$¢$

 

SCIENCE FICTION-UL CA REZISTENȚĂ: 

POVESTEA UNUI TRADUCĂTOR VIZIONAR, MIHAI-DAN PAVELESCU

Într-un colț discret al literaturii române, acolo unde ficțiunea speculativă își croiește drum printre realități și reverii, Mihai-Dan Pavelescu a fost și rămâne un arhitect al limbajului, un constructor de punți între lumi și culturi, un traducător care nu doar transpune, ci transfigurează. 

Născut în 1956, într-un București în care visul era adesea confiscat de realitatea politică, Dan Pavelescu a ales o cale paradoxală: aceea de a da glas viselor altora, într-o limbă care, prin el, a învățat să respire science fiction și fantasy cu naturalețea unei tradiții autohtone.

Traducătorul nu este niciodată doar un intermediar. 

În cazul lui Dan Pavelescu, el este un demiurg tăcut, un alchimist al sensurilor, care a reușit să transforme literatura SF dintr-un teritoriu marginal într-un spațiu de formare intelectuală și estetică pentru generații întregi. 

Absolvent al Facultății de Mecanică, cu o formație tehnică ce i-ar fi putut garanta o carieră predictibilă, Dan Pavelescu a ales incertitudinea și frumusețea traducerii, într-o epocă în care literatura SF era privită cu destul de multă suspiciune, iar traducătorii erau adesea nevoiți să lucreze „pentru sertar”.

Debutul său în revista literară târgu-mureșeană „Vatra” nr. 143/1983, cu traducerea povestirii „Jocul dintre sînge și colb” (The Game of Blood and Dust, 1975) de Roger Zelazny, nu a fost doar o apariție sporadică, ci o declarație de intenție. 

Eram sincronizați, dar nu știam, povestirea lui Zelazny a fost tradusă și publicată în 1981 în germană (Das Spiel von Blut und Staub) și olandeză (Het Spel van Bloed en Stof), în 1982 în sârbo-croată (Igra krvi i prašine) și în 1985 în franceză (Le jeu de cendre et de sang) !

Începând cu anul 1986, Dan Pavelescu a devenit o prezență constantă și influentă în cadrul cenaclului SF ProspectArt, condus pe atunci de Cristian Tudor Popescu. 

Acolo, în acele întâlniri care respirau literatură și vis, Dan și-a citit cu generozitate traducerile – lucrări de o finețe rară, aduse la zi, care deschideau ferestre către cele mai valoroase texte ale science fiction-ului american. 

Într-o epocă în care România trăia sub apăsarea unei dictaturi xenofob-paranoic-izolaționiste, în care accesul la literatura universală era filtrat ideologic, iar contactul cu lumea liberă se făcea pe furiș, traducători precum Dan Pavelescu și Ion Doru Brana au fost mai mult decât niște meseriași ai cuvântului — au fost veritabili ambasadori culturali, voci ale libertății și ale deschiderii spre orizonturi interzise. 

Prin munca lor, fandomul SF românesc a avut acces la cele mai proaspete și relevante texte ale science fiction-ului occidental, într-un moment în care însăși ideea de viitor părea confiscată de prezentul apăsător și cenușiu.

La cenaclul ProspectArt, Dan Pavelescu citea traduceri care nu doar că fascinau prin conținutul lor, ci și prin curajul de a aduce în fața fanilor SF idei, lumi și stiluri literare care sfidau granițele impuse de dictatura comunistă. 

Era o formă de contrabandă intelectuală, dar și un act de generozitate: fiecare text tradus era o invitație la gândire liberă, la imaginație neîngrădită, la dialog cu marile teme ale umanității. 

În cadrul acelor întâlniri, science fiction-ul devenea mai mult decât un gen literar — devenea o formă de rezistență, o pedagogie a speranței.

Traducătorii acelor ani nu au fost doar intermediari între limbi, ci între lumi. 

Ei au fost cei care au ținut aprinsă flacăra unei culturi autentice și libere, într-un timp în care izolaționismul și autarhia ceaușistă încercau să o stingă. 

Prin ei, literatura SF a devenit un spațiu de libertate interioară, iar fanii SF români au putut visa, în ciuda tuturor interdicțiilor, la stele, la viitor, la posibil. 

Dan Pavelescu și Ion Doru Brana au fost, în acest sens, nu doar traducători, ci formatori de conștiințe, constructori de punți între realitatea imediată și vastitatea imaginarului.

Astăzi, privind înapoi, putem spune că fără ei, science fiction-ul românesc ar fi fost mai sărac, mai închis, mai puțin relevant. 

Ei au fost cei care au făcut posibilă conectarea cu marile curente ale ficțiunii speculative mondiale, într-un timp în care această conectare părea imposibilă. 

Și-au asumat rolul de mediatori culturali cu o discreție demnă de admirație, dar cu o influență care se simte și astăzi, în fiecare generație de cititori care a crescut cu textele traduse de ei.

A urmat o serie de traduceri în Almanahul Anticipația, care l-au impus ca o voce distinctă în fandomul SF românesc, iar acele povestiri au fost un semn că Dan Pavelescu nu traduce doar texte, ci modele de gândire, paradigme literare, viziuni ale viitorului. 

„Una dintre cărțile mele favorite este „Neuromantul”, o visasem de când mergea vorba că Gibson scrie un ROMAN; până atunci „comisese” doar nişte proze scurte senzaționale. Așa că, atunci când a apărut, am făcut rost de el (another long-long story!) și l-am tradus în timp ce-l citeam… sau invers. Nu mi-am permis un spoiler nici măcar de o pagină. Asta s-a întâmplat în 1987.” – Dan Pavelescu

Înainte de 1989, traduce William Gibson, Ursula K. LeGuin, Alfred Bester, Arthur C. Clarke, Isaac Asimov, Ray Bradbury, Frederik Pohl, Frank Herbert, Roger Zelazny, Orson Scott Card, Gregory Benford, Christopher Priest, George Orwell, cu o îndrăzneală care frizează disidența, dar o face fără emfază, fără să-și clameze curajul. 

Traducerea devine pentru el o formă de rezistență culturală, o artă a sincronizării cu ceea ce literatura mondială avea mai viu și mai provocator.

După 1990, Dan Pavelescu nu se mulțumește doar cu rolul de traducător. 

Devine redactor, editor, coordonator de colecții, dar mai ales mentor invizibil al unei întregi generații de cititori. 

De la Alfred Bester la Frank Herbert, de la William Gibson și Norman Spinrad la Vernor Vinge, el oferă publicului românesc nu doar cărți, ci lumi. 

Traducerile sale nu sunt simple transpuneri lingvistice, ci reconstituiri afective, reîntrupări ale textului original într-un spațiu cultural diferit, dar capabil să-l înțeleagă și să-l iubească.

Într-o epocă în care ficțiunea speculativă se confruntă cu tentația consumerismului și cu presiunea spectacolului, Dan Pavelescu rămâne un reper de sobrietate și profunzime. 

Premiul Eurocon/ESFS (European Science Fiction Society) 2019 și intrarea sa în European Hall of Fame nu sunt doar recunoașteri internaționale, ci confirmări ale unei viziuni duse la capăt cu o tenacitate rară. 

Dan Pavelescu nu a căutat niciodată validarea publică, dar a primit-o cu demnitatea celui care știe că timpul este cel mai bun critic.

Traducerile lui Mihai-Dan Pavelescu au fost, pentru cititorul român, mai mult decât o fereastră spre altundeva. 

Ele au fost o școală de gândire, o inițiere în complexitatea lumilor posibile, o invitație la luciditate și visare. 

Dacă literatura universală nu poate exista fără traduceri, așa cum spunea Kogălniceanu, atunci Dan Pavelescu este unul dintre cei care au făcut posibilă existența SF-ului contemporan în limba română. 

Cu discreție, cu rigoare, cu o pasiune care nu s-a stins niciodată, el a fost și este un constructor de viitor.

Într-un univers în care cuvintele pot crea realități, Dan Pavelescu este unul dintre acei magicieni care au ales să rămână în umbră, pentru ca lumile pe care le aduc să strălucească. 

Și poate că, într-o zi, vom învăța să vedem în traducători nu doar meseriași ai tălmăcirii, ci și creatori de sens, de cultură, de identitate. 

Dan Pavelescu ne-a arătat că acest lucru este posibil. 

Și că, uneori, vizionari nu sunt doar cei care inventează lumi, ci și cei care le aduc acasă.

MIHAI-DAN PAVELESCU:

Din 1984, traducător licențiat de literatură și istorie. 

Redactor literar la CPSF Anticipația în perioada 1991-2000

Coordonator al colecției Nautilus a editurii Nemira în perioadele 1997-2000 și 2006-2011. 

Coordonator al colecției SF a editurii Trei în perioada 2012-2015. 

Redactor-șef al editurii Paladin în perioada 2016-prezent.

Laureatul European Science Fiction Society și membru „European Hall of Fame” pentru Best European SF Translator, 2019. 

Câștigătorul premiului pentru cel mai bun traducător român de SF și Fantasy, decernat de ROMCON, în anii 1993, 1994, 2020.

CĂRȚI SF TRADUSE ÎNAINTE DE 1989

Omul demolat de Alfred Bester (1979)

Sfârșitul copilăriei de Arthur C. Clarke (1980)

Zeii înșiși de Isaac Asimov (1980)

Poarta de Frederik Pohl (1980)

Dune de Frank Herbert (1981)

Drumul iadului de Roger Zelazny (1981)

Stăpânul cântecelor de Orson Scott Card (1982)

Rendez-vous cu Rama de Arthur C. Clarke (1982)

Cronicile marțiene de Ray Bradbury (1984)

Traversând oceanul de stele de Gregory Benford (1986)

Ferma animalelor de George Orwell (1986)

Neuromantul de William Gibson (1987)

Lumea lui Rocannon de Ursula LeGuin (1989)

Lumea inversă de Christopher Priest (1989)

CĂRȚI TRADUSE DUPĂ 1989

Dușmanul de Barry B. Longyear, 1991, Ed. Orion

Făuritor de univers de A. E. van Vogt. foileton în revista CPSF Anticipația, 1992

Orașul și stelele de Arthur C. Clarke, 1992, Ed. Multistar

Fugarul de Richard Bachman, 1992, Ed. Orion

Bug Jack Barron de Norman Spinrad, 1993 (în colaborare), Ed. Adevărul

Lumii îi spuneau pădure de Ursula K. LeGuin, 1993, Ed. Mondial

Meridian de Eric Brown, 1993, Ed. Valdo

Primul marțian de A. E. van Vogt, 1993, Ed. Dalsi

Mâna stângă a întunericului de Ursula K. LeGuin, 1994, Ed. Nemira

Drumul iadului de Roger Zelazny, 1994, Ed. Teora

Jocul lui Ender de Orson Scott Card, 1994, Ed. Nemira

Căderea nopții de Isaac Asimov și Robert Silverberg, 1994, Ed. Teora

Omul demolat de Alfred Bester, 1994, Ed. Pygmalion

Conexiunea psi de Joe Haldeman, 1995, Ed. Teora

Omul pozitronic de Isaac Asimov, 1996, Ed. Teora

Lumea dinafara timpului de Larry Niven, 1996, Ed. RAO

Supercablat de Walter Jon Williams, 1996, Ed. Nemira

Carantina de Greg Egan, 1996, Ed. Teora

Între două lumi de Norman Spinrad, 1996, Ed. RAO

Întoarcerea dintre stele de Stanislav Lem, 1997 (în colaborare), Ed. Univers

Distres de Greg Egan, 1997, Ed. Teora

Perioada Campbell de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora

Chrome de William Gibson, 1998, Ed. RAO

Întemeietorii de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora

Visele sunt sacre de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora

Destinația creier de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora

Protector de Larry Niven, 1998, Ed. Teora

Calea marțiană de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora

Axiomatic de Greg Egan, 1998, Ed. Teora

Pace eternă de Joe Haldeman, 1999, Ed. Teora

Count Zero de William Gibson, 1999, Ed. RAO

Întrebarea finală de Isaac Asimov, 1999, Ed. Teora

Războiul etern de Joe Haldeman, 1999, Ed. Pygmalion

Zburătorii nopții de George R. R. Martin, 1999, Ed. Nemira

Sfârșitul jocului de Bruce Bethke, 1999, Ed. Nemira

Lumea Pay-Contactul de Larry Niven și Jerry Pournelle, 1999, Ed. Teora

Lumea Pay-Confruntarea de Larry Niven și Jerry Pournelle, 1999, Ed. Teora

Luminescent de Greg Egan, 2000, Ed. Teora

Amenințarea fantomei de Terry Brooks, 2002, Ed. Amaltea

Planeta adormită de Greg Bear, 2002, Ed. Amaltea

Teama Fundației de Gregory Benford, 2002, Ed. Teora

Moștenitorul Imperiului de Timothy Zahn, 2002

Lumina întunericului de Arthur C. Clarke, 2002

Fundație și Haos de Greg Bear, 2002, Ed. Teora

Triumful Fundației de David Brin, 2002, Ed. Teora

Fundația de Isaac Asimov, 2002, Ed. Teora

Asaltul Forței Întunecate de Timothy Zahn, 2002, Ed. Amaltea

Ultima comandă Timothy Zahn, 2003, Ed. Amaltea

Ochiul minții de Alan Dean Foster, Ed. Amaltea

Umbrele Imperiului de Steve Perry, 2003, Ed. Amaltea

Cavernele de oțel de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora

A Doua Fundație de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora

Fundația și Pământul de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora

Paradisul capcană de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea

Gambitul hutt de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea

Drumul spre Fundație de Isaac Asimov, 2004, Ed. Teora

Zorii rebeliunii de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea

Darth Maul, vânător de umbre de Michael Reaves, 2004, Ed. Amaltea

Apropierea furtunii de Alan Dean Foster, 2004, Ed. Amaltea

Atacul clonelor de R. A. Salvatore, 2005, Ed. Amaltea

Marșul cel Lung de Richard Bachman, 2005, , Ed. Lucman

La răscruce de Matthew Stover, 2005, , Ed. Amaltea

Șantier în lucru de Richard Bachman, 2005, Ed. Lucman

Răzbunarea Sithului de Matthew Stover, 2005, Ed. Amaltea

Remake de Connie Willis, 2005, Ed. Pygmalion

Umbra Minotaurului de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior

Legiunea vampyrilor de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior

Războinicii corbului de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior

Mobilul de Stephen King, 2006, Ed. Nemira

Steaua Pandorei I-II de Peter F. Hamilton, 2007, Ed. Tritonic

Scara lui Schild de Greg Egan, 2007, Ed. Nemira

Căderea lui Hyperion de Dan Simmons, 2007, Ed. Nemira

Omul demolat de Alfred Bester, 2007, Ed. Nemira

Foc în adânc, de Vernor Vinge, 2008, Ed. Nemira

Doar tu poți salva omenirea de Terry Pratchett, 2008, Ed. Corint Junior

Stăpânul cântecelor de Orson Scott Card, 2009, Ed. Nemira

Ilion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira

Dincolo de orizontul albastru de Frederik Pohl, 2009, Ed. Nemira

Steaua Pandorei III-IV, de Peter F. Hamilton, 2009, Ed. Tritonic

Hyperion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira

Ilion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira

Întâlnire cu Heechee de Frederik Pohl, 2009, Ed. Nemira

Disfuncția realității de Peter F. Hamilton, 2009, Ed. Nemira

Alchimistul Neutronic de Peter F. Hamilton, 2011, Ed. Nemira

Voci, de Ursula Le Guin, 2011, Ed. Corint Junior

Antologia Nebula 2011 (în colaborare), Ed. Trei

Cronoliții, de Robert Charles Wilson, 2012, Ed. Trei

Mileniu, de John Varley, 2012, Ed. Trei

Prefectul, de Alastair Reynolds, 2012, Ed. Trei

Puteri, de Ursula Le Guin, 2012, Ed. Nemira

Starters, de Lissa Price, 2013, Ed. Trei

2312, de Kim Stanley Robinson, 2013, Ed. Nemira

Enders, de Lissa Price, 2014, Ed. Trei

Orașul Abisului, de Alastair Reynolds, 2014, Ed. Trei

Robopocalipsa, de Daniel H. Wilson, 2015, Ed. Nemira

Conexiunea Mona Lisa, de William Gibson, 2015, Ed. Paladin

Radioul lui Darwin, de Greg Bear, 2015, Ed. Trei

Cântecul sângelui, de Anthony Ryan, 2015, Ed. Trei

Planeta exilului, de Ursula K. Le Guin, 2015, Ed. Nemira

Pilda semănătorului, de Octavia E. Butler, 2015, Ed. Hecate

Prințul fractal, de Hannu Rajaniemi, 2016, Ed. Nemira

Trezirea Leviatanului, de James S. A. Corey, 2016, Ed. Paladin

Ready Player One, de Ernest Cline, 2016, Ed. Nemira

Robogeneza, de Daniel H. Wilson, 2016, Ed. Nemira

Pe viață și pe moarte, de Patrick Ness, 2016, Ed. Trei

Monștrii din oameni, de Patrick Ness, 2017, Ed. Trei

Armada, de Peter Clines, 2017, Ed. Nemira

Spațiul Revelației, de Alastair Reynolds, 2017, Ed. Nemira

Assassinʼs Creed: Frăția, de Eric Bowden, 2017, Ed. Paladin

Îngerul cauzalității, de Hannu Rajaniemi, 2017, Ed. Nemira

Toate păsările din cer, de Charlie Jane Anders, 2017, Ed. Paladin

Assassin’s Creed. Cruciada secretă, de Eric Bowden, 2018, Ed. Paladin

Stația Centrală, de Lavie Tidhar, 2018, Ed. Nemira

Mașinării infernale, de Philip Reeve, 2018, Ed. Paladin

Foc și sânge, de George R.R. Martin, 2019 (în colaborare), Ed. Nemira

Artemis, de Andy Weir, 2019, Ed. Paladin

Assassin’s Creed. Revelații, de Eric Bowden, 2019, Ed. Paladin

Exalare, de Ted Chiang, 2020, Ed. Nemira

Arca mântuirii, de Alastair Reynolds, 2020, Ed. Nemira

Tărâmul verii, de Hannu Rajaniemi, 2021, Ed. Nemira

Hăul ispășirii, de Alastair Reynolds, 2021, Ed. Nemira

Assassin’s Creed. Renegatul, de Eric Bowden, 2021, Ed. Paladin

Amintirea imperiului, de Arkady Martine, 2021, Ed. Nemira

Involuție, de Max Brooks, 2021, Ed. Nemira

Fiasco, de Stanislav Lem, 2022, Ed. Paladin

Assassinʼs Creed: Valhalla, de Matthew Kirby, 2022, Ed. Paladin

Înălțarea Dragonului, de George R.R. Martin, 2022, Ed. Nemira

Zei americani, ediția adnotată, de Neil Gaiman, 2024, Ed. Paladin

Asasina de zei, de Hannah Kaner, 2024, Ed. Nemira

Vedere oarbă, de Peter Watts, 2024, Ed. Eagle

Originalul, de Brandon Sanderson & Mary Robinette Kowal, 2024, Ed. Paladin

Societatea pentru protecția Kaiju, de John Scalzi, 2024, Ed. Nemira

Assassinʼs Creed: Steagul negru, de Oliver Bowden, 2025, Ed. Paladin