$$_

 #politennes 

am avut telefon, si fix si mobil, cu mult inainte de a avea internet, deci smartphone

iar eu daca am telefon, sun

observ la tineri si foarte tineri, acum, retinerea de a suna si chiar de a raspunde, cu motivatia "nu am indraznit", "m-am temut ca va deranjez", "doar v-am scris"

ba mai ieri alaltaieri am citit postarile unor influnserite, revoltate ca au fost deranjate de apeluri telefonice, tam nesam, fara a fi anuntate anterior, pe whats app, ca vor fi sunate sau chiar fara ca persoana de la capatul celalalt al firului sa-si programeze acel apel

drept e ca am avut paciente, tinere si foarte tinere, care ma asteptau o ora, doua, fara sa ma sune, pana cand ma anunta cineva dintre colegi de existenta lor, pe un scaun, la receptie

"pai v-am scris pe whats app ca am venit"

"si daca ati vazut ca nu am citit de ce n-ati sunat?"

"am crezut ca sunteti ocupata"

ocupata sunt, consult, scriu retete, fac scriptologia de rigoare in fiecare zi, raspund la telefoane, mai pregatesc cate un speech, o lucrare stiintifica, un referat, un articol, oricum nu citesc whats app ul

"si ai preferat sa astepti doua ore?"

"daaa"

sau vad mesajul intr-un tarziu si, in loc sa scriu, o sun, raspunde intr-un tarziu, cu voce nesigura, pierduta, tremuranda...

"nu ma asteptam sa ma sunati, eu ma sperii cand suna telefonul" 

nu stiu in ce an a aparut smartphone, oare e posibil sa fi procedat asa toata viata?

cand s-a produs declicul? 

internetul ne-a invadat total, radiind functiile ancestrale ale telefonului?

socializarea are loc acum strict online, scurtcircuitand comunicarea verbala? 

nu cunosc eu reguli elementare de neo politete?

sigur ca nu suni de la paispe la saispe, e un interval orar ingrat, sigur ca nu suni dupa zece noaptea 

dar de sunat, suni!