$$$

 CE ESTE ANTIFA

Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv prin care mișcarea de stânga Antifa este o organizație teroristă internă, a anunțat Casa Albă.

Ordinul identifică Antifa drept o „întreprindere militaristă și anarhistă care solicită în mod explicit răsturnarea guvernului Statelor Unite” și o acuză de folosirea „violenței și terorismului” pentru a suprima libertatea de exprimare.

„Din cauza modelului de violență politică menționat mai sus, menit să suprime activitatea politică legitimă și să obstrucționeze statul de drept, desemnez Antifa drept «organizație teroristă internă»”, se arată în ordin.

Antifa nu este un grup singular, ci mai degrabă un termen general pentru grupurile activiste de extremă stânga și nu constituie o singură entitate. În general, este concepută mai degrabă ca o mișcare vag definită, fără lideri, formată din protestatari și activiști.

Însă, în ordinul său de luni, Trump o acuză că folosește „mijloace și mecanisme elaborate pentru a ascunde identitatea agenților săi”.

Se precizează că autoritățile americane pot lua măsuri împotriva „oricărei persoane care pretinde că acționează în numele Antifa sau căreia Antifa sau orice persoană care pretinde că acționează în numele Antifa i-a oferit sprijin material”.

Anunțul lui Trump vine după asasinarea activistului conservator Charlie Kirk, pe 10 septembrie.

Și, deși nu au fost prezentate dovezi care să-l lege pe acuzatul de crimă, Tyler Robinson, de vreun grup, atât Trump, cât și înalți oficiali din administrația sa au dat vina în repetate rânduri pe grupurile de stânga pentru crearea unui climat de ostilitate față de conservatori înainte de uciderea lui Kirk.

Criticii spun că Trump folosește uciderea lui Kirk ca pretext pentru a-și reprima oponenții politici.

Unii academicieni și experți au susținut săptămâna trecută, când Trump a anunțat că va face desemnarea, că ordinul ar lipsi de temei legal și ar încălca Primul Amendament al Constituției, care protejează libertatea de exprimare.

Alții au pus la îndoială modul în care președintele intenționează să urmărească un grup care nu are un lider clar, o listă de membri și o structură formală.

Dar ce este Antifa și pe cine reprezintă?

Antifa se opune neonazismului, neofascismului, supremației albe și rasismului și, mai recent, extremei drepte și a ceea ce consideră „autoritarism crescând” în guvernul lui Donald Trump.

Scopul Antifa este de a împiedica aceste grupuri să aibă o platformă pentru a-și promova ideile, argumentând că manifestarea publică a acestor idei duce la atacuri împotriva persoanelor marginalizate, inclusiv a minorităților rasiale, a femeilor și a membrilor comunității LGBTQ+.

„Argumentul este că antifascismul militant este în mod inerent autoapărare din cauza violenței documentate istoric comise de fasciști, în special împotriva persoanelor marginalizate”, spune Mark Bray, autorul cărții „Antifa: Manualul antifascist” și profesor de istorie la Universitatea Rutgers.

Deși grupul este uneori clasificat drept o organizație de stânga sau de extremă stânga, membrii săi s-au concentrat pe combaterea ideologiei de extremă dreapta, mai degrabă decât pe promovarea inițiativelor care reprezintă un anumit sector al sistemului politic.

Spre deosebire de mișcările sau partidele convenționale de stânga, grupul nu urmărește să câștige puterea, să câștige alegeri sau să influențeze adoptarea legilor în Congres.

Cu un discurs anticapitalist puternic, tacticile lor au fost asociate mai mult cu cele ale grupurilor anarhiste decât cu cele ale stângii tradiționale.

Antifa a devenit o țintă frecventă a atacurilor din partea influencerilor și politicienilor de dreapta, care văd mișcarea ca pe o componentă cheie a unei rețele de stânga care, spun ei, urmărește să submineze libertatea de exprimare, dreptul de a purta arme și proiectul american în general.

Unele grupuri Antifa își atribuie originile mișcării lor luptelor împotriva fasciștilor europeni din anii 1920 și 1930.

Cuvântul „Antifa” provine, de fapt, din germanul „ antifaschistisch ”, care a fost un grup antifascist german din anii 1930.

Mark Bray susține că grupul Antifa american modern a început în anii 1980 cu un grup numit Antirasist Action. Membrii săi s-au ciocnit cu skinhead -ii neonazisti la concertele punk din Midwestul american și din alte părți.

Însă, până la începutul anilor 2000, mișcarea dispăruse aproape complet din Statele Unite.

A cunoscut un nou val de interes abia odată cu ascensiunea lui Donald Trump și prima sa alegere în 2016.

De atunci, activiștii Antifa s-au ciocnit în mod constant cu protestatarii de extremă dreapta și cu poliția, atât în dispute aprinse online, cât și în proteste violente în Statele Unite.

Câteva exemple ale acestor ciocniri sunt cele care au avut loc în cadrul demonstrațiilor de extremă dreapta din Charlottesville în 2017 și protestele care au urmat uciderii lui George Floyd de către poliție în Minneapolis în 2020.

Criticii mișcării susțin că ceea ce distinge Antifa de stânga tradițională este disponibilitatea unor activiști de a folosi violența pentru a-și promova cauza.

Susținătorii Antifa, la rândul lor, susțin că folosirea forței este în autoapărare sau pentru a-și proteja comunitățile.

Tacticile lor pot include distrugerea proprietății private sau, ocazional, violența fizică împotriva adversarilor.

În 2017, aproximativ 100 de activiști mascați, care purtau pancarte și steaguri legate de Antifa, au atacat un grup de protestatari de dreapta în Berkeley, California, ceea ce a dus la arestări multiple.

În timpul revoltelor care au izbucnit în Statele Unite după uciderea lui George Floyd în 2020, un autoproclamat activist Antifa, în vârstă de 48 de ani, a împușcat mortal un susținător al grupării Patriot Prayer, o grupare de extremă dreapta din zona Portland.

Grupurile Antifa folosesc și forme mai tradiționale de organizare comunitară, cum ar fi demonstrațiile și marșurile de protest.

În timp ce mișcarea încearcă să perturbe evenimentele de extremă dreapta și vorbitorii acestora, aceasta folosește diverse tactici, cum ar fi strigătele, scandările și formarea de lanțuri umane pentru a bloca protestatarii de dreapta.

Pe internet, tacticile lor includ monitorizarea extremei drepte pe rețelele de socializare și, de asemenea, divulgarea de informații personale despre oponenții lor.

În urma uciderii lui Charlie Kirk, BBC Verify a găsit postări de la unii autoproclamați membri Antifa pe Reddit și X, în care apărau atacul.

Cele mai extremiste facțiuni se îmbracă de obicei în haine închise la culoare, își acoperă fețele și pot purta obiecte precum bețe, scuturi, spray cu piper, cuțite, cărămizi și lanțuri.

Lipsa unei organizări centralizate înseamnă că celulele Antifa tind să se formeze organic, atât online, cât și în persoană.

Printre activiștii săi se numără anarhiști, comuniști și socialiști radicali care, în general, împărtășesc opinii antiguvernamentale, anticapitaliste, pro-LGBTQ și pro-imigrație.

Însă Antifa este uneori folosită ca termen general de către politicienii și comentatorii conservatori pentru a include alte grupuri liberale și de stânga cărora le opun politic.

Desemnarea drept „organizație teroristă” este importantă deoarece implică faptul că membrii străini ai grupării pot fi expulzați din Statele Unite și conferă guvernului puterea de a confisca fonduri și de a-i urmări penal pe finanțatori.

Mișcarea a stârnit furia lui Trump timp de ani de zile, care inițial a lansat ideea de a desemna Antifa drept organizație teroristă în 2020, pe fondul protestelor violente la nivel național după moartea lui George Floyd.

Christopher Wray, pe atunci directorul FBI în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat în mărturia sa că Antifa era „o ideologie sau o mișcare, nu o organizație” și, ca atare, îi lipsea structura ierarhică care i-ar permite în mod normal să fie desemnată drept grupare teroristă de către guvernul federal.

„Nu cunosc niciun mecanism legal care ar permite ca un grup național să fie declarat oficial organizație teroristă”, a declarat pentru BBC Luke Baumgartner, cercetător la Programul de Extremism al Universității George Washington.

„Din câte știu eu, este doar o proclamație pe Truth Social (rețeaua de socializare a lui Trump) care nu înseamnă nimic și, dacă Congresul nu dorește să ia măsuri concrete, nu cred că se va întâmpla”, a spus el.

Alți experți care au vorbit cu BBC Verify au subliniat că dreptul la libertatea de exprimare, protejat de Primul Amendament la Constituție, ar putea limita capacitatea lui Trump de a implementa o astfel de desemnare.

Profesorul David Schanzer, directorul Centrului Triunghiular pentru Terorism și Securitate Națională de la Universitatea Duke, a declarat: „Primul Amendament protejează dreptul de asociere, care cuprinde dreptul indivizilor de a forma grupuri și interzice guvernului să se amestece în activitățile acestor grupuri, cu excepția, desigur, a cazului în care acestea au încălcat legea”.

„Desemnarea președintelui drept «organizație teroristă majoră» nu modifică aceste drepturi constituționale fundamentale”, a adăugat el.

Brad Evans, profesor de violență politică la Universitatea din Bath, a avertizat că lipsa unei structuri organizaționale și a unei liste de membri pentru Antifa „oferă guvernului o oportunitate extraordinară de a-și extinde jurisdicția”.

„Aceasta înseamnă că oricine este suspectat că aparține grupării Antifa ar trebui să dovedească faptul că nu este asociat cu aceasta. Pericolele depășirii acestei limite sunt mai mult decât evidente.”

Alți experți juridici se întreabă de ce administrația Trump nu se poate opune Antifa în temeiul legislației existente care abordează infracțiuni precum incitarea la violență.

Anunțul lui Trump face parte dintr-o campanie mai amplă lansată împotriva a ceea ce el numește „stânga radicală” după uciderea lui Charlie Kirk.

Președintele a declarat că „violența politică din partea stângii radicale a rănit prea mulți oameni nevinovați și a curmat prea multe vieți”.

Autoritățile au confirmat că Tyler Robinson, acuzat de uciderea lui Kirk, avea o „ideologie de stânga”, dar nu au oferit multe detalii și nu a fost legat direct de Antifa.

Săptămâna trecută, Departamentul de Justiție a eliminat un studiu despre violența politică din Statele Unite care concluziona că extremismul radical de dreapta depășea „toate celelalte tipuri de extremism violent”.

BBC a întrebat de ce studiul, publicat în 2024 de agenția de cercetare a departamentului, a fost eliminat. Departamentul de Justiție a răspuns că „nu are niciun comentariu” pe această temă.

BBC Verify a analizat cinci studii independente care au analizat atacurile motivate politic din Statele Unite în ultimele decenii, iar toate sugerează că au existat mai multe cazuri de violență politică în SUA comise de persoane cărora cercetătorii le-au atribuit o ideologie de dreapta decât una de stânga.

Totuși, întrucât nu există o definiție coerentă sau universală a „dreapta” și „stânga”, este dificil să se măsoare tendințele violenței politice în timp.

Profesorul Robert Pape de la Universitatea din Chicago a declarat că în ultimii ani au existat „niveluri istorice de asasinate politice și tentative de asasinat”, atât împotriva politicienilor republicani, cât și a celor democrați.

„Ceea ce vedem în datele noastre despre ce se întâmplă atunci când un lider politic dă vina pe o parte pentru violență este că există un sprijin mai mare pentru violența politică, nu mai mic”, a adăugat el.