$$$

 PASTEL PROFAN

        lui Damian Stanoiu

Ion MINULESCU

Pălmuiți de vânturi

Și scuipați de ploi,

Sfinții de pe zidul monastirii

Dezbrăcatu-s-au de-odăjdii

Și-au rămas aproape goi,

Că Isus Cristos în clipa răstignirii...

În pridvorul monastirii e noroi

(Fiindcă maicile nu umblă cu galoși),

Și de-atâtea câmpenești cucernicii

Sfinții par sătui...

Și somnoroși,

Cască-n ritmul sfintei liturghii...

Lângă zidul monastirii e-ngropat

Un curtean ucis de vodă, pentru,-o jupâniță,

Cam prin "una mie șapte sute —leat—

Când Muntenia era voievodat,

Și curtenii toți, boieri de viță...

Restul peisajului :

Urzici

Pentru postul Paștilor, ce-ncepe maine...

Iar de la fereastra plina de zambile

Albe,

Roze

Și liliachii,

Starița face morală unui câine,

Care persecută bietele pisici

Și s-ascunde noaptea prin...chilii...