$$$

 Islanda, tărâmul gheții și al focului, a reușit să transforme o forță naturală aparent periculoasă – activitatea vulcanică – într-o sursă vitală de confort, eficiență și sustenabilitate. Unul dintre cele mai ingenioase și remarcabile exemple ale acestui echilibru între om și natură este sistemul de încălzire geotermală care menține nu doar locuințele calde, ci și… străzile fără zăpadă. În capitala Reykjavik, dar și în alte orașe islandeze, apa fierbinte provenită din adâncurile pământului este canalizată printr-o rețea de țevi aflate sub trotuare, alei și drumuri, topind zăpada și gheața pe timp de iarnă – fără sare, fără utilaje grele și fără emisii poluante.

Această soluție spectaculoasă este posibilă datorită resurselor geotermale abundente ale Islandei, o țară situată chiar deasupra Dorsalei Medio-Atlantice, unde plăcile tectonice nord-americană și eurasiatică se întâlnesc. Vulcanii, gheizerele și izvoarele termale nu sunt doar atracții turistice, ci și surse directe de energie termică, care pot fi captate și dirijate pentru uzul cotidian. În Reykjavik, sistemul de topire a zăpezii a fost implementat pe scară largă începând cu anii 1990, inițial în zonele pietonale și în jurul clădirilor publice, iar astăzi se extinde constant, acoperind trotuare, parcări, trepte, rampe pentru persoane cu dizabilități și chiar unele intersecții aglomerate.

Funcționarea este simplă în principiu, dar extraordinar de eficientă în practică. Apa geotermală, încălzită în mod natural la temperaturi de peste 80–100°C, este pompată din adâncuri și circulată printr-o rețea de conducte subterane, care distribuie căldura uniform sub suprafața pavajului. Zăpada care cade se topește aproape instantaneu, formând un strat umed care se evaporă rapid sau este drenat. În plus, sistemele moderne sunt controlate automat în funcție de condițiile meteo, astfel încât să fie activate doar când temperaturile scad sub zero și apare precipitația solidă – evitând risipa și optimizând consumul.

Beneficiile acestui sistem sunt multiple și impresionante. În primul rând, reduce semnificativ costurile de întreținere iarna: nu mai este nevoie de pluguri, sare sau substanțe chimice care deteriorează asfaltul și spațiile verzi. În al doilea rând, crește siguranța pietonilor și a șoferilor, prevenind alunecările, căzăturile și accidentele rutiere provocate de gheață. De asemenea, înseamnă zero emisii de carbon, spre deosebire de metodele tradiționale bazate pe combustibili fosili. Pentru o țară ca Islanda, care urmărește să devină complet neutră din punct de vedere climatic, aceste soluții sunt esențiale în construirea unui viitor durabil.

Dar poate cel mai fascinant aspect este modul în care islandezii au reușit să normalizeze acest sistem. Pentru locuitorii din Reykjavik, să meargă iarna pe trotuare uscate, deși în jur totul este acoperit de zăpadă, este ceva obișnuit. Turistul care vizitează pentru prima dată capitala este adesea uimit să constate că nu are nevoie de ghete speciale sau grijă la gheață – orașul, literalmente, se dezgheață singur. În esență, Islanda a făcut din natura aparent ostilă un aliat, folosind focul ascuns în adâncuri pentru a domoli frigul de la suprafață.