Jurnalul Cristinei

miercuri, 7 ianuarie 2026

$$$

7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. La mulți ani tuturor celor care poartă numele său! Imediat după Bobotează, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Ioan este ultimul proroc al Vechiului Testament şi este menţionat în cărţile sfinte ca fiind cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Aproximativ două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut. Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment. Adunarea (soborul) credincioşilor sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia: „Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 32-34). Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune şi meditaţie. În anul 26 a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Momentul cel mai important al activităţii sale este întâlnirea cu Iisus, la al cărui botez în râul Iordan, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul asistă la prezenţa Duhului Sfânt sub înfăţişarea unui porumbel şi are revelaţia împlinirii profeţiei sale privind venirea adevăratului Mesia. În predicile sale, care au un pronunţat caracter moral şi social, polemizează cu partidele religioase (saducheii şi fariseii), susţinând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convieţuire. Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat şi decapitat, la cererea soţiei lui Irod, Irodiada, şi a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea. Biserica Creştină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa, între care zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august).

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. De Sfântul Ion, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi. La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan.În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.

La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar la petrecere nu se consumă băuturi alcoolice. Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate. În ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli; în căminele în care membrii familiei nu se bucură în ziua praznicului, va domina tristeţea până la sfârşitul anului.

Surse:

https://doxologia.ro/soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-inaintemergatorul-domnului

https://basilica.ro/%E2%80%A0-soborul-sf-proroc-ioan-botezatorul/

https://www.trinitas.tv/soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-7-ianuarie/

https://www.capital.ro/sfantul-ion-2019-traditii-si-mesaje-frumoase-de-7-ianuarie.html

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/7-ianuarie-soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-680931.html

$$$

La 7 ianuarie:

– Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox); Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice)

– Crăciunul, pe stil vechi (sărbătorit de bisericile din Ierusalim, Rusia, Georgia şi Serbia)

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1715: A murit François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor iluminişti (n. 1651)

– 1830: A murit Sir Thomas Lawrence, pictor englez (n. 1769)

– 1857: Prima audiţie a Concertului nr. 2 în La major pentru pian, de Franz Liszt

– 1869: S-a născut Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (m. 1903)

– 1871: S-a născut matematicianul francez Émile Borel; contribuţii în domeniul analizei matematice, în topologie şi în teoria probabilităţilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1956)

– 1872, 7/19: S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (m. 1942)

– 1881, 7/20: S-a născut prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (m. 1953)

- 1895: S-a născut pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (m. 1960)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Francis Poulenc (m. 1963)

– 1900: S-a născut Sanda Movilă, poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (m. 1970)

– 1902: S-a născut geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1904: Introducerea semnalului marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD (seek you, danger), înlocuit doi ani mai târziu cu SOS (save our souls)

– 1905: S-a născut profesorul de teologie Ştefan Lupşa; studii privind istoria bisericească universală şi română (în special istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania), studii de patrologie (m. 1964)

– 1907: S-a născut harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (m. 1993)

– 1908: A murit Moise Ronetti-Roman (pseudonimul lui Aron Blumenfeld), poet şi dramaturg (n. 1847). Dicţionarul cronologic-Literatura română dă naşterea în anul 1852 şi moartea la 9.I.1908

– 1912: S-a născut dirijorul german Gűnter Wand (m. 2002)

– 1914, 7/20: A murit Atanasie Marian Marienescu, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1830)

– 1917: Înfiinţarea, la Iaşi, a „Comitetului naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria”, format din 12 persoane (Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Ion Nistor, Sever Bocu ş.a.), care semnează „Declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare” (7/20)

– 1922: S-a născut flautistul francez Jean-Pierre Rampal (m. 2000)

– 1925: S-a născut (în India) naturalistul britanic Gerald Durrell; reputat cercetător în domeniul ştiinţelor naturale şi militant pentru protecţia mediului înconjurător şi a speciilor pe cale de dispariţie; autor a numeroase cărţi şi gazda unor emisiuni despre natură realizate de BBC; frate cu scriitorul Durrell Lawrence (m. 1995)

– 1926: S-a născut Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1999)

– 1928: S-a născut scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (m. 2017)

– 1932: A murit André Maginot, om politic francez, ministru de război (1922-1924, 1929-1932); la 11.XII.1929 propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (n. 1877)

– 1933: S-a născut actriţa Ioana Bulcă-Diaconescu. Unele surse dau anul naşterii 1936

– 1936: S-a născut violonistul Varujan Cozighian

– 1938: S-a născut scenograful Radu Călinescu (m. 1983).

– 1942: S-a născut Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (m. 2008)

– 1943: A murit Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, primul generator de ozon medical, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (n. 1856)

– 1944: A murit geologul şi paleontologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (n. 1873)

– 1945: S-a născut inginerul şi profesorul Ion-Gheorghe Boldea, recunoscut ca unul din specialiştii de frunte din lume în domeniul maşini şi acţionări electrice; a inventat şi a realizat în ţară primul vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante; membru corespondent al Academiei Române din 2011 (membru titular din 2016)

– 1946: La presiunile Comisiei Aliate de Control, în guvernul dr. Petru Groza erau admişi câte un reprezentant al PNŢ şi PNL, în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu, fapt ce a dus la sfârşitul „grevei regale” (începute la 21.VIII.1945)

– 1947: S-a născut Doina Modola, critic dramatic, teatrolog şi eseistă

– 1954: S-a născut fizicianul Marius-Ioan Piso; fondator, director executiv (din 1995) și preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (din 2004), fondator al Institutului de Ştiinţe Spaţiale (1991); autorul a peste 20 de brevete în senzori inerţiali şi de gravitaţie, comunicaţii optice şi tehnologie nano-magneticǎ; a contribuit la dezvoltarea politicilor spațiale din România

– 1955: A murit Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (n. 1866)

– 1958: A murit dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1944 – februarie 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; Groza a format, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (n. 1884)

– 1962: S-a născut fosta canotoare Florica Lavric, câştigătoare a medaliei de aur la JO de la Los Angeles (1984) cu echipajul de 4+1 rame (m. 2014)

– 1964: S-a născut actorul american de film Nicolas Cage (numele adevărat: Nicolas Kim Coppola)

– 1967: A murit Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (n. 1880)

– 1979: Înlăturarea, de către trupele vietnameze, a regimului khmerilor roşii din Cambodgia. Acest regim de teroare, instalat, în 1976, de Pol Pot (dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste khmerii roşii), a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat

– 1984: A murit fizicianul francez Alfred Kastler; a fundamentat metodele optice în studiul rezonanţelor hertziene la atomi; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1966 (n. 1902)

– 1990: A fost reînscris oficial Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD (prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989). La 22.XII.1989 Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat activitatea legal. Tot atunci s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ). La data de 28.XII.1989 cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat, formând PNŢCD (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), continuatorul tradiţional al politicii Partidului Naţional Ţărănesc, partid istoric interzis de comunişti în 1947

– 1990: A murit Ovidiu Bârlea, folclorist (autor a numeroase antologii şi al unor lucrări de sinteză dedicate problemelor metodologice ale disciplinei folclorice) şi prozator (n. 1917)

– 1992: În perioada 7 – 14 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Cifra de 22.810.035 persoane a marcat o creştere cu 1.353.000 a persoanelor înregistrate (respectiv 7,1%) faţă de recensământul din 1977. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor a crescut de la 88,1%, în 1977, la 89,5%

– 1993: A murit Sile Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii timp de 34 de ani) (n. 1919)

- 1996: A murit actorul Ion Manta (n. 1906)

– 1997: A murit violonistul şi dirijorul francez de origine ungară Vègh Sándor (n. 1912, la Cluj)

– 1998: A murit chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (n. 1906, la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina)

– 1998: A murit istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2004: A murit actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (n. 1926)

– 2007: A murit Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (n. 1921, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit actorul american Huell Howser (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (n. 1926)

– 2015: A murit actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreaţa americană Kitty Kallen (n. 1921)

– 2017: A murit Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (n. 1924)

– 2018: A murit părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (n. 1926)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall) (n. 1947)

– 2011: A murit regizorul şi actorul Ion Vova (pe numele său adevărat Vladimir Stelian Ionescu); supranumit „Domnul Radio”, din 1952 a fost regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română, numele său fiind legat de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă” (n. 1917, la Berlin, unde se afla mama sa, actriţa şi cântăreaţa Aglaia Ionescu)

– 2013: A murit istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz, originar din România; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (n. 1925, la Cernăuţi)

– 2013: A murit ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (n. 1932)

– 2015: Atentatul terorist de la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”. Doi militanţi islamişti – fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni – zece jurnalişti şi doi poliţişti – au fost ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi. Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed– 2017: A murit fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (n. 1932)

$$$

S-a întâmplat în 7 ianuarie1895: În această zi, s-a născut pianista elveţiană de origine din România, Clara Haskil. Născută la Bucureşti, Clara Haskil provine dintr-o familie de evrei din România. Primii paşi în muzică îi face sub îndrumarea mamei, iar la vârsta de cinci ani cântă în faţa reginei Elisabeta a României, care-i pune la dispoziţie o bursă de studii. La doar șase ani, urmează cursuri la Conservatorul din Bucureşti, apoi la șapte ani face progrese cu profesorul Richard Robert la Academia de Muzică din Viena, astfel încât, la zece ani susţine primul ei concert public, fără partituri.

În 1905 devine eleva lui Alfred Cortot la Conservatorul din Paris, însă acesta, referindu-se la maniera de interpretare a unui anumit pasaj, îi reproşează cu brutalitate că ar cânta „ca o femeie de serviciu”. Din acest moment până la succesul târziu, recunoscut abia în anii deplinei maturităţi artistice, Clara Haskil şi-a urmat destinul pas cu pas, în şlefuirea talentului decisivă fiind întâlnirea cu maestrul Joseph Morpain. „Dacă vă par uneori absentă, departe, distantă – spunea ea – este pentru că urmăresc fără odihnă un vis”.

A studiat în paralel pianul şi vioara, în 1910 devenind absolventă a Conservatorului din Paris cu Premiul I la ambele instrumente. Talentul Clarei Haskil a fost susţinut şi de anatomia degetelor, neobişnuit de lungi, la maturitate ea reuşind să cuprindă 12 clape între arătător şi degetul mic. Din cauza unei tuberculoze osoase, pentru care va purta corset de ghips, anii primului război mondial o găsesc imobilizată la Berk, în nordul Franţei. Dealtfel, această scolioză o va deranja toată viaţa fiind pecetea unui destin al extremelor, între durere, suferinţă, succes şi împlinire profesională. Va suporta o nouă operaţie în 1942 de o tumoare ce-i apăsa nervul optic.

Clara Haskil cântă puţin între 1909 şi 1938, concerte de caritate sau doar cât să-şi achite rochia de scenă. Susţine recitaluri la Ateneul Român din Bucureşti, la Lausanne, Geneva, New York, Londra, în Belgia, la Philadelphia, singură sau împreună cu Pablo Casals, George Enescu, Leopold Stokowski, Eugene Isaye, Nikita Magaloff, Dinu Lipatti, pe care îl întâlneşte în 1936 la Paris şi pentru care cultivă o prietenie memorabilă. Primele succese rămân însă fără ecou. Potrivit mărturiilor surorii ei Lily Haskil, n-avea încă o locuinţă, impresar şi nici pian. Din 1927 până în 1940 locuieşte în Franţa, apoi din cauza originii evreieşti ajunge în 1941 în zona liberă, la Marsilia, iar în 1942 se refugiază în Elveţia, stabilindu-se la Vevey, unde va fi naturalizată în 1949.

Îl întâlneşte pe violonistul Arthur Grumiaux în anul 1950, alături de care formează un duo celebru şi începe să se impună în faţa publicului. Între 1952 şi 1957 colindă lumea, având câte 80 de concerte pe sezon împreună cu cele mai renumite orchestre şi dirijori în Europa, S.U.A. şi Canada. Cu Herbert von Karajan face un turneu de trei săptâmâni care-i aduce, în sfârşit, succesul binemeritat. Cele unsprezece concerte susţinute în 1956 în „Anul Mozart” sub bagheta celebrului dirijor german o consacră definitiv ca interpretă desăvârşită a lucrărilor geniului de la Salzburg. Întrebată de un dirijor cum îl concepe ea pe Mozart, Clara Haskil avea să răspundă simplu: „Eu nu îl concep pe Mozart, îl cânt numai aşa cum este scris în partitură!”.Guvernul francez îi acordă în 1957 „Legiunea de Onoare” în grad de Cavaler, evenimentul fiind sărbărtorit în primăvara anului 1958 la Manoir du Ban, pe domeniul ilustrului ei prieten Charlie Chaplin, la Corsier sur Vevey. A primit, de asemenea, de trei ori Marele Premiu al Discului din partea Academiei Charles Cros, în 1953, 1956 şi împreună cu Arthur Grumiaux în 1957.

A trecut în eternitate în plină glorie la 7 decembrie 1960 împiedicându-se de o treaptă în Gara Centrală din Bruxelles şi este înmormântată la Paris, în cavoul familiei din Cimitirul Montparnasse.O piaţă şi o stradă din Vevey îi poartă în prezent numele, iar din doi în doi ani se desfăşoară un concurs de pian, în colaborare cu „Săptămânile Internaţionale de la Lucerna”, sub egida „Asociaţiei Clara Haskil”, constituită în 1962. În România, cea supranumită „soarele negru al clapelor” este omagiată pentru prima dată în 2014 printr-un festival organizat la Sibiu la iniţiativa pianistei Alina Azario.

Surse:

George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009

https://www.bach-cantatas.com/Bio/Haskil-Clara.htm

https://www.theartofliving.info/arts/music/092014_clara-haskil-a-troubled-career/

https://radioromaniacultural.ro/clara-haskil-un-destin-al-extremelor/

http://www.romania-muzical.ro/articol/58-de-ani-fara-clara-haskil/2081971/3001/1

_$$

S-a întâmplat în 7 ianuarie1914, 7/20: La această dată, a murit Atanasie Marian Marienescu, jurist, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 8/20 martie 1830, Lipova, judeţul Arad - d. Sibiu).

S-a născut la Lipova din părinţii Ioan Marian din Lipova şi Persida Şandor din Nădlac. A urmat cursurile şcolii primare române la Lipova, iar în 1842 s-a înscris la gimnaziul minoriţilor din Arad. S-a mutat la gimnaziul din Timişoara unde a urmat cursurile clasei a VII-a, pe cea de-a VIII-a urmând-o la gimnaziul piarist din Pesta. Primii trei ani de facultate i-a urmat la Facultatea de Drept din Budapesta, iar ultimul la cea din Viena. În 1856 a trecut examenul de magistratură, iar în aprilie 1857 a trecut examenul administrativ de stat. Diploma de doctor în jurisprudenţă a obţinut-o în 1861 la Budapesta.

După absolvirea studiilor juridice s-a întors la Lipova, unde a făcut practică de avocat. La 2 iunie 1861 a fost numit la Lugoj vicenotar onorific, iar în 1862 vicenotar clasa a II-a. Tot în 1862 a primit diploma de avocat.A practicat o vreme meseria de avocat, dar pentru că nu i-a plăcut, a intrat în magistratură, la 31 octombrie 1862 fiind numit asesor la tribunalul din Lugoj. A fost transferat în 1868 la tribunalul din Oraviţa tot ca asesor, iar în 1871 a fost avansat judecător. În acelaşi an a fost mutat la tribunalul din Lugoj.

Fiind unul dintre cei mai valoroşi scriitori bănăţeni, cu multe opere scrise, a fost numit în anul 1877 membru corespondent al Academiei Române. În 1880 a fost numit consilier supleant la Curtea de Apel din Budapesta. În 1881 a fost primit ca membru definitiv al Academiei Române. Discursul său de recepţie la Academia Română a fost ţinut în anul 1883 şi a tratat despre Viaţa şi operele lui Petru Maior.În 1891 a trecut consilier la Curtea de Apel din Oradea. S-a pensionat în anul 1899 şi s-a mutat la Sibiu. A murit în anul 1915, fiind înmormântat la Sibiu.

Atanasie Marienescu s-a manifestat ca istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf. Ca istoric a explorat latinitatea poporului român, a scris despre cucerirea Daciei de romani sau despre retragerea aureliană din Dacia, sau despre formarea limbii române. A alcătuit un manual de istorie care a fost folosit în învăţământ timp de 15 ani în Banat şi Transilvania. Principala preocupare a lui Atanasie Marienescu a fost folclorul. Lui i se datorează publicarea primei culegeri de colinde, Poezia poporală. Balade culese şi corese, apărută în două volume în 1859 şi 1867. A cules multe informaţii despre datini, pe care le-a publicat în revista Familia şi în cartea Cultul păgân şi creştin. A popularizat folclorul românesc peste hotare.

Surse:

Rusu, Dorina N. - Membrii Academiei Române 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

Cosma, Aurel - Prin Timişoara de altădată, Editura Facla, 1977

http://www.lamlipova.ro/scurt%20istoric.htm

https://www.pressalert.ro/2016/07/timisoara-uitata-atanasie-marian-marienescu-juristul-istoric-pasionat-de-folclor/

https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/juristul-atanasie-marian-marienescu-comemorat-la-lipova-98412.html

$$$

S-a întâmplat în 7 ianuarie 1936: În această zi, s-a născut actriţa Ioana Bulcă-Diaconescu. În tinerețe a fost una dintre cele mai frumoase actriţe. Ioana Bulcă a fost prima soţie a actorului-cascador Szabi Cseh, dar şi febleţea lui Florin Piersic...

Ioana Bulcă a fost singură la părinţi şi a copilărit la Sibiu, localitate pe care o considera oraşul ei natal. A fost adorată de părinţi, a avut o educaţie aleasă, a învăţat engleza, franceza, canto, pian şi s-a pregăti să fie actriţă. Pe vremea când era studentă în anul I la I.A.T.C., la 18 ani şi jumătate, s-a prezentat la un casting pentru rolul Anei, în filmul „La Moara cu noroc", după romanul lui Ioan Slavici. Când a văzut-o marele regizor Victor Iliu a exclamat: „Asta-i Ana lui Slavici!” și nimeni anu mai dat proba. Filmul a fost cel care i-a adus consacrarea Ioanei Bulcă. Era tânără, cu cozi foarte lungi, nefardată și dornică de afirmare.

Din aceeași generație cu Florin Piersic, promoția 1957, Ioana Bulcă a format cu acesta un cuplu actoricesc de invidiat, atât în film, cât și în teatru. Au trecut de atunci mai mult de 60 de ani, o viață închinată meseriei de actor. A jucat în peste 20 de filme care vor rămâne în storia cinematografiei românești: „Mihai Viteazul" – 1970, „Astă seară dansăm în familie"- 1972, „Ciprian Porumbescu – 1972, „Dimitrie Cantemir” – 1973 și multe altele. Din 1984, nu a mai fost distribuită în filme timp de 23 de ani. Ultimul rol de film a fost Aristizza din „Restul e tăcere”, realizat de Nae Caranfil in 2007. În schimb, a fost foarte activă pe scena Teatrului Național București.

Ioana Bulcă a fost prima soţie a regretatului actor Szobi Cseh, care s-a stins pe 1 august 2014. „Am cunoscut-o la filmările pentru «Mihai Viteazu» (1971), era foarte în vogă atunci. Se lansase cu «Moara cu noroc» (1957). În film, ea o juca pe Doamna Stanca. Eu eram un provincial nepriceput cu femeile. Din şase ani, cât am fost căsătoriţi, am stat doar vreo trei împreună”, declara Szabi Cseh. în 2009, în „Formula-AS”. Cu primul soț, Ioana Bulcă are un copil, Francesco Bulcă, acum medic chirurg de succes. Însă, când era copil, a jucat și el un mic rol în filmul „Astă seară dansăm în familie”.

Pe lângă o bogată activitate in cinematografie, a interpretat, printre altele, următoarele roluri pe scenele teatrelor:

Ruxandra- „Trei generaţii” de Lucia Demetrius, regia Ion Finteşteanu, 1956;

Solveig- „Peer Gynt” de Henrik Ibsen, regia Dinu Cernescu, 1957;.

Marianne- „Tartuffe” de Moliére, regia Ion Finteşteanu, 1960;

Mitte Kremnitz- „Eminescu” de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1964;

Ileana Cosânzeana- „Înşir’te mărgărite” de Victor Eftimiu, regia Miron Nicolescu, 1964;

Georgeta- „Enigma Otiliei” de George Călinescu, regia Ion Cojar, 1968;

Nicole Martois- „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972;

Ancuţa- „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea, regia Marietta Sadova, 1973;

Elisabeth- „Richard al III-lea” de W. Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976;

Colette Duduleanu- „Gaiţele” de Al. Kiriţescu, regia Horea Popescu, 1977;

Berta – „Cartea lui Ioviţă” de Paul Everac, regia Paul Everac, 1981;

Didina Mazu- „D-ale carnavalului” de I.L.Caragiale, regia Sanda Manu, 1984;

Felice- „Bădăranii” de Carlo Goldoni, regia Victor Moldovan, 1988;

Hecuba – „Troienele” („Trilogia antică), regia Andrei Şerban, 1990;

Înălţimea sa – „Cabinierul”- Ronald Harwood, regia Ion Cojar, 1991;

Bélise – „Femeile savante” de Moliére, regia Lucian Giurchescu, 1997;

Lotta Bainbridge - „Aşteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2007.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/ioana-bulca-3048/

https://clvfilm.wordpress.com/2015/01/07/la-multi-ani-ioana-bulca/

http://www.cinemarx.ro/persoane/Ioana-Bulca-96916.html

https://evz.ro/cuplu-de-poveste-la-premiile-gopo-florin-piersic-si-ioana-bulca.html

https://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/01/la-multi-ani-doamna-ioana-bulca-diaconescu/

$$$

S-a întâmplat în 7 ianuarie1943: În această zi, a murit Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine sârbo-croată, deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit. Tesla a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895 și tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, primul generator de ozon medical, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a.

Nikola Tesla este considerat unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX. Adesea asociat cu titulatura de „savant nebun”, Tesla este cunoscut la scară largă pentru inventarea curentului alternativ. Moștenirea pe care ne-a lăsat-o este mult mai mare decât atât. Povestea lui Nikola Tesla a început în 1856 în orașul Smiljan, care astăzi se regăsește în Croația. Pe lângă faptul că acesta a fost inventator, fizician, inginer mecanic și inginer electrician, el este considerat și pionier în domeniile roboticii, balisticii, științei calculatoarelor, fizicii teoretice și fizicii nucleare. Alături de darul memoriei fotografice, el suferea, încă din copilărie, de o afecțiune bizară – apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, care, uneori, erau însoțite de halucinații. De asemenea, o altă capacitate fascinantă a acestuia era vizualizarea invențiilor. Tesla își putea imagina cu o precizie impresionantă invențiile, neavând nevoie de schițe.

Certificatul de botez al lui Nikola Tesla atestă ca dată a nașterii 28 iunie 1856. Tatăl său a fost Milutin Tesla, preot ortodox sârb, iar mama, Duka Mandić. Menționez că speculațiile unora care-l fac român pe Tesla, de mai mulți ani, pe diverse postări în diverse rețele „de pe net”, nu au niciun fundament! Nikola Tesla a fost al patrulea fiu dintr-o familie cu cinci copii, având un frate mai mare, Dane (care a murit într-un accident de echitație când Nikola avea nouă ani) și trei surori (Milka, Angelina și Marica). Familia lui s-a mutat la Gospić în 1862. Tesla a urmat cursurile școlii „Gymnasium Karlovac” în Karlovac, unde a terminat în doar trei ani ciclul de învățământ de patru ani.Ulterior, el a început studiile de inginerie electrică la Universitatea din Graz în 1875, timp în care a experimentat unele utilități ale curentului alternativ. Unele surse afirmă că a fost licențiat al Universității din Graz, dar, cu toate acestea, universitatea afirmă că nu a obținut nicio diplomă și că nu a trecut mai departe de al doilea semestru al anului trei, moment în care a renunțat la cursuri. În decembrie 1878, el a plecat din Graz și a întrerupt legăturile cu familia, iar apropiații săi credeau că se înecase în râul Mur. S-a îndreptat către Maribor (astăzi în Slovenia), unde a obținut prima sa slujbă ca subinginer, post pe care l-a ocupat timp de un an. În timpul acestei perioade, el a suferit o criză nervoasă. Tesla a fost apoi convins de către tatăl său să se înscrie la cursurile Universității Carolina din Praga, la care a asistat în vara anului 1880. Aici a fost influențat de către Ernst Mach. Cu toate acestea, după moartea tatălui său, Tesla a abandonat universitatea, terminând doar un curs.

În 1884, Tesla a emigrat în SUA și a ajuns să lucreze la compania lui Thomas Edison. În scrisoarea de recomandare a lui Charles Bechelore, asistentul lui Edison nota următoarele despre Tesla: „Cunosc doi mari oameni, tu ești unul dintre ei; celălalt este acest tânăr”. La început a fost un simplu inginer electrician, dar a progresat rapid și a fost promovat de către Edison. Astfel, el a ajuns să reproiecteze generatoarele de curent continuu ale companiei, însă relația dintre cei doi inventatori a cunoscut o pantă descendentă, în momentul în care Tesla nu și-a primit plata promisă. El primise o ofertă de 50.000 de dolari pentru îmbunătățirea generatoarelor și motoarelor companiei. După câteva luni în care a lucrat la noul design, conceptul era gata, dar nu și plata lui Edison. Acesta a susținut că glumise când i-a propus suma și i-a oferit o majorare de salariu de zece dolari... Revoltat, Tesla demisionează și își înființează propria firmă. Mai târziu, Edison i-a pus bețe în roate și printr-o campanie împotriva curentului alternativ. Inventatorul curentului continuu a căutat să convingă oamenii de pericolul pe care curentul alternativ îl implică. Nici Tesla nu se lăsa mai prejos, susținând superioritatea curentului alternativ, care mai târziu a și fost impus ca normă. Rivalitatea lor nu a trecut neobservată de presa vremii, care a numit confruntarea „războiul curenţilor”. Nikola Tesla a patentat de-a lungul vieții aproximativ 300 de invenții. Cele mai mari descoperiri ale acestuia sunt curentul alternativ, radioul, tehnologia de transmisie fără fir, becul fără filament, bobina Tesla și telecomanda.

Poate cea mai faimoasă idee a lui Tesla a fost curentul alternativ (AC). Invenția a venit ca un răspuns la sistemul ineficient – așa cum zicea el – al curentului continuu. În timp ce centralele de alimentare cu curent continuu trimit energia electrică într-o direcție unică, curentul alternativ poate schimba rapid direcția și face acest lucru la o tensiune mult mai mare. În 1890, a inventat telegrafia cu semnale armonice produse de generatoare electrice rotative. Un an mai târziu, a inventat bobina de inducție utilizată în tehnologia radio. Acesta este și inventatorul transformatorului, care permite obținerea unor tensiuni cu valori de până la câteva milioane de volți. Cea mai importantă invenție a lui Tesla pentru apărarea SUA rămâne celebra „Rază a Morții”. El spera ca aceasta să aducă pacea mondială, deoarece putea distruge într-o clipă orașe și armate întregi. „Aparatul meu îmi permite să trimit spre un punct foarte îndepărtat energii de trilioane de ori mai mari decât este posibil cu raze de orice alt fel”, declara Tesla despre propria invenție.

Pe cât de strălucitoare a fost viața profesională și munca inventatorului, pe atât de anostă a fost viața lui personală. Tesla a dus o viață foarte retrasă, rareori participând la ieșiri și evenimente sociale. Când mergea la petreceri, o făcea de obicei din obligație. Cu toate acestea, își petrecea timpul cu prietenul său George Sylvester Viereck și soția lui. De asemenea, el a fost bun prieten cu scriitorul Mark Twain. Un alt aspect vehiculat despre viața lui este că dormea foarte puțin. Diverse surse susțin că se obișnuise să doarmă două ore pe noapte și că, uneori, lucra și 84 de ore fără oprire. De-a lungul vieții, el nu s-a căsătorit niciodată și nu a fost implicat într-o relație amoroasă și, probabil, și de aici și-a câștigat o parte din renumele de „savant nebun”, care și-a dedicat întreaga viață muncii sale.

Odată cu apropierea iminentă a morții, el a afirmat despre această singurătate că, probabil, a fost un sacrificiu prea mare. Fără doar și poate, în cultura populară, Tesla a jucat rolul omului de știință nebun. El a susținut că a dezvoltat un motor care funcționa pe raze cosmice; că lucra la o fizică non-einsteiniană care ar fi furnizat o nouă formă de energie și că a dezvoltat o tehnică prin care să fotografieze gândurile. În ultimii ani de viață, rămas fără bani, Nikola Tesla a ajuns să se mute din loc în loc, lăsând în urma lui doar facturi neplătite. În cele din urmă, el s-a stabilit într-un hotel din New York, unde chiria i-a fost plătită de Westinghouse. În majoritatea cazurilor era singur și frecventa parcul local. Acolo era văzut în mod regulat cum hrănea porumbeii, cu care declara că are o afinitate deosebită. În dimineața zilei de 7 ianuarie 1943 a fost găsit mort de o menajeră în camera sa de hotel...

Surse:

https://www.ro.biography.name/fizicieni/117-croatia/322-nikola-tesla-1856-1943

https://www.britannica.com/biography/Nikola-Tesla

https://edition.cnn.com/2019/10/25/world/most-famous-tesla-inventions-scn/index.html

https://adevarul.ro/tech/stiinta/azi-implinesc70-ani-moartea-fizicianului-nikola-tesla-omul-inventatsecolul-xx-1_50eab1fd56a0a6567e4bd981/index.html

http://www.ziare.com/magazin/inventii/nikola-tesla-existenta-misterioasa-a-unui-inventator-genial-nedreptatit-de-istorie-1107610

https://playtech.ro/2018/nikola-tesla-profil/

$$$

Surse:

https://doxologia.ro/soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-inaintemergatorul-domnului

https://basilica.ro/%E2%80%A0-soborul-sf-proroc-ioan-botezatorul/

https://www.trinitas.tv/soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-7-ianuarie/

https://www.capital.ro/sfantul-ion-2019-traditii-si-mesaje-frumoase-de-7-ianuarie.html

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/7-ianuarie-soborul-sfantului-proroc-ioan-botezatorul-680931.html

ShopMania

miercuri, 7 ianuarie 2026