$$$

 S-a întâmplat în 23 iunie1912: La această dată, s-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mndial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez. 

Alan Mathison Turing, (n. Maida Vale, Regatul Unit– d. 7 iunie 1954, Wilmslow, Regatul Unit) a fost informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” și „computație” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat a fi părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Turing a lucrat pentru Government Code and Cypher School (GC&CS)la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului Unit. O vreme, a condus Hut 8, secțiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane, între care îmbunătățiri aduse metodei polonezei interbelice, o mașină electromecanică ce putea găsi setări ale mașinii Enigma. 

Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte cruciale, inclusiv în Bătălia Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani. După război, a lucrat la National Physical Laboratory, unde a proiectat ACE, unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max Newman la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester, unde a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor și a devenit interesat de biologia matematică. A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezeiși a anticipat descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski, observată pentru prima oară în anii 1960.

În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era încă încriminat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare chimică) drept alternativă la închisoare. Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă a determinat drept cauză a morții sinuciderea; mama sa și alții cred că a fost un accident. În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet, prim ministrul britanic Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum în 2013.

În 1999, revista Time l-a inclus pe Turing în seria de 100 cei mai importanți oameni ai secolului al XX-lea afirmând: „rămâne faptul că oricine bate la o tastatură, deschide o foaie de calcul sau un program de prelucrare de text, lucrează pe un exemplar de mașină Turing.” În 2002, Turing a fost clasat pe locul al douăzeci și unulea în sondaju BBC 100 Greatest Britons după un vot în Regatul Unit. În 2006, scriitorul și matematicianul britanic Ioan James l-a ales pe Turing între cei douăzeci care apar în cartea sa despre figuri istorice celebre care ar fi putut avea unele trăsături ale sindromului Asperger.

 Surse:

https://www.britannica.com/biography/Alan-Turing

http://www.mathcomp.leeds.ac.uk/turing2012/

https://www.turing.org.uk

https://www.todaysoftmag.ro/article/2792/alan-turing-codul-enigma-si-inteligenta-artificiala-interviu-cu-der mot-turing

&&_

 ●ȘTIAȚI CĂ :

●Sunetul scos de rațe n-are ecou.? Nimeni nu stie de ce.

    ● Laptele de cămilă nu se strică pentru că este adaptat la căldura deșertului.

    ●Singura felină care nu-și poate retrage ghearele este ghepardul.

    ●Cucuveaua e singura pasăre din lume care vede culoarea albastră.

    ●Limba cameleonului raportată la corp este de 5:1

    ●Albinele, broaștele țestoase și termitele sunt complet surde.

    ●Pânza de păianjen are o rezistență remarcabilă. Firul de grosimea unui creion ar putea opri un Boeing 747 din zbor.

    ●Șobolanii rezista mai mult fără apă decât cămilele.

    ●Există 2 animale care pot vedea spațiul din spatele lor fără să-și întoarcă capul: iepurele și papagalul.

    ●O vacă se îmbată dacă mănâncă prea multe mere.

    ●Pielea hipopotamului are o grosime de 6,5 cm, așa că îl apără împotriva multor arme de foc. Acest animal fuge mai repede ca omul, deși are 4 tone. 

    ●Știați că liliecii sunt singurele mamifere capabile să zboare?

    ●Știați că cel mai otrăvitor animal din lume este o broască? Ea secretă prin piele o substanță neurotoxină suficientă pentru a ucide 10 oameni?

****

Nu le vom ști nicio dată pe toate!

$$$

 S-a întâmplat în 23 iunie1923: La această dată, a luat fiinţă, la Bucureşti, Societatea Naţională de Credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a ţării. 

În conformitate cu prevederile Legii nr.3201 din 19 iunie 1923 a fost înfiinţată o societate anonimă sub denumirea de Societatea Naţională de Credit Industrial, cu un capital de 500.000.000 lei, la care Statul participa cu 20% iar Banca Naţională cu 30%. Scopul Societăţii privea trei obiective principale: acordarea de credite pentru industrie, înlesnirea mobilizării creanţelor industriale şi încurajarea dezvoltării industriale în România.

Conducerea Societăţii era încredinţată unui Consiliu de Administraţie compus din zece membri: trei delegaţi de Consiliul General al Băncii Naţionale, patru aleşi de acţionari, doi membri de drept (directorul contabilităţii publice din Ministerul de Finanţe şi directorul industriei din Ministerul Economiei Naţionale) şi un reprezentant al industriei numit de Ministerul Economiei Naţionale. 

Prin Legea şi Statutele Creditului Naţional Industrial S.A. din 20 ianuarie 1942, se stabilea faptul că Societatea Creditului Naţional Industrial fuziona cu Societatea pe acţiuni Institutul de Credit Naţional Minier, fostă Banca Întreprinderilor Aurifere şi Miniere. Prin fuziune, patrimoniul Institutul de Credit Naţional Minier cu toate activele şi pasivele au trecut asupra Creditului Naţional Industrial, care şi-a lărgit astfel sfera de activitate.

Societatea Creditul Naţional Industrial a fost organizată în cinci secţiuni, pe grupe de industrii: Secţiunea industriilor agricole, alimentare, forestiere şi derivate; Secţiunea industriilor mecano-metalurgice; Secţiunea industriilor extractive (mine, petrol), chimie, combustibil şi de energie; Secţiunea industriilor textile şi pielărie; Secţiunea industriilor de construcţie şi transporturi. 

Legea şi Statutele Societăţii Naţionale de Credit Industrial SA din 16 martie 1945 şi Legea nr.147 din 8 mai 1947 au adus unele modificări, între care revenirea la vechea denumire. Societatea Naţională de Credit Industrial, societate anonimă pe acţiuni, avea ca scop încurajarea şi susţinerea dezvoltării întreprinderilor industriale şi miniere din România prin acordarea de credite şi înlesnirea mobilizării creanţelor lor şi prin efectuarea oricăror operaţiuni bancare. Capitalul Societăţii era stabilit la 25.000.000.000 lei. De asemenea, Consiliul de Administraţie era compus din 11 administratori, dintre care 4 delegaţi.

În urma adoptării Legii nr.119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, prin Decretul nr. 225 din 1 septembrie 1948 Societatea Naţională de Credit Industrial cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj s-a transformat în Banca de Credit pentru Investiţii, cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj.

Surse:

http://cautare-b.arhivelenationale.ro/cautare-b/detail.aspx?ID=136884

https://www.brd.ro/despre-brd/despre-noi/despre-brd/istorie

http://www.stiucum.com/economie/bancile-in-economie/362/casa-de-depuneri-si-consemnati13619.php

https://www.scribd.com/document/127335487/Romania- interbelica

$$$

 S-a întâmplat în 23 iunie 2011: În această zi, a murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo. Peter Michael Falk (n. 16 septembrie 1927) a fost un actor american de film, evreu de origine. A devenit popular în special datorită rolului din serialul „Columbo”, în care a fost protagonist mai bine de 20 de ani, fiind recompensat în 1973 pentru rolul Columbo cu Golden Globe pentru Cea mai bună prestație actoricească.

Peter Falk şi-a pierdut ochiul drept la vârsta de trei ani, ca urmare extirpării unei tumori maligne, şi a purtat un ochi de sticlă toată viaţa. În ciuda acestui handicap, el a practicat sportul în adolescenţă, în special baseball-ul şi baschetul, şi a debutat pe scenă ca actor amator, într-o piesă şcolară, la vârsta de 12 ani. Deşi a obţinut o diplomă de master în administraţi publică, la Universitatea din Syracuse, în anul 1953, Peter Falk afirma în memoriile lui că nu şi-a dorit niciodată să urmeze o carieră de funcţionar public.

El şi-a început cariera actoricească în trupa de teatru „Mark Twain Masquers", iar în anul 1956 a debutat pe Broadway. În ciuda succesului înregistrat pe scenă, un impresar l-a sfătuit să nu se aştepte la o carieră de actor de film, din cauza ochiului de sticlă. Peter Falk a obţinut roluri minore în câteva pelicule, la sfârşitul anilor '50, însă a câştigat recunoaşterea industriei de film americane în anul 1960, când a strălucit într-un rol secundar în filmul „Murder, Inc”.

Deşi filmul nu a beneficiat de critici favorabile, Peter a primit pentru prestaţia sa o nominalizare la Oscar. El a repetat acestă performanţă în anul următor, când a mai primit o nominalizare la Oscar pentru rol secundar, datorită prestaţiei sale din comedia „Pocketful of Miracles” (1961).Falk a debutat în televiziune în anul 1957. A apărut în mai multe filme şi seriale de televiziune şi a obţinut chiar şi un premiu Emmy, pentru rolul jucat într-un episod al serialului „The Law and Mr. Jones”, difuzat de ABC.

Deşi a apărut în numeroase producţii de televiziune în anii '60-'70,  Peter Falk a devenit celebru datorită rolului locotenentului Columbo, interpretat pentru prima dată în anul 1968, în filmul „Prescription: Murder”. Succesul acestui film i-a determinat pe producători să realizeze un serial de televiziune.Primul episod, difuzat în anul 1971, a fost regizat de un tânăr necunoscut de 25 de ani care va deveni unul dintre cei mai mari regizori americani, Steven Spielberg. Serialul a s-a bucurat de un succes fulminant, fiind difuzat în toată lumea şi transformându-l pe Peter Falk într-o vedetă internaţională.Serialul „Columbo”a fost difuzat de postul de televiziune NBC, între 1971 şi 1978.Personalul interpretat de Peter Falk a revenit într-o serie de filme de lungmetraj de televiziune difuzate de ABC, între 1989 şi 2003.De-a lungul carierei sale, Falk a câştigat patru premii Emmy pentru rolul din seria „Columbo".

Peter Falk a fost căsătorit de două ori. Între 1960 şi 1976 el a fost căsătorit cu Alyce Mayo, pe care o cunoscuse la Universitatea din Syracuse. Împreună au înfiat două fete, Catherine şi Jackie. În 1977, Falk s-a căsătorit cu actriţa Shera Danese, care a jucat alături de el în mai multe episoade ale serialului „Columbo”.

În iunie 2009, doctorul lui personal, Stephen Read, a anunţat că actorul a căzut în demenţă din cauza unor operaţii dentare suferite cu doi ani înainte. El a precizat că este vorba fie despre o reacţie la anestezie, fie un alt gen de reacţie din timpul operaţiei. „Starea lui este atât de rea încât nici măcar nu-şi mai aduce aminte de personajul lui Columbo", anunţa la acea vreme doctorul Read.Peter Falk a murit pe 23 iunie 2011, la reşedinţa sa din Beverly Hills.

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0000393/bio

https://www.newyorker.com/culture/richard-brody/in-memoriam-peter-falk

https://www.cinemagia.ro/actori/peter-falk-955/

https://www.mediafax.ro/life-inedit/peter-falk-protagonistul-serialului-columbo-a-murit-la-83-de- ani-8384526

&&&

 S-a întâmplat în 23 iunie…

- Ziua ONU pentru Serviciul Public; Adunarea Generală ONU a decis prin rezoluţia 57/277 ca ziua de 23 iunie a fiecărui an să fie sărbătorită ca zi ONU pentru serviciul public; totodată ONU încurajează statele membre să organizeze evenimente speciale pentru marcarea acestei Zile pentru a scoate în evidenţă contribuţia serviciului public la procesul de dezvoltare al civilizaţiei umane; cunoaşterea şi respectarea standardelor europene şi internaţionale de către prestatorii de servicii publice din România asigură competenţa acestora, fiind un factor determinant al succesului activităţii in cadrul pieţei unice europene

- 79: A murit Vespasian, împărat roman (n. 9 î. Hr.) Vespasian, cunoscut şi ca Caesar Vespasianus Augustus, sau Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie 9 la Cittareale – m. Roma), a fost împărat roman din decembrie 69 (Anul celor patru împăraţi) până în iunie 79.Fondator al Dinastiei flavilor, el a fost încoronat într-o perioadă de instabilitate politică (război civil) şi criză economică lăsate de Nero la moartea sa.

- 1668: S-a născut Giambattista Vico, filozof italian (m. 1744) A avut ca influenţe pe Platon, Cicero, Varro,Tacitus, Machiavelli, Francis Bacon şi Hugo Grotius şi i-a influenţat pe De Maistre, Goethe, Hegel, Coleridge, Marx, Croce,Gramsci, Joyce, Evola, Michelet, Quinet şi pe James Hillman.

-1763:S-a născut Josephine de Beauharnais, prima soţie a lui Napoleon Bonaparte şi împărăteasă a Franţei din 1804 (m. 1814)Joséphine de Beauharnais (23 iunie 1763 – 29 mai 1814) a fost prima soţie a lui Napoleon I şi prima Împărăteasă a francezilor.Reşedinţa ei preferată a fost Castelul Malmaison. Prin fiica ei, Hortense, a fost bunica maternă a lui Napoleon al III-lea. prin fiul ei, Eugène, a fost străbunica ultimilor regi şi regine ai Suediei şi Danemarcei ca şi a ultimei regine a Greciei. Actualele case regale ale Belgiei, Norvegiei şi Luxembourgului sunt descendenţii ei.

- 1824: S-a născut Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (m. 1910)

- 1834: S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1895).

- 1867: S-a născut istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de Codicele Marţian; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1937) - 145 de ani 

- 1879: David Emmanuel îşi ia doctoratul la Sorbona cu teza „Etude des intégrales abeliennes de troisieme espace", devenind astfel al doilea român doctor în matematici la Sorbona.David Emmanuel (n. 31 ianuarie 1854, Bucureşti - m. 4 februarie 1941, Bucureşti) a fost matematician evreu român.Este considerat drept întemeietor al şcolii matematice moderne în România. A fost membru al Academiei Române.În anul 1879 îşi ia doctoratul la Sorbona cu teza Etude des intégrales abéliennes de troisième espace, devenind astfel al doilea român, dupăSpiru Haret, doctor în matematici la Sorbona.În 1882, David Emmanuel a devenit profesor de algebră superioară şi de teoria funcţiilor la facultatea de Ştiinţă a Universităţii din Bucureşti.Aici, în 1888, a ţinut primele cursuri de teoria grupurilor şi de teoria lui Galois. Printre studenţii săi se numără Gheorghe Ţiţeica, Traian Lalescu şi Simion Stoilow.A fost preşedintele primului congres de matematică desfaşurat la noi în ţară. Sedinţa de deschidere a Congresului a avut loc în Aula Magna a Universităţii din Cluj, la data de 9 mai 1929.Biroul Congresului l-a avut ca preşedinte de onoare pe profesorul David Emmanuel, preşedinţi: Gh. Ţiţeica, D. Pompeiu şi I. Ionescu, iar secretar general, P. Sergescu. Lucrările s-au desfăşurat pe patru secţiuni: Algebră şi Analiză (prezidată de S. Stoilow şi Const. Popoviciu), Geometrie (prezidată de S. Sanielevici), Matematici aplicate (prezidată de Em. Filipescu, Th. Anghelută şi A. Maior), Istoria şi didactica matematicii (prezidată de G. Bratu, G. Iuga şi O. Onicescu).David Emmanuel a avut un rol important în introducerea în România a studiului matematicilor moderne şi în abordarea riguroasă a acestora.

- 1881, 23.VI / 5.VII: S-au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, între România şi Spania (întrerupte la 4.IV.1946; restabilite, la nivel de ambasadă, la 21.I.1977).

- 1881, 23.VI / 3.VII: A murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, "Higiena şi şcoala" (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1806)

- 1889: S-a născut poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (m. 1966)

- 1897: S-a născut actorul Alexandru Giugaru (m. 1986) Alexandru Giugaru (n. 23 iunie 1897, Huşi; m. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie.Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obţinut titlul de Artist Emerit şi Premiul de Stat. A încetat din viaţă la data de 15 martie 1986. Astăzi,Casa de cultură din municipiul Huşi îi poartă numele.

- 1905: S-a născut muzicologul Victor Iusceanu (m. 1976) 

- 1907: S-a născut James Meade, economist englez, laureat al Premiului Nobel în 1977 (m. 1995). 

- 1909: S-a născut Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, folclorist; deţinut politic între anii 1952 şi 1956; dreptul de a publica l-a obţinut abia în 1963 (m. 1996)

- 1910: S-a născut dramaturgul francez Jean Anouilh (m. 1987) 

- 1912: S-a născut Iosif Prunner, pianist şi profesor (m. 1970) 

- 1912: S-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mndial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez (m. 1954)

- 1913: A murit (s-a sinucis) criticul şi istoricul literar Ilarie Chendi (n. 1871)

- 1923: A luat fiinţă, la Bucureşti, Societatea Naţională de Credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a ţării.

- 1925: S-a născut cercetătorul american Oliver Smithies, care, împreună cu Mario Capecchi şi Sir Martin Evans, a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2007, pentru descoperirea celulelor stem 

- 1927: S-a născut regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (m. 1987) 

- 1937: S-a născut fostul preşedinte al Finlandei (1994 - 2000) Martti Ahtisaari; câştigător al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 2008 

- 1937: Londra, 23-25 iunie. Concurs hipic, organizat cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea al Angliei, a cărui Cupa Challenge de Aur a revenit călăreţului român Henry Rang. Trofeul „Daily Mail" a fost cucerit de Felix Ţopescu, tatăl cunoscutului comentator sportiv de televiziune, Cristian Ţopescu

- 1940: S-a născut Adam Faith, interpret pop, actor şi jurnalist englez (m. 2003) 

- 1944: A murit (la Londra, unde se stabilise) pictorul român Arthur Segal (n. 1875, la Iaşi)

- 1956: A murit Reinhold Glier, compozitor, dirijor şi pedagog rus (n. 1875) 

- 1961: A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii; documentul (semnat la 1.XII.1959) reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă (România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971) 

- 1972: S-a născut Zinedine Zidane, fotbalist francez

- 1972: A murit Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901) 

- 1990: Parlamentul de la Chişinău adoptă Declaraţia privind suveranitatea R. S. S. Moldova, iar Mircea Snegur este ales preşedinte al republicii

- 1995: A murit virusologul american Jonas Salk; a preparat vaccinul antipoliomelitic şi l-a utilizat în profilaxia bolii, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă. Jonas Edward Salk (n. New York City, New York, SUA, 28 octombrie 1914 - d. La Jolla, California,SUA, 23 iunie 1995) a fost un biolog american, creatorul vaccinului contra poliomielitei.Vaccinul zis Salk a fost unul dintre primele vaccinuri eficace pentru imunizarea contra unui virus in general. El a fost esenţial pentru campania mondială de eradicare a poliomielitei, altădată una din bolile cele mai ucigătoare, mai ales la copii.Vaccinul funcționează pe principiul virusului slăbit. Adică injectarea unei forme slăbite, sau inofensive, a virusului poliomielitei la pacient, permite corpului uman să dezvolte o imunitate contra acestuia, fără totuşi a se îmbolnăvi grav. Imunizat contra formei slăbite, corpul este in consecinţă imunizat şi contra formei mai virulente a aceluiaşi virus. În 1961, Albert Sabin avea să dezvolte un vaccin administrabil pe cale orală, plecând de la o formă slăbită a virusului. Salk nu a patentat niciodată vaccinul său, el nu gândea să devină milionar, estimând că salariul său şi donaţiile îi vor permite să vieţuiască decent. Un ziarist i-a pus intrebarea «De ce nu a patentat vaccinul său?. », şi el i-a răspuns « Se patentează soarele?.» Pentru acest savant, rezultatul muncii lui aparţine omenirii.

- 2001: S-a desfăşurat, la Teatrul de Balet „Oleg Danovski" din Constanţa, prima ediţie a Concursului Internaţional de Dans (23 iunie - 1 iulie)

- 2006: Primul concert al formaţiei Depeche Mode în România 

- 2006: A murit producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (n. 1923) 

- 2011: A murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul c elebrului detectiv Columbo (n. 1927)

&&&

 Câteva cugetări de 

Ernest Bernea – sociolog, etnograf și filozof român (1905-1990):

1. Arta de a trăi frumos : cuvântul ‚ceartă’ să-l transformăm în ‚Ce Artă’! 

2. Să fii atent la șoaptele vieții, nu la zgomotele ei. 

3. Matematica îți poate salva viața dacă eviți trei accidente geometrice :

cercurile vicioase, triunghiurile amoroase și capetele pătrate. 

4. În viață este necesară și vremea rea. Numai așa vezi cine este dispus să împartă umbrela cu tine. 

5. Unii citesc și adorm, alții citesc și se trezesc... 

6. Un moment de răbdare într-un moment de furie, salvează o mie de momente de regrete! 

7. Orgoliul te face mai puternic, dar niciodată fericit!

8. Cine dă, nu trebuie să-și amintească, iar cine primește nu trebuie să uite.

9. Viata nu face zgomot... Trece atât de ușor, încât dacă nu ești atent, îți scapă printre degete... 

10. Fiecare vede în ceilalți ceea ce are în inima sa : dragoste sau ură. 

11. Dacă fiecare ar acționa fără gândul recompensei, pământul ar fi un rai. 

12. Sunt trei categorii de oameni pe care nu trebuie să-i uiți niciodată : pe cei care te ajută în momentele dificile, pe cei care te părăsesc în momentele dificile și pe cei care te pun în momente dificile.

13. Netoții caută răzbunarea. Inteligenții lasă destinul să trimită nota de plată.

14. Patru lucruri pe care le avem mai mult decât credem : defecte, datorii, ani și dușmani. 

15. Nu regreta nimic din viață, cu excepția a ce nu ai făcut. 

16. Cel mai important lucru pe care l-am învățat de la viață este că mai am multe de învățat... 

17. Probleme, neajunsuri sau oameni care nu se plac vor fi tot timpul, dar contează să nu le dăm mai multă importanță decât este necesar. 

18. Prietenia și iubirea, dacă există, se simt, nu trebuie demonstrate. 

19. Prietenii adevărați se cunosc la necaz și se recunosc la succes! 

20. Trădătorii nu câștigă, iar câștigătorii nu trădează!

&&_

 S-a întâmplat în 22 iunie1941: La această dată, România intră în război, alături de Germania, împotriva URSS. Conducătorul statului, Ion Antonescu, ordonă armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordului Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică.        

În Rusia și în spațiul ex-sovietic, dar și prin unele medii din Occident, se susţine o variantă a istoriei în care România este portretizată ca un stat care a comis o agresiune împotriva unui stat suveran, asociindu-se în acest sens cu Germania nazistă. Niciun cuvințel despre agresiunea sovietică anterioară care a dus la răpirea Basarabiei, Bucovinei și Herței! Această teorie a ajuns să fie vânturată destul de des și prin spațiul public românesc (și încă mai este, mai ales acum...), mai ales după apariția în peisajul public din țara noastră a „idioților utli” Moscovei. 

Pe 22 iunie, de ambele părţi ale graniţei de vest a URSS (circa o mie de kilometri, de la Marea Baltică până la gurile Dunării) era concentrat un număr enorm de trupe şi material militar. Din est, se deplasau către graniţa de vest a URSS alte mijloace tehnice, precum şi alte milioane de militari deja mobilizaţi, din cei peste 25 de milioane pentru care existau deja planuri de mobilizare.

„Operaţia Barbarossa” a început în zorii zilei de 22 iunie 1941. Armatele germane şi ale aliaţilor acestora au pătruns în Rusia Sovietică pe un front de 1.600 de kilometri. Panzer-ele germane au fost vârful de lance al acestui atac în faţa unei defensive total nepregătite, folosind tactica încercuirii pentru a șoca liderii sovietici: sute de mii de soldaţi ruşi se vor preda fără luptă, conştienţi de inutilitatea luptei. În timpul războiului rece, sovieticii au considerat acest atac ca fiind unul surpriză, în ciuda faptului că au existat în permanenţă semnale în acest sens: pregătirile germane începute cu câteva luni înainte, semnalele de alarmă trase de Lavrenti Beria şi de superspionul Richard Sorge.  Participarea armatei române în războiul declanşat de Germania împotriva URSS, s-a făcut în baza înţelegerii intervenite între Adolf Hitler şi Ion Antonescu, înțelegere care a avut loc la Munchen, la 12 iunie 1941. În niciunul din documente, România nu a fost  menţionată ca aliată, dacă cineva este chiar curios! La 22 iunie 1941, Germania a atacat URSS, fostul ei aliat de război şi complice de cotropiri de până atunci, România angajându-se, potrivit înţelegerilor convenite în precedentele zece luni, alături de trupele germane.

În noaptea de 21- 22 iunie, ora 3:00, armatele româno-germane au declanşat operaţiile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.  În zorii zilei de 22 iunie,  Ion Antonescu a emis din oraşul Piatra Neamţ, următorul Ordin de zi către armată: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul! Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevizmului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul Ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre!..„. Pentru România începea „Războiul Sfânt”, cum a fost denumit în propaganda oficială antonesciană, război care a avut un caracter anti-comunist, drept şi naţional, bucurându-se de aprobarea întregului popor. Cel puţin la început…Deşi nu fusese consultat în legătură cu declanşarea ostilităţilor militare, regele Mihai I a trimis generalului Ion Antonescu (în prima zi de luptă) o telegramă prin care îşi exprima acordul cu acţiunea întreprinsă şi ura militarilor români „sănătate şi putere ca să statornicească pentru vecie dreptele graniţe ale neamului”. Declaraţii de adeziune la acţiunea întreprinsă de conducătorul statului au făcut şi liderii principalelor partide politice, reprezentanţii Patriarhiei şi Academiei Române, precum şi ai altor instituţii reprezentative ale statului, precum și foarte mulţi dintre comandanţii de mari unităţi române, care şi-au exprimat sentimentele patriotice şi şi-au mobilizat subordonaţii prin înflăcărate chemări la îndeplinirea datoriei faţă de ţară.

La 22 iunie 1941, numărul total de soldaţi români aflaţi pe front era de 325.685, organizați în 12 divizii de infanterie, o divizie blindată, o divizie de infanterie rezervă, o divizie de grăniceri, trei brigăzi de munte, trei brigăzi de cavalerie şi două brigăzi de fortificaţii. La aceste forţe se adăugau cinci divizii de infanterie germane. Dintre membrii conducerii armatei române trebuie menţionaţi generalii: Al.Ioaniţu, Iosif Iacobici, Ilie Şteflea (şefi ai Marelui Stat Major), C. Pantazi, N. Ciupercă, N. Dăscălescu, Ioan Al.Sion, C. Constantinescu-Claps, Gh. Avramescu şi Petru Dumitrescu, acesta din urmă comandant neîntrerupt al legendarei Armate a 3-a, din momentele de dinaintea trecerii Prutului până la sud-est de Stalingrad şi înapoi, până la angajarea bătăliei Moldovei, în august 1944.

Grupul de Armate Sud al mareşalului german Gerd von Rundstedt, în care erau încadrate şi forţele româneşti, era împărţit în două de către Mlaştinile Pripiat. Principalul său efort la declanşarea „Operaţiei Barbarossa” urma să aibă loc la nord, în timp ce forţele aflate în România trebuiau să aştepte ca ofensiva să progreseze mai mult în Ucraina, până să înceapă şi ele atacul. Această decizie a fost luată de OKH în primăvara anului 1941, deoarece general-colonelul Franz Halder considera Prutul ca fiind o barieră prea grea pentru o ofensivă motorizată şi pentru că, în ochii comandanţilor germani, potenţialul ofensiv al trupelor române nu era prea ridicat... Și poate că aveau dreptate! De aceea, marea majoritate a forţelor mecanizate germane a Grupului de Armate Sud era concentrată în Polonia, pe frontul românesc aflându-se, în principal, doar unităţile motorizate româneşti. După cum urma să se vadă, Prutul nu a fost o barieră chiar atât de formidabilă, în condiţiile atacului surpriză, soldaţii români ocupând câteva poduri intacte peste acest râu, încă de la începutul războiului. Pentru operaţiile din Bucovina de Nord şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (fosta Basarabie ţaristă) erau desemnate Armata 11 Germană (comandată de general – colonel Eugen von Schobert) şi Grupul de armate general Ion Antonescu (Armatele 3 şi 4 Române).

Un mare aport în această luptă l-a avut starea de spirit care domnea în rândurile civililor, voluntariatul căpătând un caracter de masă, un mare număr de persoane, inclusiv din rândul ofiţerilor de rezervă şi din retragere solicitând reîncadrarea în armată. Numărul mare de cereri l-a determinat pe generalul Constantin Pantazi, ministrul Apărării Naţionale, să dea un comunicat prin care ruga populaţia „să nu mai facă astfel de cereri” şi să recomande ca fiecare „să-şi facă datoria în sfera de acţivitate, acolo unde se găseşte, contribuind astfel mai bine şi uşurând efortul pe front”. Între voluntari s-au aflat tineri şi bătrâni, intelectuali şi oameni de rând. Numeroşi au fost şi militarii răniţi care după vindecare au refuzat să fie evacuaţi în ţară, sau să efectueze concediul legal de recuperare, cerând să fie trimişi din nou pe front pentru „a-şi face datoria până la capăt”.

În acest context, naţiunea română şi armata sa au acţionat exemplar pentru eliberarea teritoriilor răpite de sovietici cu un an în urmă. Operaţia de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de nord s-a soldat cu succes, încheindu-se la 26 iulie 1941. În cele 35 de zile de lupte, pierderile înregistrate (până la 31 iulie) s-au ridicat la 24.396 militari (5.011 morţi, 13.987 răniţi şi 4.487 dispăruţi. Un rol decisiv în restabilirea graniței pe Nistru l-a avut Armata 11 Germană, Ion Antonescu (și nu numai el) recunoscând, chiar atunci, că fără contribuție germană, Basarabia și nordul Bucovinei nu ar fi putut fi readuse la patria-mamă. Bucuria a fost mare atunci în întreaga ţară. Pretutindeni, pe imense pancarte, se putea citi „Români, dreptatea învinge!”, dar şi „Nici o brazdă nu se uită!”. Aluzia la Transilvania ocupată de unguri era evidentă. 

Propaganda sovietică (astăzi, cea rusă...) şi mulţi istorici occidentali indică data de 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliaţii ei (printre care se număra şi România) drept dată a intrării URSS în cel de-al doilea război mondial. De fapt, e mai mult decât evident și real că al doilea război mondial începuse pe 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, iar Uniunea Sovietică s-a alăturat invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 şi, totuşi, Uniunea Sovietică pretindea că a participat la războiul mondial abia din data de 22 iunie 1941! Este o minciună sfruntată! Istoriografia rusă (şi nu numai) pretinde că în perioada dintre 1 septembrie 1939 şi 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică ar fi fost…neutră! Aproape doi ani de neutralitate în care al doilea război mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era neutră? A fost atât de neutră în aceşti doi ani Uniunea Sovietică încât a reuşit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva ţări cu adevărat neutre. Să ne mai amintim și că, pe 30 noiembrie 1939, „neutra” Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial) a declanşat invadarea Finlandei. A urmat un război crâncen care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil şi în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, „neutra” Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldaţi morţi şi dispăruţi plus 188.000 de răniţi.Tot ca un act de „neutralitate”, în toamna anului 1939, Uniunea Sovietică a transmis ţărilor baltice ultimatumuri prin care a impus pe teritoriul acestora instalarea de baze militare sovietice. Continuând această originală politică de „neutralitate”, Uniunea Sovietică a anexat ţările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia şi Bucovina. România a cedat, dar, dacă nu ar fi făcut-o, cu siguranţă am fi avut de-a face cu un alt exemplu de „neutralitate” manifestat sub forma unui război. 

Uniunea Sovietică îşi motivează „neutralitatea” spunând că nu au existat declaraţii de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca şi Norvegia, pe 9 aprilie 1940, Hitler nu a declarat război acestor ţări, ci a spus că a venit să le apere...neutralitatea. Practic, acţiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941. Şi totuşi, Uniunea Sovietică pretindea că a fost neutră şi că doar Germania nazistă a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial...

Surse:

Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc, aspecte istorico-documentare, legături fraterne judeţul Neamţ – Basarabia, volumul II, 2009

http://stiri.tvr.ro/soldati-va-ordon-treceti-prutul-razboiul-pentru-reintregirea-romaniei_59644.html#view

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/05/09/documentar-participarea-romaniei-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-10-14-42

https://www.academia.edu/4055511/Cornel_Jurju_-_Opinia_publică_și_intrarea_României_în_al_doilea_război_mondial_22_iunie_1941_

http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/dosare-ultrasecrete-exclusiv-zv/22-iunie-1941-operatiunea-barbarossa-238358.html/

http://www.worldwar2.ro/operatii/?article=4

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/06/22/22-iunie-1941-romania-a-intrat-in-razboi-impotriva-ursspentru-eliberarea-basarabiei-bucovinei-de-nord-si- a-tinutului-herta/