$$$

 21 ianuarie 2022: S-a stins din viață Felicia Donceanu, pictoriță, sculptoriță și compozitoare.

Felicia Donceanu (28 ianuarie 1931, Bacău – 21 ianuarie 2022, Drăgoești, Vâlcea) a fost o pictoriță, sculptoriță și compozitoare.

VIAȚA

Felicia Donceanu s-a născut la Bacău, în 1931 și a studiat compoziția la clasa profesorului Mihail Jora (cu care a studiat compoziția) la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Printre maeștrii săi se numără și George Breazul și Ioan D. Chirescu (cu care a studiat teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Theodor Rogalski și Mircea Basarab (orchestrație), Paul Jelescu (citire de partituri), Eugenia Ionescu (pian), Zeno Vancea, Constantin Bugeanu, Andrei Tudor (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Nicolae Parocescu, Emilia Comișel (folclor), Ion Vicol și Ion Marian (dirijat coral), Jean Bănescu (canto). După finalizarea studiilor în 1956, ea a lucrat ca redactor la Editura pentru Literatură și Artă (ESPLA) din București, secția muzicală, până în 1958, și apoi la Editura Muzicală a U.C.M.R, până în anul 1966.

A scris articole și cronici în Muzica, Contemporanul, Munca, Azi. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzică proprie și pentru diverse lucrări corale aparținând diferiților compozitori români. A scris scenarii pentru radio și pentru spectacole muzical-coregrafice. A realizat ilustrații de cărți pentru copii.

Referitor la compoziție, aceasta s-a axat mai mult pe lucrările pentru voce și diferite ansambluri (cicluri de lieduri, cicluri corale, vocal-instrumentale, teatru instrumental) îndreptându-și atenția și asupra muzicii pentru copii. A obținut numeroase distincții, precum Premiul Academiei Române și Premii de creație ale U.C.M.R., dar și o Mențiune la Concursul Internațional de compoziție din Mannheim, în 1961.

După plecarea de la edituri, ea s-a dedicat în întregime compoziției, producând lucrări care au fost interpretate la nivel internațional.

S-a căsătorit cu poetul Alexandru Voitin.

DISTINCȚII ȘI PREMII

- Mențiune specială la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim, 1961

- Premiul Uniunii Compozitorilor în 1984, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, și 1997

- Ordinul Meritul Cultural clasa I, 1981

- Premiul „George Enescu” al Academiei Române, 1984

- Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), 2010

LUCRĂRI

Felicia Donceanu a compus pentru piese de teatru („Tartuffe” de Molière, 1965; „Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, 1965) și ansamblu instrumental, dar s-a concentrat în mare parte pe lucrări camerale. Muzica ei este influențată de muzica populară românească, uneori folosind instrumente populare tradiționale. Lucrările selectate includ:

- Arie de concert (1973), pentru bariton și orchestră

- Măiastra (1973), pentru soprană, cor și orchestră de coarde

- Picolicomando (1984) pentru tenor, copii, cor, orgă, vioară și percuție

- Yolanda (1993), pentru soprană și orchestră

Rugăciunea Domnească (1992), pentru voce, orchestră de coarde și percuție

- Rugăciunea Domnească (1998), pentru cor masculin, orchestră de coarde și percuție

- Invocatio (1999), cu texte biblice și fragmente de versuri de Ovidiu, marcat pentru soprană, pian, vioară și orchestră de cameră

- Clopote la soroc (1999), o cantată pentru cor SATB și orchestră

- Retro-Tango, pentru ansamblu fagot

Inscripția de pe un catarg, pentru harpă

- Odinioară, cântec-ciclu pentru mezzo-soprană și pian

- Mărgele (1962), patru cântece pe versuri de Tudor Arghezi

- Trei Cântece pentru Til (1964), pe versuri de George Călinescu

- Dor I pentru contralto

- Dor II pentru contralto

- Imagini pe versuri de Eminescu (1963-1965), pentru soprană

Cu Penetul

- Mărturisiri, ciclu de cinci cântece pentru bas-bariton cu poezii de Alexandru Voitin, din septembrie 1975-septembrie 1978 și 1986

- Cântece de fată frumoasă

- Cântând cu Ienăchiță Văcărescu

Sincron

- Ponti Euxini Clepsydra (1971), pentru soprană, clarinet, oboi, percuție, harpă

- Mai sunt încă roze (1972), cu texte de Macedonski, este un cântec de cinci munca pentru soprană și ansamblu instrumental

- Două Serenade (1973), pentru bariton, flaut, harpă, versuri de Baconski

- Cântece de fată frumoasă (1976), trei-mișcari pentru mezzo-soprană, corn englez și marimba

- Cântând cu Ienăchiță Văcărescu (1983), pentru soprană, flaut, viola da gamba, flaut, clavecin și percuție, text de Ienăchiță Văcărescu

- Abțibilder după Tristan Tzara (1996), pentru soprană, clavecin, și două viole da gamba

- Cutia cu surpriză ... și pentru oameni încrutați (1998), pentru soprană, două viole da gamba, clavecin, pian, și marionete

- Tablouri vivante (1999), pentru voce și instrumente

Lucrări înregistrate pe CD:

- Polhymnia – Sacrée et Profane

$$$

 21 ianuarie 2021 – A încetat din viață artistul plastic Lucrezia Pacea.

 Lucia Balamotti (7 februarie 1924, Santi Quaranta, Albania – 21 Ianuarie 2021) a fost un artist plastic; a lucrat tapiserie; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România; soția pictorului Ion Pacea.

A absolvit Academia de Arta din Bucuresti avandu-i profesori pe Alexandru Ciucurencu si Camil Ressu.

Ca artist plastic profesionist a fost membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Lucrarile de tapiserie ale Lucreziei Pacea au fost expuse in expozitii personale, dar si la numeroase saloane de Arta la care a participat atat in tara cat si in strainatate, la Moscova, Praga, Berlin, Leipzig, Gotteborg, Havana, Paris, Hamburg, Stockholm, Erfurt, Egipt, Statele Unite ale Americii.

De-a lungul anilor, ca o recunoastere a talentului si a artei sale, Lucrezia Pacea a fost recompensata cu premii nationale si internationale.

$$$

 21 ianuarie 2022: S-a stins din viață Speranța Rădulescu, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare.

Speranța Rădulescu (13 februarie 1949, Buzău – 21 ianuarie 2022, București) a fost un reputat etnomuzicolog, antropolog și distinsă cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzicile de metisaj.

BIOGRAFIE

S-a născut la data de 13 februarie 1949 în Buzău.

Studiile muzicale le începe la Liceul de muzică „George Enescu” (harpă și pian).

între 1967-1973 urmează Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (secția compoziție muzicală), la clasa profesorilor Tudor Ciortea și Myriam Marbé, pe care îl absolvă ca șefă de promoție. Aici a fost colegă cu compozitorul Adrian Enescu.

Între 1973-1990 este cercetător științific la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, unde se preocupă în paralel și de muzicologie.

În 1979 devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Din 1980 preia pentru o vreme funcția de șef al secției de muzică și coregrafie a Institutului.

Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”.

În 1984 devine doctor în muzicologie la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, conducătorul tezei fiind profesorul Romeo Ghircoiașiu.

În 1990 devine cercetător la Muzeul Țăranului Român din București.

În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului.

În 2005 devine profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător în retragere la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.

Moare la data de 21 ianuarie 2022 la București.

REALIZĂRI

A colaborat cu importante reviste și publicații periodice atât din țară, cât și din străinătate, precum: „Cahiers de musiques traditionneles” (Geneva), „Ethnologie française ” (Paris), „Martor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară” ș.a. și a publicat numeroase studii și articole în volume colective, în România și în diferite țări (Franța, Elveția, Italia, Regatul Unit, Austria, Germania, Cehia, Grecia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Ucraina, Republica Moldova).

A susținut numeroase comunicări științifice și conferințe atât în spațiul european (Franța, Elveția, Marea Britanie, Germania, Senegal, Slovacia, Spania etc.), cât și în SUA, China și Senegal.

A organizat concerte de muzică tradițională în străinătate (Elveția, Franța, Israel) și în România, la Muzeul Țăranului Român.

A fost membră a mai multor societăți interne și internaționale de profil, precum SFE (Société Française d’Ethnomusicologie), ICTM (International Council for Traditional Music) sau UCMR (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România).

PREMII ȘI DISTINCȚII

- Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei R.S.R. (1984) pentru lucrarea Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc.

- Premiul Uniunii Interpreților și Criticilor Muzicali din România (1994) pentru promovarea operei lui George Enescu.

- Premiul Coup de coeur al Academiei Charles Cros (2005) pentru primele 10 CD-uri din colecția „Ethnophonie”.

- Premiul Schallplatten Kritik (2007) pentru CD-ul Aromânii din Andon Poci.

- Premiul Coup de coeur al Academiei Charles Cros (2020) pentru Taraful Bucureștilor, înregistrat de Maison des Cultures du Monde, Paris.

PUBLICAȚII

LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE

PROPRII

- Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1984, 724 p.

- Cîntecul: Tipologie muzicală. I. Transilvania meridională, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1990, 256 p. ISBN 973-42-0054-2

- Hopa-Tropa-Europa, București, Muzeul Țăranului Român, 1992, 42 p.

- Peisaje muzicale din România secolului XX, București, Editura Muzicală, 2002, 192 p. ISBN 973-42-0297-9

- Taifasuri despre muzica țigănească / Chats about Gypsy Music, București, Editura Paideia, 2004, 247 p. ISBN 973-596-204-7

reed. Editura Paideia (ediția a II-a), 2015, 300 p. ISBN 978-606-748-073-3

- Muzici și societăți (broșură), București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2012, 28 p. ISBN 978-973-1905-99-0

- Regards sur la musique en Roumanie au XXe siecle. Musiciens, musiques, institutions, Paris, L’Harmattan, 2021, 192 p. ISBN 978-2-343-23193-8

COAUTOR

- Vom muri și vom fi liberi, București, Editura Meridiane, 1990, 340 p. ISBN 978-973-33-0112-7 (în colaborare cu Irina Nicolau și Ioana Popescu)

- Din răsputeri. Glasuri și cetere din Țara Oașului, București, Institutul Cultural Român, 2006, 268 p. ISBN 973-577-499-2 (în colaborare cu Jacques Bouët și Bernard Lortat-Jacob)

- Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham, Boulder, New York, London, Rowman & Littlefield, 2016, 348 p. ISBN 978-144-226-708-4 (în colaborare cu Margaret Beissinger și Anca Giurchescu)

STUDII ȘI ARTICOLE (selectiv)

VOLUME COLECTIVE

- „Un virtuos al ocarinei - Șerban Butoi”, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, Centrul de Îndrumare a Creației Populare, 1976

- „Armonia populară brăileană”, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, Centrul de Îndrumare a Creației Populare, 1977

- „Caractère spécifique roumain dans le langage harmonique de la IIIe Sonate pour piano et violon” de Georges Enesco” și „La connotation „populaire” dans la „III-eme Sonate pour piano et violon” de Georges Enesco”, în Enesciana II-III. Enesco, musicien complexe, București: Editura Academiei R.S.R., 1981

- „Das Rumanische Volkslied. Formenreichtum und Einstimmigkeit” și „Le «taraf»: formation musicale de ménétriers”, în Enesciana IV. Georges Enesco, compositeur roumain, București, Editura Muzicală, 1985

- „Musiques traditionnelles et ethnomusicologie sous pression politique”, în Pom pom pom pom: musiques et caetera, Musée d’ethnographie de Neuchâtel, 1997

- „Our Music vs The Music of Others”, în Music, Language and Literature of the Roma and Sinty, Max Peter Baumann (ed.), Bamberg, VWB, 2000

- „What is Gypsy Music? On Belonging, Identification, Attribution, the Assumption of Attribution”, în Romska Hudba na prelomu tisicileti, Zuzana Jurkova (ed.), Praga, SUGA, 2003

- „Le musiche di traditione orale in Romania”, în Quaderni del Premio Letterario Giuseppe Acerbi. Litteratura della Romania, Roma, Gabrielli Editori, 2005

- „Parallel Comunities, Identities, and Musics: the Case of Roma and Gypsies from Gratia Village (Romania)”, în Shared Musics and Minority Identities, Naila Ceribasic & Erica Haskell (eds.), Zagreb, Institute of Ethnology and Folklore Research, 2006

- „Estetica muzicală la plural. Câteva reflecții grăbite”, în Estetica muzicală. Un alt fel de manual, București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2007

- „Un repère durable: Constantin Brăiloiu (1983-1958)”, în Mémoire vive, sous la direction de Laurent Aubert, Genève, MEG, 2009

- „Constantin Brailoiu (1893-1958), pionnier de l’ethnomusicologie moderne”, în L’air du temps. Musiques populaires dans le monde, Genève, Editions Apogée, 2012

- „Oriental Waves in Romanian Popular Music from Wallachia and Moldavia”, în Sweet Sixties, Georg Schoellhammer & Ruben Arevshatyan (eds.), Sternberg Press, 2013

- „Preserving Traditions as a Way of Rejecting a Social Order Percieved as Oppressive”, în Terminology and Theoretical Approaches and Crossing National Boundaries/intercultural Communication, Elsie Ivancich Dunin, Liz Melish, Ivona Opetcheska-Tatarchevska (eds.), Skopje, Ministry of Culture, 2014

- „The Oșeni and the Dynamics of their Emblematic Music”, în Urban People. Music and Crossing Bridges, Zuzana Jurkova (ed.), Praga, Charles University in Prague, 2015

- „Improvization and one of its Motives: Comments on a Romanian case”, în Music and Dance in Southeastern Europe: New Scopes of Research and Action, ICTM Study group on music and dance in Southeastern Europe, Liz Mellish, Nick Green & Mirjana Zakic (eds.), Belgrade, Faculty of Music, 2016

- „Oral Musics in Contemporary Romania: a few Particularity”, în Forum: Rumänien. Von Hora, Doina und Lautaren. Einblicke in die rumänische Musik und Musikwissenschaft, Thede Kahl (ed.), Berlin, Editura Frank & Timme, 2016

- „«I hear the drum, but I cannot see it!» The Main Accompanying Instrument and Its Emblematic Sound”, în European Voices III. The instrumentation and Instrumentalization of Sound. Local Multipart Music Practices in Europe, Ardian Ahmedaja (ed.), Böhlau Verlag Wien Köln Weimar, 2017

- „The Gypsy Musicians of Romania: The Past and the Timeless Universe that Takes Its Place”, în Music – Memory – Minorities: Between Archive and Activism, Zuzana Jurkova, Veronika Seidlova (eds.). Praga, Charles University Karolinum Press, 2020

- „Folklore in the Communist Period and its Later Extensions”, în Music in Post-socialism. Three Decades in Retrospect, Billiana Milanovici, Melita Milin & Danka Mihajlovici (eds.), Belgrad, Institute of Musicology, Serbian Academy of Sciences and Arts, 2020

- „Prefacerea muzicilor orale de-a lungul secolului XX”, în Noi istorii ale muzicilor românești, vol. 2: Ideologii, instituții și direcții componistice în muzica românească din secolele XX-XXI, Valentina Sandu-Dediu & Nicolae Gheorghiță (coord.), București, Editura Muzicală, 2020

PERIODICE

- „Analiza unui text muzical lăutăresc”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 22, nr. 1, București, 1977

- „La lecture psycho-sémiotique du message musical”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XIV, București, 1977

- „Quelques considérations sur la communication artistique musicale de la perspective du système sémiologique de Louis Prieto”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XVI, București, 1977

- „Considérations critiques sur le spectacle de folklore contemporain”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XVIII, București, 1978 (în colaborare cu Irina Nicolau)

- „Operații de gândire implicate în transcrierea textului muzical de tradiție orală”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 24, nr. 2, București, 1979

- „Creația enesciană în prelungirea unor straturi vechi de muzică populară” în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria A, 2, București, 1980

- „Ansamblul (vocal-)instrumental folcloric românesc. Schiță tipologică”, în Muzica, nr. 10-11, București, 1980

- „Elemente de proveniență folclorică în muzica enesciană”, în Muzica, nr. 9, București, 1981

- „Posibilitățile și limitele filmului etnografic în cercetarea etnologică actuală”, în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria A, 3, București, 1981 (în colaborare cu Irina Nicolau)

- „Forme de manifestare a univocalității în folclorul muzical românesc”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 28, nr. 1, București, 1983

- „Istoria tarafului sătesc trăită și comentată de lăutarii înșiși”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 29, nr. 2, București, 1984

- „Musique d’ensemble: le taraf traditionnel”, în Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des traditions orales Méditerranéennes, nr. 12-13, Montpellier, 1 984

- „Ucenicia lăutarului”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 30, nr. 2, București, 1985; idem, în limba franceză („La formation du lăutar roumain”), în Cahiers de musique traditionnelle, vol. 1, Genève, 1988

- „Plurispecializarea lăutarului”, în Revista de Etnografie și Folclor, tom. 31, nr. 1, București, 1986

- „Sistemul muzicii folclorice în contemporaneitate” și „Relația muzică-text în cântecul contemporan”, în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria A, 6-7, București, 1987

- „Formații și interpreți de muzică populară în festivalul «Cântarea României»”, în Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice, Seria B, 4, București, 1987

- „Evoluția acordajului viorii populare în Țara Oașului”, în Muzica, nr. 3, București, 1990 (în colaborare cu Felicia Diculescu)

- „Traditional Music in Man-Oriented Cognitive Acts. Some Romanian Cases”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, București, 1990

- „L’accompagnement harmonique dans la musique paysanne roumaine”, în Cahiers de musique traditionnelle, vol. 6, Genève, 1993

- „Consequences of the Political Changes in Romanian Peasant Music”, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXXI, București, 1994

- „La musique paysanne roumaine. Sythématisation ethnomusicologique et taxinomie populaire”, în Ethnologie Française, tome XXV, nr. 3, Paris, 1995

- „Fidders’ Contracts and Payements”, în East European Meetings in Ethnomusicology, Vol. 3, București, 1996

- „Gypsy Music vs. music of the Others” în Martor, nr. 1, București, 1996

- „Față în față cu prefacerea muzicilor de tradiție orală”, în Muzica, nr. 4, București, 1997

- „Traditional Musics and Ethnomusicology under Political Pressure: the Romanian Case”, în Anthropology Today, Vol. 13, No. 6 (Dec.), London, 1997

- „Constantin Brăiloiu et l’ethnomusicologie d’aujourd’hui” și „Le fond «Constantin Brăiloiu» dans la bibliothèque du Musée de l’Homme”, în Martor, nr. 3, București, 1998

- „The Peasant Brass Band in Romania”, în East European Meetings in Ethnomusicology, Vol. 6, București, 1999

- „Musiques de métissage pan-balkanique en Roumanie”, în Cahiers de musique traditionnelle, Vol. 13, Genève, 2000

- „Pan-Balkanic Waves in Romanian Oral Music” și „Musician Gică Diricel: His Music and Estrangement”, în Martor, nr. 6, București, 2001

- „O minoritate într-un context plurietnic: evreii din ținutul Botoșani și muzica lor de petrecere”, în Muzica, nr. 3, București, 2010 (în colaborare cu Florin Iordan)

- „Les manele, symbole de la “décadence”, în Etudes Tsiganes. Revue trimestrielle, nr. 38. Paris, 2010

- „Pan-Balkan and Euro-American Fusion Music and Dance. The Case of the Romanian Manea”, în Yearbook for Traditional Music, vol. XLIII, 2011 (în colab. cu Anca Giurchescu)

- „National Ideology, Music and Discourses about Music in Romania in the last Century”, în Musicology Today, Vol. 8, No. 3 (31), București, 2017

$$$

 21 ianuarie 2023: S-a stins din viață teatrologul George Banu.

George Banu (Georges Banu, 22 iunie 1943, Buzău – 21 ianuarie 2023, Paris, Métropole du Grand Paris, Franța) a fost un teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris. Din martie 2013 a fost membru de onoare al Academiei Române.

STUDII

Studiază la Academia de Teatru și Film, București, având drept coleg pe regizorul Andrei Șerban. Devine profesor de teatrologie la Sorbona - Paris, Franța, unde se stabilește în 1973. De asemenea este profesor la Universitatea Louvain la Neuve din Belgia. Între 1991-2000 a fost director al Academiei Experimentale de Teatru. Este membru UNITER. Este președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (după ce a fost ales de trei ori președinte).

TITLURI UNIVERSITARE

TITLURI UNIVERSITARE FRANCEZE

Doctorat ciclul III: „L’Orient et le nouveau utopique (Brecht, Meyerhold, Eisenstein)”, susținut pe [4 aprilie]] 1978 la Universitatea Paris III, sub îndrumarea domnului profesor Bernard Dort, cu mențiunea Foarte bine.

Doctorat de stat: „Pratiques de la mémoire dans l`art de la mise en scène au XXe siècle”, susținut pe 25 septembrie 1987 la Universitatea Paris III, sub îndrumarea domnului profesor Bernard Dort, cu mențiunea Foarte bine.

TITLU UNIVERSITAR ROMÂNESC

Doctorat în estetică la Universitatea București: „Modurile comunicării teatrale în secolul XX”, susținut pe 17 noiembrie 1973 la Universitatea din București, sub îndrumarea domnului profesor I. Toboșaru.

PREMII

- 1989 - Cavaler al Arts et des Lettres;

- 2006 - Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică "I.L.Caragiale", București.

- 2006 - Premiul de Onoare al AICT - Secția Română, în cadrul Galei UNITER

- 2012 - Premiului Special al Festivalului Shakespeare 2012, oferit de Rotary Craiova Probitas ;i Rotary Craiova;

- Cavaler al Palmes académiques;

- Membru de Onoare al Fundației Culturale Română;

- Cetățean de Onoare al orașului Bolonia și Sao Paolo;

- Cavaler al Meritului Național;

- Membru de onoare al Academiei Române;

Ofițer Ordre des Arts et des Lettres.

CĂRȚI ÎN ROMÂNĂ

- Modurile de comunicare teatrală în secolul XX, Universitatea București, Facultatea de Litere, 1973

- Arta teatrului: studii teoretice și antologie de texte; cu Mihaela Tonitza-Iordache; trad. de Delia Voicu, Editura Nemira, 1975; 2004 - ISBN: 978-973-56-9629-0

- Teatrul memoriei; trad. de Andriana Fianu, Univers, 1993 - ISBN: 973-34-0282-6

Roșu și aur: teatrul spectatorului; trad. de Cristina Corciovescu; Editura Fundației Culturale Române, 1993 - ISBN: 973-9132-90-1

- Actorul pe calea fără de urmă: zile de teatru în Japonia; trad. de Mircea Ghițulescu, Editura Fundației Culturale Române, 1995 - ISBN: 973-9155-69-3

- Livada de vișini, teatrul nostru: jurnal de spectator; trad. de Anca Măniuțiu, Nemira, 2000; 2011 - ISBN: 973-8475-41-4

- Uitarea; trad. de Anca Măniuțiu, Biblioteca Aprostrof, Cluj-Napoca, 2002 - ISBN: 973-9279-50-3

- Ultimul sfert de secol teatral; trad. de Delia Voicu, Paralela 45, 2003 - ISBN: 973-697-007-8

- Peter Brook. Spre teatrul formelor simple - o panoramă subiectivă; trad. de Delia Voicu, Polirom, 2005 - ISBN: 973-46-0132-6

- De la moartea copilului la uciderea copilului - Teatru și sculptură, George Banu, Monique Borie; trad. de Anca Măniuțiu, Liternet, 2007 - ISBN: 978-973-7893-96-3

- Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet; trad. de Delia Voicu, Polirom, 2007 - ISBN: 978-973-46-0833-1

- Dincolo de rol sau Actorul nesupus; trad. de Delia Voicu, Nemira, 2008 - ISBN: 978-973-143-190-1

- Spatele omului: pictură și teatru; trad. de Ileana Littera; Nemira, 2008 - ISBN: 978-973-143-261-8

- Yannis Kokkos, scenograful și cocostârcul; trad. de Eugenia Anca Rotescu, Curtea Veche, 2009 - ISBN: 978-973-669-874-3

- Repetițiile și Teatrul reînnoit - Secolul Regiei; trad. de Mirella Nedelcu-Pătureanu, Nemira, 2009; 2016 - ISBN: 978-606-758-723-4

- Trilogia îndepărtării: Odihna, Noaptea, Uitarea; trad. de Ileana Littera și Anca Măniuțiu, Cartea Românească, 2010 - ISBN: 978-973-23-2908-5

- Shakespeare, lumea-i un teatru; trad. de Ileana Littera și Ioana Ieronim, Nemira, 2010; 2013 - ISBN: 978-606-8134-30-7

- Teatrul de artă sau forma și viața; trad. de Mirella Nedelcu-Pătureanu, Nemira, 2010 - ISBN: 978-606-8134-70-3

- Teatrul de artă, o tradiție modernă; trad. de Mirella Nedelcu-Pătureanu, Nemira, 2010; 2013 - ISBN: 978-606-579-704-8

- Reformele teatrului în secolul reînnoirii, Nemira, 2011 - ISBN: 978-606-579-222-7

- Cortina sau fisura lumii; trad. de Ileana Cantuniari; Humanitas, 2012 - ISBN: 978-973-50-3621-8

- Parisul personal. Autobiografie urbană, Nemira, 2013 - ISBN: 978-606-579-720-8

- Nocturne; trad. de Dana Monah, Nemira, 2013 - ISBN: 978-606-579-681-2

- Iubire și neiubire de teatru, Polirom; trad. de Ileana Littera, 2013 - ISBN: 978-973-46-3798-0

- Monologurile neîmplinirii; trad. de Ileana Littera, Polirom, 2014 - ISBN: 978-973-46-4491-9

- Scena modernă. Mitologii și miniaturi; trad. de Vlad Russo, Nemira, 2014 - ISBN: 978-606-579-784-0

- Japonia, imperiul teatrului; trad. de Dana Ionescu, Nemira, 2015 - ISBN: 978-606-758-271-0

- Parisul personal. Casa cu daruri, Nemira, 2015 - ISBN: 978-606-758-174-4

- Parisul personal. Familia din Rivoli 18, Nemira, 2016 - ISBN: 978-606-758-756-2

- Brâncuși împotriva Statelor Unite; Eric Vigner, George Banu, Curtea Veche - 2016, ISBN: 978-606-588-905-7

- Convorbiri teatrale: Festivalul International de la Sibiu, Nemira, 2016 - ISBN: 978-606-758-688-6

- Viața secundă – comentarii și mărturii despre teatru, în dialog cu Mircea Morariu, Editura Fundația Culturală Camil Petrescu, 2016 - ISBN: 978-606-822-051-2

- George Banu: Teatrul în dialog cu "străinul", 2016

- Ușa, o geografie intimă; trad. de Anca Măniuțiu, Nemira, 2017 - ISBN: 978-606-430-037-9

- Cehov, aproapele nostru; trad. de Vlad Russo, Nemira, 2017 - ISBN: 978-606-758-975-7

- Scena lumii, Polirom, 2017 - ISBN: 978-973-466-765-9

- Iisușii mei sau coexistența cu arta sacră, Nemira, 2018 - ISBN: 978-606-43-0279-3

- Povestirile lui Horatio - portrete și mărturii ale maeștrilor scenei europene; trad. de Cindrel Lupe, Tracus Arte, 2021 - ISBN: 978-606-023-273-5

- O lumină în inima nopții; trad. de Mihaela Stan, Nemira, 2021 - ISBN: 978-606-43-1054-5

- Teatrul și spiritul vremii; trad. de Simona Modreanu, Junimea, 2021 - ISBN: 978-973-37-2455-1

- Viața și teatru pe Scena lumii, Polirom, 2021 - ISBN: 978-973-468-356-7

- Obiecte rănite; trad. de Cindrel Lupe, Nemira, 2022 - ISBN: 978-606-431-382-9

- Privirea de aproape; trad. de Simona Modreanu, Junimea, 2023 - ISBN: 978-973-37-2637-1

- Ultima oară, Editura Muzeul Literaturii Române, 2023 - ISBN: 978-973-167-634-0

- Convorbiri teatrale II, Nemira, 2024 - ISBN: 978-606-43-1829-9

CĂRȚI ÎN FRANCEZĂ

- L’espace théâtral (avec Anne Ubersfeld) (CNDP, 1980)

- Le costume de théâtre (CNDP, 1981)

- Bertolt Brecht ou le petit contre le grand (Paris, Aubier Montaigne, 1981)

- Le Théâtre, sorties de secours (Aubier, 1983)

- L'acteur qui ne revient pas. Journées de théâtre au Japon (Aubier, 1986; Folio, 1993)

- Mémoires du Théâtre (Actes Sud, 1987)

- Le Rouge et l'Or, une poétique du théâtre à l'italienne (Flammarion 1989)

- Opéra, théâtre: une mémoire imaginaire(Paris, L’Herne, 1990)

- Peter Brook. De Timon d'Athènes à la Tempête (Flammarion, 1991)

- L'Acteur qui ne revient: journées de théâtre au Japon (Aubier, 1991)

- Bertolt Brecht: le petit contre le grand (Aubier, 1992)

- Le théâtre, ou L'instant habité: exercices et essais (Paris, L’Herne, 1993)

- Genet à Chatila: Textes de Georges Banu ... [et al.] ; réunis par Jérôme Hankins (Arles, Actes Sud, 1994)

- Le costume de théâtre dans la mise en scène contemporaine: Avec diapositives (Canopé - CNDP, 1994)

- Sarah Bernhardt: Sculptures de l'éphémère (Caisse Nationale des Monuments Historiques et des Sites, 1995)

- La Fête de l' instant: dialogues avec Georges Banu - Luc Bondy (Actes Sud, 1996)

- Le Rideau ou la fêlure du monde (Adam Biro, 1998)

- Avec Brecht,sous la direction de Georges Banu (Actes Sud, 1999)

- Notre théâtre, La Cerisaie: Cahier de spectateur (Actes Sud, 1999)

- Les Cités du Théâtre d'Art. De Stanislavski à Strehler, sous la direction de Georges Banu (Théâtrales, 2000)

- L'Homme de dos. Peinture, theatre (Biro, 2000)

- Les cités du théâtre d'art: DE STANISLAVSKI A STREHLER, sous la direction de Georges Banu (Theatrales, 2001)

- Peter Brook: de Timon d'Athènes à Hamlet (Flammarion, 2001)

- L'Oubli - essai en miettes (Les Solitaires Intempestifs, 2002)

- Exercices d'accompagnement. D'Antoine Vitez à Sarah Bernhardt (L'Entretemps, 2002)

- Yannis Kokkos. Le Scénographe et le Héron (Actes Sud, 2004)

- La Nuit nécessaire (Biro, 2004)

- Peter Brook: Vers un théâtre premier (Seuil, 2005)

- Les Répétitions. De Stanislavski à aujourd'hui (Actes Sud, 2005)

- Nocturnes. Peindre la nuit, jouer dans le noir (Biro & Cohen, 2005)

- Le cas Avignon 2005: Regards critiques (L’Entretemps, 2005)

- Les mémoires du théâtre (Arles, Actes Sud, 2005)

- La Scène surveillée (Actes Sud, 2006)

- Miniatures théoriques: Repères pour un paysage théâtral (Actes Sud, 2009)

- Shakespeare, le Monde est une scène. Métaphores et pratiques théâtrales (Gallimard, 2009)

- Le Repos (Les Solitaires Intempestifs, 2009)

- Des murs... au Mur (Gründ, 2009)

- L’Enfant qui meurt: Motif avec variations - Champ théâtral (L’Entretemps, 2010)

- Les Voyages du comédien (Gallimard, Collection Pratique du Théâtre, 2012)

- Amour et désamour du théâtre (Arles, Actes Sud, 2013)

- La porte au coeur de l'intime (Arlea, 2015)

- Le Théâtre de Anton Tchekhov (Ides Calendes, 2016)

- Le théâtre ou le défi de l'inaccompli (Les Solitaires Intempestifs, 2016)

- Le Théâtre et l'Exil (Omniscriptum, 2019)

- Shakespeare : Métaphores et pratiques du théâtre (Entre-Vues, 2019)

- Une lumière au cœur de la nuit - Le lustre, de l’intime à la scène (Arlea, 2020)

- Le théâtre et l’esprit du temps (Generis, 2021)

- Les Récits d'Horatio - Portraits et aveux des maîtres du théâtre européen (Actes Sud, 2021)

- Les objets blessés (Cohen & Cohen, 2022)

CĂRȚI ÎN GERMANĂ

- Der Schauspieler kehrt nicht wieder (Berlin , Alexander, 1990)

- Das Fest des Augenblicks: Gespräche mit Georges Banu / Luc Bondy ; aus dem Franösischen von Andres Müry; Salzburg; Residenz Verlag, 1997

SPECTACOLE DE TEATRU

- Uitarea

- A fi sau a nu fi Europa

CĂRȚI OMAGIALE

- Călătoriile sau orizontul teatrului: Omagiu lui George Banu, Catherine Naugrette (coord.); trad. Ileana Cantuniari, Nemira, 2013, ISBN: 978-606-57-9625-6

- Aproape de scenă, George Banu, Iuliana Boldea, Stefania Pop-Curseu (coord.), Curtea Veche, 2013, ISBN: 978-606-58-8624-7

- Pagini alese, 3 vol., Nemira, 2018, ISBN: 978-606-43-0279-3

- Secolul 21 - George Banu, contemporanul nostru I, Editura Fundația Culturală Secolul 21, 2019, ISBN: 978-606-82-8922-9

- Secolul 21 - George Banu, contemporanul nostru II, Editura Fundația Culturală Secolul 21, 2020, ISBN: 978-606-82-8923-6

- George Banu. Portret într-o galerie de artă, Silvian Floarea, Junimea, 2020, ISBN: 978-973-37-2353-0

- George Banu… la plecare, Tracus Arte, 2024, ISBN: 978-973-167-686-9

$$$

 21 ianuarie 2023: S-a stins din viață prozatorul Constantin Virgil Negoiță.

Constantin Virgil Negoiță (3 februarie 1936, București – 21 ianuarie 2023, New York City, New York, SUA) a fost un om de știință și prozator român, stabilit în Statele Unite ale Americii.

STUDII ȘI CARIERA

S-a născut la 3 februarie 1936 în București ca fiu al lui Athanasie Negoiță, profesor universitar la Facultatea de Teologie, autor de studii docte și al Ilenei, născută Popescu.

Urmează cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, absolvite în 1953 și este admis la cursurile Facultații de Electronică și Telecomunicații ale Institutului Politehnic din București, pe care le termină în anul 1958. Participă la început la activitatea "Rugului Aprins", dar se retrage. În declarațiilor celor anchetați, este protejat de aceștia numindu-l un student de la electronică, deși îl știau bine, iar tatăl său era pe lângă calitatea de profesor și cea de cunoscut paroh la o biserică de la Foișorul de foc. Fiind fiu de preot, nu primește repartiție după absolvire, așa că se angajează ca tenor într-o o formație corală sindicală, unde ajunge până în faza finală pe țară. Lucrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Inovații în perioada dintre anii 1959 și 1965. Angajat la Consiliul Național al Cercetării Știintifice (1969-1973), perioadă în care își pregătește și susține în anul 1969 doctoratul cu profesorul Alexandru Spătaru, autor al unor importante volume de teoria informației. În 1972 face o specializare în Anglia la Atlas Computer Laboratory. După înființarea Institutului Central pentru Informatică devine cercetător știintific principal, șef al Laboratorului de Modele Matematice pentru Sisteme de Conducere (1973-1981). În paralel este și profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, reușind să atragă cercetători în domeniul teoriilor fuzzy ("al mulțimilor vagi"), aflat atunci la începuturi. Primul său volum publicat în 1970 reprezintă și prima carte dedicată teoriei recunoașterii formelor publicată în limba română, aplicată la regăsirea și clasificarea informațiilor, introducând și teorema de separare a mulțimilor fuzzy, astăzi devenită noțiune clasică. Pe timpul cât a fost în țară, s-a mișcat în cercuri culturale selecte, întreținând legături cu prozatori și plasticieni de frunte. La invitația profesorului Nicholas Georgescu-Roegen se stabilește în SUA în 1982, trecând pe la universitatea Vanderbilt și la cea din Mexico City, devenind un an mai târziu profesor la College Hunter, City University of New York (CUNY) până la pensionare în 2009. Constantin Virgil Negoiță are prioritate în domeniul studiilor fuzzy, noțiune introdusă de Lotfi Zadeh. Impreună cu Dan Ralescu a publicat prima monografie din lume despre mulțimi fuzzy (1974). După stabilirea în USA (fiindu-i refuzată prelungirea vizei), activitatea concretizată în volume este mai redusă, dar publică în continuare în reviste de specialitate, este membru în boardul unora, conduce și organizează congrese mondiale de cibernetică, ș.a. Oferă în limba engleză și în limba română cărți de ficțiune, unde informații despre viața sa se îmbină cu considerații asupra unor fenomene, românești sau nu. Contribuțiile literare sunt încadrate la Postmodern literary critics. Participă activ la viața literară a exilului newyorkez (vezi revista Lumină lină). După 1989 a revenit periodic în țară, participând și la unele manifestări care au implicat și exilul literar românesc.Fundația și editura Ideea europeană îi dedică un volum, Constantin Virgil Negoiță, 70. Ecouri și dialoguri, de unde cititorul, poate să afle cine este autorul și omul de știință Constantin Virgil Negoiță.

Date despre viața sa și opera literară sunt cuprinse în enciclopedia profesorului Florin Manolescu, iar despre activitatea științifică pe siteul colegiul unde a predat.

VOLUME PUBLICATE ÎN DOMENIUL ȘTIINȚIFIC

Sisteme de înmagazinare și regăsire a informației, București, Editura Academiei, 1970 (rezumatul tezei de doctorat).

Mulțimi vagi și aplicațiile lor (în colaborare cu Dan Ralescu), București, Editura tehnică,1974.

Sisteme informatice, modele ale conducerii și sistemelor conduse (în colaborare cu Paul Constantinescu), București, 1975.

Introduction to the Theory of Fuzzy Sets (în colaborare), Japonia, 1978.

Management Applications of System Theory (în colaborare cu Dan Ralescu), Basel, 1979.

Fuzzy Systems, Anglia, 1981.

Expert Systems and Fuzzy Systems (Benjamin/Cummings, Menlopark, CA, 1985).

Fuzzy Logics in Knowledge Engineering (editor, with Henri Prade) (TUV Verlag, Koln, 1986).

Simulation, Knowledge Based Computing, and Fuzzy Statistics (with Dan Ralescu) (Van Nostrand, New York, 1987).

VOLUME DE PROZĂ

- Pullback, New York, 1986.

- Cybernetic Conspiracy, Mind over Matter, Phoenix, Arizona, 2000.

- Implications, NY, 1994.

- Fuzzy Sets, Tempe Arizona, 2000.

- Post Modern Logic, Tempe Arizona, 2002.

- Vizitator, Cluj, 2003.

- Împotriva lui Mango, Pitești, Editura Paralela 45, 2004.

- Irozii, Pitești, Editura Paralela 45,2005.

- Concert la Carnegie Hall, Pitești,Editura Paralela 45, 2006.

- Opus Dei, Pitești,Editura Paralela 45, 2007.

- Cronica Intrării în Rai, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.

- Martori Apropiați, Editura Paralela 45, 2010.

DISTINCȚII ȘI AFILIAȚII

- Profesor emerit al Colegiului Hunter din 2009.

- Membru al Academiei de științe din New York, 1983.

- Distins în 1985 de Institute of Electrical and Electronic Engineers (IEEE) pentru activitatea în domeniul ciberneticii și al logicilor fuzzy ("for New Technical Conceptions").

- Doctor honoris causa al Universității din Pitești (2000).

- A fost membru în comitetele de redacție ale unor reviste științifice dedicate logicilor fuzzy, inteligenței artificiale, etc.

- A organizat și prezidat la congresele mondiale de cibernetică.

- Este membru al Uniunii scriitorilor din România.

- Membru în boardul unor societăți științifice americane.

- Membru al The International Academy for Systems and Cybernetic Sciences, reprezentând România.

&&&

 18 ianuarie 2017: S-a stins din viață Ion Besoiu, actor român.

Ion Besoiu (11 martie 1931, Sibiu – 18 ianuarie 2017, București) a fost un actor de film, radio, teatru și televiziune român. A absolvit Academia de Teatru și Muzică din Sibiu, a activat ca actor în multiple ocazii și a fost directorul teatrului Lucia Sturza Bulandra din București.

CARIERA

A debutat în 1957. În anii 1970 a jucat în serialul Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureșan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu și Jean Constantin.

Timp de 16 ani a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloșca, în "Procesul lui Horia" (1967), Serebreakov, în "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, în "Hamlet" (1985), Oronte, în "Mizantropul" (1989), Corifeu, în "Antigona" (1993), Ferapont, în "Trei surori" (1995), Senecus, în "Caligula" (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în "Oblomov" (2003).

Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: "Furtuna", "Neamul Șoimărestilor", "Haiducii", "Răscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Păcală", "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Ultima noapte de dragoste", "Lumini și umbre".

În 2001 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler, subliniind contribuția lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog.”

În 2002 a primit premiul de excelență al Cinematografiei Române.

Ion Besoiu a fost președinte executiv al Fundației "Sibiul Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor.

A încetat din viață miercuri 18 ianuarie 2017, la Spitalul Fundeni din București.

LEGĂTURA CU SECURITATEA

În aprilie 2011 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator al fostei Securități a lui Ion Besoiu. Conform Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Ion Besoiu a colaborat cu Poliția Politică a regimului comunist (Securitatea) având numele conspirativ de „Bogdan”. Ion Besoiu i-a denunțat la Securitate pe Ion Caramitru, Liviu Ciulei, Dinu Săraru, Gina Patrichi și Răzvan Theodorescu în perioada în care îndeplinea funcția de director al Teatrului Bulandra din București. Pentru informațiile pe care le dădea persoanei de legătură, Besoiu era recompensat cu câteva sute de lei. Contactat de Realitatea TV, Ion Besoiu a declarat că vorbea cu un ofițer al Securității, dar că nu ar fi semnat niciodată vreun angajament cu acesta.

Prin decizia 3043 din 26 iunie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că Ion Besoiu nu a fost colaborator al fostei Securități. Toate acuzațiile aduse în dosar de către CNSAS nu au putut fi probate cu acte doveditoare.

FILMOGRAFIE

- Vultur 101 (1957) (debut)

- Furtuna (1960)

- Setea (1961) - Baniciu

- Tudor (1963)

- Partea ta de vină... (1963) - Bejan

- Camera albă (1964)

- Calea Victoriei sau cheia visurilor (1965)

- Neamul Șoimăreștilor (1965) - Ștefan Tomșa al II-lea

- Cartierul veseliei (1965)

- Șah la rege (1965)

- Fantomele se grăbesc (1966)

- Răscoala (1966)

- Haiducii (1966) - haiducul Amza

- Dacii (1967) - dublaj de voce

- Castelul condamnaților (1970)

- Ciuta (teatru TV) - Take Voinea

- Printre colinele verzi (1971)

- Mihai Viteazul (1971) - Sigismund Bathory

- Brigada Diverse în alertă! (1971) - dl. Vornicescu

- Asediul (1971)

- Frații (1971)

- Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

- Puterea și adevărul (1972)

- Săgeata căpitanului Ion (1972)

- Bariera (1972)

- Ciprian Porumbescu (1973) - Ion Slavici

- Ultimul cartuș (1973) - secretar de partid

- Vifornița (1973)

- Păcală (1974) - căpetenia tâlharilor

- Un comisar acuză (1974) - Vișan Năvodeanu

- Agentul straniu (1974)

- Nemuritorii (1974) - Costea

- Actorul și sălbaticii (1975) - Guță Popescu

- Cantemir (1975)

- Mușchetarul român (1975)

- Împușcături sub clar de lună (1977)

- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 1-12 - Anton Lupan

- Rătăcire (1978)

- Doctorul Poenaru (1978)

- Revanșa (1978) - colonelul Ștefan Zăvoianu

- Cianura... și picătura de ploaie (1978)

- Mai presus de orice (1978)

- Mihail, cîine de circ (1979)

- Ultima noapte de dragoste (1980) - col. Constantinescu

- Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) - pr. Ion Belciug

- Bietul Ioanide (1980)

- Drumul oaselor (1980) - Gheorghe Bibescu

- La răscrucea marilor furtuni (1980) - Gheorghe Bibescu

- Convoiul (1981)

- Capcana mercenarilor (1981) - căpitanul Resz Lemeni

- Șantaj (1981) - Grigore Dincă

- Duelul (1981) - col. Ștefan Zăvoianu

- Lumini și umbre: Partea I (1981)

- Lumini și umbre: Partea II (1982)

- Mult mai de preț e iubirea (1982)

- Un echipaj pentru Singapore (1982)

- Pădurea nebună (1982)

- Viraj periculos (1983)

- Misterele Bucureștilor (1983) - Gheorghe Bibescu

- Căruța cu mere (1983)

- Fructe de pădure (1983)

- Horea (1984)

- Sper să ne mai vedem (1985)

- Ziua Z (1985)

- Masca de argint (1985) - Gheorghe Bibescu

- Racolarea (1985)

- Colierul de turcoaze (1986) - Gheorghe Bibescu

- Noi, cei din linia întâi (1986) - col. Câmpeanu

- Secretul lui Nemesis (1987) - Virgil Cocean

- Totul se plătește (1987) - Gheorghe Bibescu

- François Villon – Poetul vagabond (1987)

Iacob (1988)

- Liliacul înflorește a doua oară (1988)

- Im Süden meiner Seele (1989)

- Kilometrul 36 (1989)

- Mircea (1989)

- Subspecies (1991) - Doctorul

- Polul Sud (1993)

- Șoapte de amor (1994)

- Începutul adevărului (Oglinda) (1994)

- Această lehamite (1994)

- Tancul (2003)

- Lombarzilor 8 (2006)

- Cu un pas înainte (2007)

- Poveste de cartier (2008) - nea Petrică

- Regina - Don Tito (2009)

- Cenușă și sânge (2009)

- Francesca (2009)

- Loverboy (2011)

- Despre oameni și melci (2012)

- Las Fierbinți (Sezonul 2, Episodul 10 - Visul) (2012)

- București NonStop (2013)

- Poarta Albă (2014)

- Omega Rose (2016)

TEATROGRAFIE

- Cloșca - „Procesul lui Horia” de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1967

- Corbea - „Luceafărul” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Ion Cojar, Teatrul Bulandra, 1967

- Iasa - „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra, 1967

- Kurt - „Dansul mortii” de August Strinberg, regia Iannis Veakis, Teatrul Bulandra, 1968

- Tournel - „Puricele” de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1969

- Valentine - „Love for Love” de William Congreve, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1969

- Dobrișor - „Acești nebuni fățarnici” de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1970

- Ofițerul - „Patru oameni fără nume” de Radu Badila, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1971

- Lorenzo - „Anunțul la mica publicitate” de Natalia Gingsburg, Teatrul Bulandra, 1973

- Damian - „Între noi n-a fost decât tacere” de Lia Crisan, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1973

- Trigorin - „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1977

- Gicu Crucescu - „Alibi” de Ion Băieșu, regia Cornel Todea, Teatrul Bulandra, 1978

- Roman Romanovici - „Infidelitate conjugală” de Leonid Zorin, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1979

- Reporterul - „Anchetă asupra unui tânar care nu a făcut nimic” de Adrian Dohotaru, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1980

- Gines Pardo - „Judecata în noapte” de Antonio Buero Vallejo, Teatrul Bulandra, 1981

- Gilu - „Mormântul calaretului avar” de D.R. Popescu, regia Mircea Marin, Teatrul Bulandra, 1981

- Timofei - „Rezervatia de pelicani” de D.R. Popescu, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra, 1983

- Knapp - „Passacaglia” de Titus Popovici, regia Mircea Cornisteanu, Teatrul Bulandra, 1984

- Serebreakov - „Unchiul Vanea” de A. P. Cehov, regia Alexa Visarion, Teatrul Bulandra, 1985

- Polonius - „Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra, 1985

- Ioan - „Io, Mircea Voievod” de Dan Tarchila, regia Alexandru Tocilescu, 1986

- Nichi - „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1986

- Oronte - „Mizantropul” de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra, 1989

- Tezeu - „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1991

- Petronio - „Teatrul comic” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcarete, Teatrul Bulandra, 1992

- Oscar Kroge - „Mephisto” de Klaus Mann, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1993

- Corifeu - „Antigona” de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra, 1993

- Antigonus - „Poveste de iarnă” de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1994

- Ferapont - „Trei surori” de A. P. Cehov, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1995

- Octavius Caesar - „Julius Caesar” de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1995

- Primul interpret - „Șase personaje în cautarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Catalina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1995

- Senecus - „Caligula” de Albert Camus, regia Mihai Maniutiu, Teatrul Bulandra, 1996

- Contele Lieuville - „Vânzătorii gloriei” de Marcel Pagnol, regia Eli Malka, Teatrul Bulandra, 1996

- Colonelul - „Mutter Courage” de Bertolt Brecht, regia Catalina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1999

- Profesorul - „Există nervi” de Marin Sorescu, regia Puiu Serban, Teatrul Bulandra, 2001

- Muhoiarov Ivan Matveevici - „Oblomov” dupa I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra 2003

- Nagg - "Sfarsit de partida" de Samuel Bekett, regia Alexandru Tocilescu

$$$

 Câtă nerușinare!!!!

Asta trebuie povestită… Azi fiind mai liberă și pregătindu-mă pentru niște zile mai pline am fost până la Carrefour. Am început să iau lucrurile care erau pe lista mea scurtă, iar când am ajuns la casa de marcat, hârtia de 10€ cu care trebuia să plătesc mi a căzut pe jos. Individul care era în fața mea, terminând de plătit cumpărăturile, s-a aplecat încet și a luat-o...eu am întins mâna, așteptându-l să-mi dea înapoi banii și mă pregăteam să-i mulțumesc pentru gest.

Dar dintr-o dată, ceea ce mi-a spus a fost șocant:

- "Ce e pe podea aparține celui ce-l găsește!" Și uite-așa, a plecat... natural, ca și cum n-ar fi greșit cu nimic.

M-am uitat la doamna din spatele meu și la oamenii de lângă mine și toți m-au privit în șoc și nevenindu-le să creadă, șoptind lucruri între ei.

Am stat pentru un moment pe gânduri, încercând să evaluez situația...Am recalculat repede, mi-am lăsat cumpărăturile, pentru că oricum nu aveam de unde plăti (uitasem să-mi iau și cartea de credit), și am plecat după el în parcare, să-mi recuperez cei 10€

Iar în tot acest timp mi-am dat seama că cei care stăteau la rând, în spatele meu, o parte dintre ei curioși fiind veneau după mine...

L-am prins din urmă pe cel care a plecat cu bancnota mea, am vorbit cu el cerându-mi banii, dar s-a uitat la mine cu dispreț și s-a comportat ca și cum aș fi fost invizibil.

Când a ajuns la mașină, și-a pus încet cele două pungi de cumpărături pe jos, ca să scoată cheia din buzunar și să deschidă portbagajul, și m-am gândit - E acum ori niciodată!

Am luat cele două pungi și i-am spus același lucru pe care mi l-a spus și el când a luat bancnota de jos!!! Ce este pe jos aparține celui care îl găsește!"- și am început să merg spre mașină mea, putin furios, dar oarecum și mândru de răzbunarea mea!

Spectatorii la toată tarasenia s-au apucat să aplaude iar individul, probabil se enervase și, în timp ce ieșea din parcare, a lovit conurile de securitate din calea lui.

Jur că am simțit un amestec de adrenalină, furie și nervozitate, dar apoi m-am distrat deoarece când am ajuns acasă, am deschis pungile și am găsit:

- 2 kg creveți

- 1 kg de somon

- șuncă, brânză și iaurt cu două arome

- pâine cu cereale integrale

- 1 sticlă de vin alb

- 2 sticle de vin roșu

- 2 borcane cu gem de capsuni

- 2 kg de salam de foarte buna calitate

- 1 borcan de maioneză

Nu am făcut niciodată atât de multe achiziții cu doar 10€

Și acum iată-mă... La un pahar de vin, mâncând și gândind cum scriu - sunt justițiar sau om răzbunător?

Oare am procedat corect, sau?

AI CITIT PÂNĂ AICI?

Asta evident nu mi s-a întâmplat mie. Este doar o campanie de promovare a lecturii!

Cititul stimulează mintea și imaginația, ne face să călătorim în alte locuri și chiar ajută comunicarea.

Dacă vrei să copiezi și să postezi, poate reușești să produci un zâmbet prietenilor tăi, stimulează mintea creativa.