REGE SI REGALITATE
-Fosta Casă Regală nu a fost păstrătoarea tradițiilor naționale din România. Așa-zisa regină Ana, de fapt principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma, nu a solicitat niciodată cetățenia română și ca urmare nu a avut această cetățenie și a REFUZAT să învețe limba română, fetele ei, aproape toate, NU vorbesc românește. Sunt câteva exemple care confirmă că familiile regale din România au disprețuit Poporul Român și Limba Română.
-Așa-zisul prestigiu ridicat al Casei Regale a României este infirmat de adevărul istoric ascuns românilor. Iată câteva exemple:
a) Principele Karol Eitel Friedrich – Zephirinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, Nu a provenit din Casa Regală a Prusiei. La vârsta de 27 de ani, a fost adus în România de liderul liberal Ion C.Brătianu, intrând în țară la data de 8 mai 1866 cu un pașaport fals eliberat pe numele Karl Hettingen.
Constituția României, la art.7, prevedea că nu puteau dobândi drepturi civile cetățenii străini care nu sunt credincioși. El nu a cunoscut Limba Română și, în ziua de 10 mai 1866, nu a putut depune în Parlament jurământul, prevăzut de Constituție pentru domnitorul României. Domnitorul Karol Eitel Friedrich – Zephirinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, cu școală puțină, a fost străin de Poporul Român, de Limba Română și de România. El a condus țara și Academia Română prin TRANSLATORI pentru Limba Română. După ce s-a căsătorit, și-a făcut soția ACADEMICIAN.
b) La 26 martie 1881, Parlamentul României a hotărât transformarea României în regat. Pentru că românii nu îi puteau reține și pronunța numele, mincinoșii științifici oficiali, i-au zis Carol I.
Regele Carol I a ordonat înăbușirea în sânge a răscoalelor țărănești din anii 1888 și 1907 în care au fost împușcați peste 20.000 de țărani români.
Carol I s-a căsătorit, în Prusia, la 15 noiembrie 1869, cu prințesa Paulina-Elisabeta-Otilia-Luiza de Wied. Mincinoșii științifici oficiali i-au zis regina Elisabeta, care a semnat cu pseudonimele E.Wedi și Carmen Sylva.
În perioada 1866-1870, domnitorul evreu prusac Karol Eitel Friedrich – Zephirinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a semnat trei acte normative ținute la secret de către mincinoșii științifici oficiali, care se autointitulează istorici, respectiv:
-A schimbat dispunerea culorilor pe Drapelul României. Așa au fost dispuse culorile și pe drapelele purtate la Blaj în 1848 și la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.
-A modificat denumirea Insulei Albe sau Leuce și a botezat-o Insula Șerpilor.
Nepotul lui Carol I, Ferdinand-Victor-Albert-Minrad von Hohenzollern-Sigmaringen, autodidact și extrem de modest, s-a căsătorit (în 29 noiembrie 1892) cu principesa evreică Maria-Alexandra-Victoria de Saxa Goburg Gotha, din Marea Britanie. Mincinoșii științifici oficiali i-au zis regina Maria. Ferdinand a fost rege al României în perioada 1914-1927.
La vârsta de 25 de ani a fost primit ca membru de onoare al Academiei Române, iar după ce în anul 1914 a devenit Președinte de onoare al Academiei a făcut-o “academiciană” pe soția sa, în vârstă de 40 de ani.
c) Regele Carol al II-lea, adică Karol Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, a adus un prestigiu ridicat Casei Regale prin numeroase fapte dintre care merită reținute următoarele:
-În ziua de 27 august 1918, în plin război, acesta a dezertat din Armata Română din funcția de comandant al Regimentului 8 Vânători, pentru a se căsători (în 31 august 1918) la Odessa, cu Ioana Maria Valentina Lambrino. Atunci a renunțat în scris la calitatea de moștenitor al tronului.
La 8 ianuarie 1919, Tribunalul Ilfov a anulat actul de căsătorie. Din concubinajul cu Ioana Lambrino s-a născut, la 8 ianuarie 1920, băiatul Mircea Grigore Lambrino.
-La 20 februarie 1920 i-a cerut regelui Ferdinand să considere nulă abdicarea sa.
-La 10 martie 1921 s-a căsătorit la Atena cu Elena, principesă de Grecia, iar la 25 octombrie 1921 s-a născut copilul Mihai căruia Pamfil Șeicaru i-a zis Mihai Viteză, pentru că s-a născut prematur și a avut o greutate la naștere mai mare decât a unui copil născut după nouă luni. Se zice că a fost, de fapt, băiatul șefului gărzii regale de la palatul din Atena. Probabil, de aceea regele Carol al II-lea, a abandonat-o pe soția sa Elena la București și a luat-o de nevastă pe Magda Grunberg-Wolf, cunoscută românilor sub numele de Elena Lupescu, cu care a plecat în Franța renunțând, din nou, la calitatea de moștenitor al Casei Regale. El și-a luat numele de Carol Caraiman. La 21 iunie 1928, soția sa Elena a divorțat de principele Carol al II-lea.
-După moartea regelui Ferdinand (în anul 1927), nepotul său Mihai devine rege – la vârsta de șase ani. Pentru că acesta era minor, s-a constituit Regența formată din: unchiul regelui, principele Nicolae; patriarhul Miron Cristea al Bisericii Ortodoxe Române; Gheorghe Buzdugan, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Regența a depus jurământul în Parlament și a exercitat atribuțiile cuvenite regelui.
-Micuțul Mihai nu putea sta pe tron pentru că era prea mic şi nu pricepea nimic. La 8 iunie 1930, principele Carol al II-lea a revenit în țară, l-a detronat pe fiul său Mihai și a fost instalat rege. Micuțul Mihai a fost proclamat moștenitor al tronului și Mare Voievod de Alba Iulia. În același an, a revenit în România și Elena Lupescu. Regele Carol al II-lea i-a refuzat titlul de regină fostei sale soții, mama fiului său Mihai Eitel de Hohenzollern-Sigmaringen.
Mai mult, acesta a alungat-o pe fosta lui soție în Italia, la Florența.
-Regele Carol al II-lea, în timpul domniei sale, a fost poreclit Zece la sută, deoarece atâta pretindea din valoarea marilor contracte încheiate de Guvernul României cu firme din străinătate și firme din țară. Românii trebuie să știe adevărul, că Principele Carol și, apoi, regele Carol al II-lea a fost „abonat” în cartierul „Crucea de Piatră” din București, la prostituata Foamea Neagră.
Probabil, fiind preocupat de prestigiul ridicat al Casei Regale.
-La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea a instaurat dictatura regală, a scos în afara legii partidele politice și a suspendat Parlamentul și Constituția țării. Regele Carol al II-lea, mareșal al României și Președintele de onoare al Academiei Române a cedat: Basarabia și Bucovina (la 26 iunie 1940) către Uniunea Sovietică; Cadrilaterul către Bulgaria (la 21 august 1940) și Ardealul de nord-vest către Ungaria (la 30 august 1940). Regele Carol al II-lea a ordonat executarea prin împușcare, de către Boieru, infiltrat în Mișcarea Legionară, a marelui patriot și istoric Nicolaie Iorga, de altfel si acesta un venerabil mason, după discursul pe care acesta l-a ținut în plenul Academiei Române, în care a prezentat nebunia de care suferă unii membri ai familiei regale.
La 6 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a abdicat și s-a lepădat și de Academia Română. În 7 septembrie 1940 a plecat din țară, împreună cu amanta sa Elena Lupescu, cu un tren având 12 vagoane pline cu bunuri de mare valoare furate din averea Poporului Român, bunuri din patrimoniul național. Cei doi au vândut multe din bunurile furate din România și au plecat în Spania, Portugalia, Mexic, Brazilia (unde s-au căsătorit la 3 iulie 1947) și apoi s-au reîntors în Portugalia, unde și-au dat obștescul sfârșit în anul 1953 și, respectiv anul 1977. Osemintele lor au fost aduse în România, în anul 2003, fiind reînhumate în paraclisul construit lângă Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș.
d) Regele Mihai I al României, numit astfel de către mincinoșii științifici oficiali în loc deMihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, se pare că nu este os regal și de aceea el a refuzat efectuarea oricărui test A.D.N., atât cu regele Carol al II-lea cât și cu fiul său Vasile-Nicolae, alias Dieter Stanzeleit, cel care a apărut în ultimii ani la posturile de televiziune naționale din București, mai ales la România TV, unde a susținut și susține că este fiul legitim al ex-regelui Mihai, născut din singura căsătorie a acestuia cu mama lui, care a avut loc în anul 1939. Această căsătorie a fost ascunsă de către biografii Casei Regale, precum și de către mincinoșii științifici oficiali, care se declară monarhiști.
Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a fost rege neconstituțional al României, de la vârsta de 19 ani, după abdicarea regelui Carol al II-lea, care se pare nu a fost tatăl lui natural. La 14 septembrie 1940, la vârsta de 19 ani, Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a fost avansat la gradul de general de divizie şi la 10 mai 1941, la 20 de ani, a devenit mareşal al României.
Aşa a fost umilită Armata Română de monarhia ereditară din România.
Numai Academia Română a ratat şansa de a-l face cel mai tânăr membru al său. Dar, Academia Română l-a făcut, la 19 ani, pe Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen cel mai tânăr Președinte de onoare (fără să fie membru al ei) și protector al ei. Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen nu a fost rege constituțional al României.
El nu a depus niciodată în Parlament, „în sânul Adunărilor întrunite” jurământul prevăzut în Constituția din anul 1923, art.82, pentru succesorul la tron, respectiv:
„Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului”.
Ca urmare, el nu a fost nici rege, nici ex-rege al României. Pe cale de consecință, toate actele semnate de acest cetățean ca rege al României sunt nule de drept, iar toate proprietățile pe care le-a dobândit pe calea retrocedărilor, după 1989, trebuie cercetate de către Direcția Națională Anticorupție și să fie recuperate de Statul Român.
După abdicarea regelui Carol al II-lea, fiul lui Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia și succesor la tronul României, a depus în ziua de 6 septembrie 1940 un jurământ în fața mareșalului Ion Antonescu, Patriarhului Nicodim Munteanu și a Dr.G.Lupu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Titlurile pe care le atribuie cu generozitate mincinoșii științifici oficiali lui Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen și cei din așa-zisă familie regală nu au nicio acoperire legală. Sunt contrare Constituției României și, ca urmare, nu au nicio acoperire legală, titlurile de: Rege pentru Mihail Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen;
Regină pentru principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma cu care s-a logodit neoficial la Lausanne (în 6 decembrie 1947) și cu care a făcut o nuntă la Atena (în 10 iunie 1948), fără să fie încheiat însă vreun act de căsătorie, fără consimțământul Papei Pius al XII-lea și fără participarea familiei Annei de Bourbon-Parma; Altețele Regale și Principese pentru fiicele lor Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria, născute în perioada 1949-1964 după ce Mihai I a abdicat ca rege la 30 decembrie 1947, a renunțat la cetățenia română și a făcut numai nunta cu mama lor, fără a fi căsătoriți la starea civilă și în Biserică;
Alteța Sa Regală Principele Radu Duda, Principe de Hohenzollern-Veringen, Principe al României, care după ce a făcut armata la termen redus (ca actor), din sublocotenent în rezervă a fost ilegal promovat la gradul de colonel activ al Armatei Române, este doctor în științe militare și a ajuns consilier personal al premierului Călin-Constantin Anton Popescu Tăriceanu pe probleme de apărare națională și apoi, reprezentant special al Guvernului României pentru integrarea în N.A.T.O. și Uniunea Europeană, funcție pentru care a fost plătit cu 400-600 milioane lei pe lună, fără nicio decontare și fără nici un control asupra cheltuirii banilor publici.
Alteța Sa Regală Radu Duda, principe de Hohenzollern-Veringen a candidat pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din anul 2009. S-a retras din competiție, chipurile, din lipsă de bani. Acum, își dorește ca soția sa, Margareta Duda, viitoarea Șefă a Casei Regale să-l numească director al serviciului administrativ al Casei Regale a României. Autorii propunerii legislative și Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților nu știu că un serviciu administrativ are în fruntea sa un șef de serviciu și nu un director. În istoria lumii speră autorii propunerii legislative, să apară primul serviciu condus de un director, de numitul Radu Duda.
Subliniez că, în istoria familiei regale din România nu există consemnată data căsătoriei cetățeanului elen Mihail Eitel de Hohenzollern-Sigmaringen cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma, în perioada 1948-2016. Se pare că, ei au trăit într-un concubinaj internațional.
Mihai I de România era căsătorit, încă din anul 1939, cu mama lui Dieter Stanzeleit. În urma demersurilor legale făcute în Grecia de către domnul Dieter Stanzeleit, fiul legitim al fostului rege Mihai I, au rezultat următoarele:
-La data de 10 iunie 1948, Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen avea cetățenia elenă (după mama sa Elena) și ca membru al Familiei Regale, în vederea încheierii căsătoriei cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma, avea nevoie de consimțământul Regelui Greciei dat printr-un Decret Regal. Fără acest Decret căsătoria este ilegală și copiii lor sunt considerați născuți în afara căsătoriei.
Acest Decret Regal nu există.
Nu a fost găsită nici declarația de căsătorie care trebuia semnată de către cei doi tineri, de nașul lor de botez și de preotul care a oficiat căsătoria în ziua de 10 iunie 1948. Pentru perioada 1 ianuarie 1948 – 31 decembrie 1950 nu a fost găsit nici un act de stare civilă care să certifice căsătoria fostului rege Mihai I cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma.
-Până în anul 1957 încă nu a fost botezată ( crestină ) fiica lor Margareta.
-În arhiva Registrelor de stare civilă ale Familiei Regale a Greciei nu a fost găsit nici un document care să confirme căsătoria fostului rege Mihai I cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma.
-În certificatul de naștere al doamnei Margareta Duda nu s-a menționat că principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma a fost soția ex-regelui Mihai I.
-Pentru că nu a fost niciodată Șef al Statului Român, Mihail Eitel de Hohenzollern-Sigmaringen și camarila regală, a beneficiat ilegal, cu încălcarea Legii nr.406/2001, de folosința gratuită a Palatului Elisabeta din București și de acoperirea cheltuielilor anuale, fără limită de sumă, din Bugetul de Stat al României.
-Procurorul general al României și Curtea de Conturi a României ar fi trebuit demult să se autosesizeze și să pună capăt lanțului de ilegalități săvârșite de așa-zisa familie regală, unde Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen și principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma NU au fost căsătoriți, după cum scrie în cartea „Familia Regală. O istorie în imagini”, editată de Muzeul Național de Istorie a României, apărută în anul 2009.
-Parchetul ar fi trebuit, dar nu e târziu nici acum, să acţioneze pentru recuperarea bunurilor din Patrimoniul Național pe care le-a scos din România, cu trenul, fostul rege Carol al II-lea și încărcate în 12 vagoane (în ziua de 7 septembrie 1940).
Românii din Țara-Mamă și românii de pretutindeni, inclusiv procurorii D.N.A. trebuie să știe următoarele Adevăruri care au fost ascunse în legătură cu cetățeanul Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen care se zice că a fost regele României, în perioada 1940-1947:
-A fost căsătorit din anul 1939 și are un băiat care a fost botezat Vasile-Nicolae, care în prezent poartă numele de Dieter Stanzeleit acesta fiind stabilit în Germania, cu mențiunea că este cunoscător și vorbitor de Limba Română.
-Nu a fost încoronat niciodată ca rege al României. Ca urmare, nu a fost publicată nicio fotografie de la încoronarea sa și nu există nicio dată a încoronării sale.
-Până la începutul anului 1948, când a părăsit România și a rămas fără cetățenia română, tânărul Mihai I a mai avut doi băieți născuți la Săvârșin, pe care i-a conceput cu două femei care lucrau la Palatul Regal. Băieții au semănat foarte bine cu tatăl lor. Detalii se pot afla de la locuitorii din Săvârșin, unde cei doi băieți au urmat școala.
-Mihai I s-a aflat la conducerea României, în perioada 1940-1944, când funcția de Șef al Statului a fost exercitată de generalul și, apoi, mareșalul Ion Antonescu. Conform Decretului Regal dat de regele Carol al II-lea în ziua de 6 septembrie 1940 și publicat în Monitorul Oficial nr.206 bis/1940 a fost numit generalul Ion Antonescu „cu puteri depline pentru conducerea statului român”.
-A trădat Poporul Român, România și Armata Română la 23 august 1944 și a predat circa 200.000 de soldați și ofițeri români care au fost luați prizonieri de către U.R.S.S. și exterminați (marea lor majoritate) în lagărele din Siberia.
-A predat Țara și Armata Română către inamicul Uniunea Sovietică (U.R.S.S.) fără nicio garanție. Este singurul caz din istoria lumii când regele unei țări și capul oștirii a predat inamicului întreaga Armată.
El a fost un rege trădător de Neam și Țară.
-A blocat încheierea armistițiului dintre România și Puterile Aliate (U.R.S.S., S.U.A. și Anglia) negociat de mareșalul Ion Antonescu și a acceptat capitularea necondiționată a României care a fost semnată la Moscova, în 12 septembrie 1944. În această acțiune vizând capitularea necondiționată a României, regele Mihai I a fost sprijinit de către conducătorii partidelor politice istorice, precum și de către domnii Iuliu Maniu, C.C. Brătianu și Niculescu-Buzești.
Armistițiul negociat de mareșalul Ion Antonescu cu Națiunile Unite sau Puterile Aliate prevedea că: România este considerată țară cobeligerantă; România își reîntregea teritoriile pierdute în anul 1940 și revenea la granițele avute la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; România nu plătea datorii de război; România nu intra în sfera de influență a Uniunii Sovietice; pe teritoriul României nu mai aveau loc lupte.
-A mințit Poporul Român prin „Proclamația” citită la Radio, în seara zilei de 23 august 1944 când a spus că: „România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii…Națiunile ne-au garantat independența țării și neamestecul în treburile noastre interne.”
Adevărul istoric este că la 23 august 1944 nu a existat nici un armistițiu cu Puterile Aliate și România s-a aflat în stare de război cu Națiunile Unite până la 12 septembrie 1944 când țara noastră a acceptat și semnat condițiile înrobitoare ale capitulării. Regele Mihai I a acceptat pierderea Basarabiei și nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică.
-A refuzat să-l grațieze pe mareșalul Ion Antonescu care a fost condamnat la moarte după ce a salvat și trimis în Palestina peste 400.000 de evrei români, care au constituit majoritatea populației la înființarea statului Israel, la 14 mai 1948, când acesta avea 600.000 de locuitori evrei.
-A acceptat și girat trecerea la Regimul comunist în România și acțiunile ateilor pentru distrugerea Creștinismului.
-A colaborat cu Regimul comunist și a contribuit la: instaurarea dictaturii roșii împotriva Poporului Român; jefuirea avuției naționale; genocidul împotriva românilor și sărăcirea populației.
-Pentru actul său de trădare de la 23 august 1944 a primit de la I.V.Stalin, conducătorul Partidului Comunist și al URSS: titlul de Erou al Uniunii Sovietice; ordinul „Victoria”; două avioane pentru familia sa și o rentă viageră lunară, foarte mare, în ruble.
-A colaborat cu autoritățile comuniste de la București (în perioada 23 august 1944 - 30 decembrie 1947) și a acceptat ca floarea Armatei Române, a intelectualității românești și mii de preoți și călugări să fie anchetați de Securitate, trimiși și exterminați în închisori și la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
-A negociat cu conducătorii României, comunişti -evrei -sovietici şi români, condiţiile abdicării sale, respectiv:
a) Să fie lăsat să plece din România cu doar două valize???
b) Să primească o rentă viageră de 10.000 dolari U.S.A. pe lună.
Ambele condiţii au fost îndep
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu