceau parte: Sorana Topa, V. Maximilian, Gh.Storin 

- 1928: Descoperirea penicilinei.Sir Alexander Fleming a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum.

- 1928: S-a născut Ion Druţă, scriitor şi publicist din R. Moldova; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990)

- 1935: S-a născut Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (m. 1993)

- 1936: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Marina Voica 

- 1937: S-a născut cântăreţa de muzică populară Maria Ciobanu 

 - 1939: Al doilea război mondial: Marea Britanie si Franta declară război Germaniei.

- 1940: La Cluj a avut loc o mare demonstraţie de protest împotriva Dictatului de la Viena (31.08-3.09.1940

- 1940: Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii, a declarat în Camera Comunelor: „Camera a aflat desigur ca România a suferit de curând o grava mutilare teritoriala… Dar noi nu avem deloc intenţia de a recunoaşte schimbările teritoriale care se vor face în timpul razboiului, în afara cazului că ele ar fi urmarea unui acord prin buna înţelegere între părţile interesate”, refuzând, de fapt, să recunoască pierderile teritoriale suferite de România 

- 1941: Hitleriştii au folosit pentru prima dată gazul „Cyklon B'' pentru uciderea deţinuţilor din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau

- 1942: S-a născut Mihai Cimpoi, critic şi istoric literar din Republica Moldova; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 

- 1943: Victor Daimaca, astronom român descoperă cometa „Daimaca”, doar cu ajutorul unui binoclu ce marea de 15 ori, omologată de Uniunea Astronomica Internationala.

 - 1948: A murit Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n.28.III.1884) 

- 1950: A murit Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-al doilea război mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă franceză, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1872)

- 1953: A intrat în vigoare Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Convenţia a fost semnată la Roma, 4 noiembrie 1950; la 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale

- 1965: S-a născut actorul de film american Charlie Sheen

- 1971: A murit naturalistul Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; membru post-mortem al Academiei Române din 1990. Alexandru Borza (n. 21 mai 1887, Alba Iulia; d. Cluj) a fost preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului si botanist, întemietorul geobotanicii în România.

Opere:

Alexandru Borza - Flora si vegetația Văii Sebeșului (Editura Academiei, Bucuresti, 1959);

Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu - Introducere în studiul covorului vegetal (Editura Academiei, București, 1965);

Alexandru Borza - Dictionar etnobotanic (Editura Academiei, București, 1968);

Alexandru Borza - Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (Editura Sport-Turism, București, 1987).

- 1972: A murit Anişoara Odeanu, prozatoare şi poetă (n. 1912). Unele surse dau ca dată a morţii 1 septembrie 1972. Anişoara Odeanu (pseudonim al Doinei Stella Graţiana Peteanu; 28 mai 1912, Pădureni, judeţul Timiş – d.Lugoj, judeţul Timiş) este o poetă, prozatoare şi ziaristă. Este fiica Vioricăi (născută Bujigan) şi a lui Aurel Peteanu, profesor de română şi latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. Odeanu face cursul primar şi pe cel secundar în oraşul natal şi în Timişoara şi îşi ia licenţa în drept la Universitatea din Bucureşti (1936), după ce urmase şi Facultatea de Litere, fără să o încheie. A studiat, în 1930 şi 1931, la Dijon şi Grenoble.

Opera sa literară cuprinde:

 • Într-un cămin de domnişoare, Bucureşti, 1934;

• Călător din noaptea de Ajun, Bucureşti, 1936; ediţia (Anotimpul pierdut), Bucureşti, 1971;

• Fata lui Codru-împărat, Bucureşti, 1939;

• Ciudata viaţă a poetului, Bucureşti, 1942;

• Moartea în cetate, Bucureşti, 1943;

• Noaptea creaţiei, Bucureşti, 1943;

• Sub lumina verii, Bucureşti, 1967;

• Nedumeririle lui Duduţă, Bucureşti, 1969;

• Noaptea creaţiei, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Oarcăsu, Bucureşti, 1969;

• Legile jocului, Bucureşti, 1972;

• Acele lucruri mari, Bucureşti, 1973;

• Ciudata viaţă a poetului, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Oarcăsu, Timişoara, 1975;

• Într-un cămin de domnişoare. Călător din noaptea de Ajun, ediţie îngrijită şi introducere de Cornel Ungureanu, Timişoara, 1983;

• Domnişoara Lou şi trandafirul galben, ediţie îngrijită şi prefaţă de Cornel Ungureanu, Timişoara, 1985.

- 1973: S-a născut Jennifer Paige, cântăreaţă şi pianistă americană

- 1974: A murit Constantin Palade, compozitor şi dirijor de cor (n. 1915)

- 1976: Sonda cosmică americană „Viking 2'' a atins solul planetei Marte; experienţele realizate cu ajutorul celor două staţii - Viking 1 şi Viking 2 - ce au făcut parte din proiectul american „Viking” şi au avut ca scop explorarea Planetei Marte, au condus la părerea ca nu exista compuşi organici pe Planeta Roşie. Pe data de 9 august s-a plasat pe orbita Planetei Marte iar pe data de 3 septembrie modulul de aterizare a ajuns pe solul marţian   

- 1991: A murit actriţa Elvira Godeanu. Elvira Godeanu (n. 13 mai 1904 Bucuresti) a fost o cunoscută actriţă română de teatru şi film formată la generaţia de aur a marilor artişti interbelici. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât şi din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale. A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor şi arhitect din perioada interbelică.

- 1991: A murit regizorul american de film Frank Capra (n. 1897, la Palermo/Italia). A primit Premiul Oscar pentru filmele „S-a întâmplat într -o noapte”, „Extravagantul Mr. Deeds”) (n. 18.05.1897)

- 1992: A fost adoptată Convenţia privind interzicerea armelor chimice, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva (a intrat în vigoare la 29.IV.1997; România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995) 

- 1998: A murit actorul Dinu Manolache (n. 1955).

- 1998: Guvernul României a adoptat hotarârea prin care s-a înfiinţat Institutul Limbii Române, instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. Institutul va promova cunoaşterea limbii române şi va sprijini persoanele care o învaţă… 

- 2005: A murit matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (n. 1933)

- 2009: A murit compozitorul Grigore Nica (n. 1936)

- 2012: A murit actorul american Michael (Clarke) Duncan (n.10.XII.1957)

-2012: A murit liderul religios sud-coreean Sun Myung Moon, fondatorul controversatei Biserici a Unificării (întemeiată în 1954), cunoscută şi ca secta Moon, sectă care a devenit, în timp, un a devărat imperiu financiar (n.25.II.1920, pe teritoriul actual al Coreei de Nord)

& & & &

 Solidaritate:

Doi politisti patrulau prin cartierul inginerului Ionescu. Domnul inginer iese cu gunoiul pe la miezul nopţii. Un poliţai zice:

- Ghiţă, uite un spion!

- Nu, bă, e unu' cu gunoiu'!

- Ba e spion! Mă duc să-i cer actele.

Se duce organul la dl. inginer:

- Actele dv., vă rog!

– Ce acte, dom'le, am ieşit cu gunoiu'!

- Eşti spion! Mergi la secţie.

- Dom'le, sunt ing. Ionescu, stau în blocu' asta, la apartamentu' 8.

- Ghiţă, du-te la asociaţie şi verifică!

Se duce Ghiţă şi vine fugă înapoi:

- Nu locuieşte nici un ing. Ionescu la ap.8.

Merg ei la secţie, dl. inginer tot face gălăgie că stă la ap. 8. Îl mai trimite şefu' pe Ghiţă încă o dată la asociaţie să mai verifice, acelaşi rezultat: nici un ing. Ionescu la ap.8.

A doua zi de dimineaţă, apare şeful poliţiei, vecin de scară cu ing. Ionescu. Aude povestea şi îl eliberează pe inginer.

Inginerul merge supărat direct la asociaţie.

Administratorul nici nu-l lasa să deschidă gura:

– Domnu' Ionescu, aveţi probleme. V-a căutat poliţia de 2 ori, da' le-am spus  că nu staţi aici.

$$$

 2 septembrie 1442 - Bătălia de pe Ialomita se incheie cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, marcand inceputul campaniilor ofensive ale lui Iancu de Hunedoara.

Bătălia de pe Ialomiţa (2 septembrie 1442) a fost un conflict armat desfăşurat în Ţara Românească între otomanii conduşi de beylerbey-ul Rumeliei, Sehabeddin, şi voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara (1441 – 1456).

Acesta pătrunsese în Ţara Românească în 1442 şi-l înlocuise pe Vlad Dracul (1437 – 1442, 1444 – 1447) cu fiul lui Dan al II-lea (1420 – 1421, 1422 – 1427, 1427 – 1431), Basarab al II-lea (1442 – 1444). În august 1442, o mare oaste otomană (istoricii contemporani o apreciază la 80.000 de oameni) trece Dunărea pe la Nicopole, cu ordinul de a redresa situaţia.

Otomanii cuceresc cetatea Târgovişte şi pornesc apoi în grupuri, după pradă. Beylerbey-ul, cu cea mai mare parte, a armatei înaintează pe Valea Ialomiţei, spre Pasul Buzău. Pe 2 septembrie 1442, Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, îl atacă pe râul Ialomiţa, folosind teritoriul muntos şi strâmt, şi obţine o strălucită victorie.

Au căzut pe câmpul de luptă un sangeak şi patru bey, Sehabeddin s-a retras spre Dunăre lăsând grupurile plecate după pradă la discreţia învingătorilor, care le-au nimicit. Iancu a luat o captură bogată, „… steaguri, corturi, vreo 5.000 de cămile, cai şi catâri, haine scumpe şi atâtea alte lucruri…” (Camil Mureşan). Sultanul l-a înlocuit pe Sehabeddin, în fruntea Rumeliei, cu Hassan.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al acestei ţări. Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi, „… consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman, aşa cum fusese în vremea lui Mircea cel Bătrân” (Ştefan Ştefănescu). articol preluat de pe: enciclopediaromani ei.ro