$$$

 S-a întâmplat în 20 aprilie1517: La această dată, începea domnia lui Ştefăniţă Vodă în Moldova (1517–1527). Ştefan al IV-lea (sau Ştefăniţă Vodă cel Tânăr, cum i s-a mai spus) a fost domnitor al Moldovei între 20 aprilie 1517 şi 14 ianuarie 1527. Era fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb şi nepotul lui Ştefan cel Mare. Şi-a petrecut tinereţea în Polonia, Crimeea, Germania şi Constantinopole, unde, ocupându-se de comerţul cu pietre preţioase, a făcut avere. Din aceasta a plătit Porţii Otomane 220 mii ducaţi pentru a urca pe tron. Cunoscând limbile polonă, turcă, latină, germană, greacă, tătară şi armeană, a fost una din cele mai interesante figuri de domnitori moldoveni. 

Grigore Ureche aprecia că „ar fi putut să fie un mare conducător şi altor ţări", aluzie probabil la faptul că visul de unire al celor trei ţări româneşti încolţise deja la cronicarii vremii...Există şi varianta urcării pe tron la vârsta de 11 ani. Fiind minor, ţara era condusă de Divan, în fruntea căruia se afla hatmanul Luca Arbore, ţara fiind închinată turcilor. Cu toate acestea, la anul 1518, Ştefăniţă încheie un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor. În acelaşi an, tătarii intră în Moldova, dar sunt înfrânţi de Ştefăniţă, care primeşte ajutor şi de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru lângă târgul Serbanca.

A luat conducerea ţării la vârsta de doar unsprezece ani şi a stricat relaţiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soţie. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie şi pe mai departe în relaţii bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru această faptă, Ştefăniţă îi ucide pe hatman şi pe cei doi fii ai săi. Boierii se răscoală împotriva lui Ştefăniţă, însă răscoala a fost înăbuşită şi mulţi boieri au fost ucişi. 

Cu toate acestea, Ştefăniţă atacă şi înfrânge o armata turcească condusă de Tassa-pașa și care se refugiase în Moldova, respinsă fiind de polonezi şi ia o pradă bogată. Din cauza semeţiei lui, bunele relații cu polonezii nu au mai putut fi restabilite. Din acest motiv, se crede că nobilii de la curtea poloneză, care se temeau că Ştefăniţă s-ar putea alia cu turcii, au pus-o pe însăşi soţia lui să-l otrăvească, la 14 ianuarie 1527. Moare la Hotin şi este înmormântat la Mănăstirea Putna. Viaţa lui Ştefăniţă a fost sursa de inspiraţie pentru piesa „Viforul", scrisă de Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Surse:

http://www.moldovenii.md/md/people/686

http://www.moldovenii.md/md/news/view/section/11/id/696/from/ecology

https://adevarul.ro/locale/suceava/destinul-unui-nepot-luiStefan-mare-fost-otravit-sotie-1_5910314a5ab6550cb8e5d12f/index.html

https://www.voci.ro/hrisovul-lui-somnul-moldovei/