Jurnalul Cristinei: septembrie 2019

duminică, 29 septembrie 2019

Diverse

Unchiul meu Damian era în stare bună de sănătate până când soția lui, mătușa mea Doroteea, la cererea fiicei sale, verișoara mea Tota, i-a zis:
- Damian, împlinești 65 de ani, e timpul sa-ti faci un control medical.
- Dar de ce? Mă simt foarte bine!
- Pentru că prevenirea trebuie să fie făcută acum, când încă ești înputere, i-a replicat mătușa mea.
Asa că, unchiul Damian s-a dus să-l vadă un medic.
Medicul, de bună seamă, l-a trimis să-și facă toate examinările și analizele.
Două săptămâni mai târziu, doctorul i-a spus că e destul de bine, dar are în atenție unele rezultate care trebuie să fie îmbunătățite.
Apoi i-a scris o rețetă:
Atorvastatina comprimate, pentru colesterol, Losartan, de inima si hipertensiune,
Metformin, pentru a preveni diabetul zaharat, Polivitamine, pentru a crește imunitatea,
Norvastatina, pentru tensiune arteriala, Desloratadina, pentru alergie.
Cum medicamentele erau numeroase trebuia protejat stomacul și i-a dat Omeprazol și Diuretic pentru edem.
Unchiul Damian s-a dus la farmacie și a plătit pentru medicamente o bună parte din pensie.
Totodata, nemaiaducându-și aminte dacă pilulele verzi de alergie trebuie luate înainte sau după cele pentru stomac, iar cele galbene pentru inimă în timpul sau după ce a terminat masa, s-a dus iar la doctor.
I s-a făcut așadar o mică descriere privind modul cum să fie luate doctoriile.
Se simțea un pic tensionat și cumva deprimat, așa că i s-a mai dat să ia Alprazolol Succedal pentru dormit.
Unchiul meu, în loc sa se simtă mai bine, se simțea tot mai rău.
Ținea toate medicamentele într-un dulap din bucătărie și n-a mai putut ieși din casă deoarece nu trecea nici măcar o clipă din zi fără ca să nu ia câte o pilulă.
Un necaz veni apoi peste unchiul Damian, câteva zile mai târziu, când a făcut gripă, iar mătușa mea i-a făcut patul ca de obicei dar, de aceasta dată, în afară de a-i da ceai cu miere, a chemat și doctorul.
Acesta i-a spus că nu-i nici o problemă, dar i-a prescris Tapsin, Sanigrip ziua și noaptea, cu efedrină, pentru tahicardie Atenolol și a adăugat un antibiotic, Amoxiciclină de 1 gram la fiecare 12 ore, timp de 10 zile.
Pentru o ciupercă și herpes i-a dat Fluconol cu Zovirax.
Colac peste pupăză unchiul Damian s-a apucat să citească prospectele tuturor medicamentelor pe care le lua și a aflat care sunt contraindicațiile atenționările, punerile în gardă, precauțiile, efectele secundare și interacțiunile medicale.
Ceea ce citea era îngrozitor!
Nu numai că puteai să-ți dai duhul, dar puteai sa faci aritmie ventriculară, sângerări anormale, puseuri de greață, hipertensiune, insuficiență renală, paralizie, crampe, modificări psihice și o mulțime de alte lucruri oribile.
Speriat de moarte, a chemat doctorul care l-a văzut și i-a spus să nu-și facă griji.
- Liniștește-te, Dom' Damian, nu te agita, i-a spus doctorul, în timp ce i-a scris o nouă rețetă cu Rivotril cu un antidepresiv, Sertralina 100 mg. Și cum îl dureau încheieturile i-a dat Diclofenac.
Ca urmare, de fiecare dată unchiul meu, apelând la farmacie, umbla și la pensie.
Se simțea din ce in ce mai rău, motiv pentru care doctorul îi administra noi medicamente ingenioase.
A venit și vremea când sărmanului meu unchi Damian nu-i mai rămânea nici un moment din zi în care să nu ia pastile și nu mai avea pic de somn în ciuda capsulelor pentru insomnie care i-au fost prescrise.
A ajuns atât de rău că într-o zi, dând curs celor cuprinse în prospectele medicamentelor, muri.
La înmormântare au fost toți dar cel care a plâns cel mai tare a fost farmacistul.
Chiar și astăzi, mătușa mea spune că, din fericire, l-a trimis la timp la medic, pentru că dacă nu-l trimitea în mod sigur ar fi murit mai devreme.
Acest e-mail este dedicat tuturor prietenilor mei, pacienti sau pacienți viitori...!
Probabil, dacă unchiul Damian nu ar fi luat nimic și ar fi mâncat de toate, cu masura si la nevoie "antibiotic" de pruna cu slană, ceapa sau usturoi "stinsă" cu un pahar de vin roșu și ar fi mers pe jos șase mii de pași pe zi ar fi fost încă în viață și ar fi petrecut de minune.
Transmiteți acest e-mail tuturor prietenilor, ca să nu patesca precum unchiul Damian.

sâmbătă, 21 septembrie 2019

Astenie de toamnă – guest post Cristina Gherghel

Toamna… unicul anotimp în care invităm melancolia în inimile noastre și o așteptăm cu brațele deschise.
Și melancolia nu pretinde invitație specială, nu se fofilează, nu zăbovește, ci vine instant, că atât aștepta. În celelalte anotimpuri, mai toți ne temem și fugim de ea, dar toamna… toamna ne așezăm la masă cu melancolia – oaspete de seamă – o servim cu ceai și biscuiți și-apoi ne punem la taclale, amintindu-ne de anii trecuți și de ce-am ratat sau am dat cu piciorul în viață. După ce am vărsat lacrimi amare, ne ridicăm de la masă și ne așezăm pe fotolii, lângă fereastră ca să admirăm natura îmbrăcată-n într-o rochie colorată-n diferite tonuri de ruginiu. Urmărim fascinați cum frunzele, obosite de cât de mult timp s-au ținut strâns de ramuri prin vremuri tulburi, se dezlipesc și cad la pământ, după ce au valsat prin văzduh, purtate de brațele vântului ud și mohorât. Ele acoperă pământul ca o mantie, ca să-l apere de temperaturile ce scad cu repeziciune. Și fac asta cu iubire și fără regrete, căci asta-i menirea lor: primăvara să țină de urât copacului ce le poartă, vara să încânte ochiul omului și toamna să țină căldură pământului din care s-au născut.
Din când în când ne ridicăm de pe fotoliu și îmbrățișăm melancolia, atât de mult suferim, căci toamna se numără bobocii. Și-atât de mult am vrea să ne întoarcem în vară și primăvară, să mai trăim odată situații și întâmplări, ca să putem acționa diferit. Și regretăm, și-am da orice să putem schimba trecutul…
De ce oare nu putem avea pace, așa cum au frunzele când cad la pământ, după ce și-au făcut datoria?
Dar cine a întrebat vreodată frunzele ce și cum se simt? Cine înțelege limbajul lor? Facem supoziții, ne imaginăm ce gândesc ele, nu știm cu certitudine. Cum nu știm ce-i în capul celor din jur… și, câteodată, nu știm nici ce-i în capul nostru.
Au frunzele, oare, suflet? Căci de simțit, simt. De necrezut, așa-i? Plantele n-au simțuri, spunem noi. Dar, așa cum am zis mai înainte, de unde știm noi că au sau nu au suflet? Ele nu vorbesc… cel puțin, nu vorbesc limba noastră. Dar s-au făcut multe experimente în care unele plante au fost supuse la insulte și ură, în timp ce altele au fost supuse la iubire și complimente. Rezultatul a fost uimitor: cele supuse la torturi și abuzuri emoționale s-au ramolit, pe când celelalte au crescut mari și vânjoase. Iată cum știm sigur că și plantele simt și reacționează în consecință.
Și apropo de experimente, s-au făcut multe și cu apa. Un pahar de apă a fost pus într-o cameră în care suna muzică clasică, altul într-o cameră unda suna muzică de tipul celor de la „The Prodigy ”, adică niște cântece zgomotoase cu versuri negative, pline de mânie, incitare la violență etc. „I am the firestarter”, și mie-mi plăcea acest cântec. La fel ca și în cazul plantelor, și apa a reacționat în consecință. Când a fost examinată la microscop, apa din paharul supus la muzică clasică avea steluțe perfect delimitate – de tipul fulgilor de nea – cealaltă avea o învălmășeală de… linii cătrănite, otrăvite parcă. Și dacă apa este afectată de muzică, oare noi, oamenii, nu suntem și mai și? Că noi, se știe sigur, avem creier și simțim de la naștere. Dar despre asta scriu în cartea de dezvoltare personală: „Ce ești azi, ai decis ieri”.
Toamna… anotimpul schimbărilor, perioada în care ne pregătim sufletește și trupește să intrăm pe iarnă. Facem conserve, punem murături, cumpărăm lemne, pregătim săniuțele… Și plângem, plângem cu bucurie, alergând prin ploaie desculț și cu părul în vânt. Că, toamna, ne este permis să ne simțim triști. Nu ne pasă de ce spun ceilalți… căci ceilalți simt ce simțim noi și nici măcar nu ne văd, că au ochii care dansează în lacrimi. Și stăm în pat zile-ntregi, strânși covrig, cu jurnalul sub pernă… pozele din album și scrisorile împrăștiate prin casă, smiorcăind și sorbind din ceaiuri de ierburi prescrise de homeopați la modă. Oare nu-s mai bune leacurile de la bunica?
Nu știu dacă și țăranii, care au de cules, își permit să stea cu melancolia la masă, căci vremea nu așteaptă. Iarna bate la ușă și beciul, podul și cămara-s goale. Adică știu, știu chiar prea bine că ăștia care avem pământ trebuie să-l lucrăm până îngheață, numai după bem nectarul…
Și-am scris doar în figuri de stil, figuri pe care n-aș putea să le definesc.
Eu, toamna aceasta, n-am cum să-mprăștii pozele prin casă. Încă n-am terminat de aranjat și vine iarna… Dacă nu fac eu, atunci cine? În plus, nu am prea multe poze iar scrisorile le-am ars. Intenționat.
Și-oricum, mie, toamna nu mi-a plăcut niciodată. Dacă vrei să știi de ce, citește „14 nuanțe de roșu”. Fiecare carte vândută mă ajută să mai fac câte ceva la casa mamei.
Cum am anunțat și-n materialul de săptămâna trecută, pregătesc un concurs cu premii în cărți, dar nu numai, la care ești invitat să participi și tu. Gratuit.
Mai multe detalii (după ce termin de cules) pe bloguri și rețele sociale:

Iar dacă vrei să tratezi astenia de toamnă cu leacuri de la bunica, hai pe rețete pentru trup și suflet (apasă aici).
P.S. Fotografia este făcută în mansardă, special pentru a fi publicată în Ziarul de Roman. Cine mă urmărește știe la ce mă refer.

CRISTINA GHERGHEL

joi, 19 septembrie 2019

Premiile SuperBlog 2019 vă așteaptă

Salutare, superbloggeri! După cum știți, pe 1 octombrie va bate gongul de început pentru competiția toamnei, SuperBlog 2019. V-ați pregătit tastatura, creativitatea, stocul de cafea? Abia așteptăm să vă citim creațiile!

Până atunci însă, dacă aveți nevoie de o motivație în plus, vă prezentăm lista (deocamdată parțială) cu premiile pregătite de sponsorii acestei ediții. Bineînțeles, cu cât participați la mai multe probe, cu atât mai multe premii puteți câștiga – atât cele rezervate pentru primii clasați la fiecare probă, cât și pe cele suplimentare, dedicate finaliștilor (adică celor care participă la toate probele și obțin astfel un punctaj mai ridicat). Să aveți inspirație, energie și succes!

Sponsor	Premii
	AIA Proiect: 2 premii x 100 euro
	Answear.ro: 12 vouchere de cumpărături pe answear.ro, în valoare totală de 3300 lei
	AutoGedal: Premiul I: 800 lei Premiul II: 300 lei
	AZ-Turism: Premiul I – aparat foto mirrorless Premiul II – tableta Android Premiul III – mediu de stocare a datelor SSD extern
	Carte cu personalitate: Premiul I: 1000 lei Premiul II: 600 lei Premiul III: 400 lei
	Christian Tour: 1 circuit în Cappadocia, incluzând transport cu avionul, cazare 7 nopți și mic-dejun 1 circuit pe Coasta Liciei, incluzând transport cu avionul, cazare 7 nopți și mic-dejun
	Colop: Premiul I: 1 E-Mark (în valoare de 1700 lei) Premiul II: 1 voucher Emag în valoare de 700 lei Premiul III: 1 pix Heri cu amprentă, 1 geantă laptop Colop, 1 tricou Colop, 1 agendă Colop
	Democracy Mania: Premiul I – 1000 lei Premiul II – 500 lei Premiul III – 300 lei Mențiune – un creion cu radieră
	Enermed Impex SRL (Avizez.ro): Un premiu pentru primul clasat la probă: 600 lei cash
	Experimenteaza.ro: Premiul I: o experiență de tir ca în filme Premiile II și III: câte o sesiune de floating în săruri Epsom de 60 de minute
	Farmacia La Preț Mic: 8 premii constând în coșuri cu produse de utilizare zilnică, fiecare coș având o valoare de 150 de lei
	Farmec 5 vouchere de cumpărături în valoare de 300 lei fiecare, valabile în magazinele Gerovital și Farmec Premii pentru toți finaliștii competiției
	Honda Trading Romania: 6 premii cash în valoare totală de 6000 lei, respectiv 2 probe x 3 premii, după cum urmează: Premiul I – 1500 lei Premiul II – 1000 lei Premiul III – 500 lei
	magNET.ro: 3 vouchere de cumpărături pe magNET.ro, în valoare totală de 600 lei, după cum urmează: Premiul I – voucher de 300 lei Premiul II – voucher de 200 lei Premiul III – voucher de 100 lei
	Royal Boutique Hotel* Poiana Brașov** 2 premii, fiecare constând în câte un sejur de 3 nopți, într-o cameră dublă superioară, cu mic dejun inclus Găzduirea Galei SuperBlog 2019 și a concurenților, în week-end-ul 14-15 decembrie a.c.
	Sano Romania Pachete cu produse SANO pentru finaliști Surprize SANO pentru toți participanții
	Spacer: 36 de premii, după cum urmează: 1 x SCAUN GAMING SPACER imitație piele, black & green, brațe ajustabile, greutate max. 120kg, dimensiuni 69.577.5126~132cm “SP-GC-GR168″/45505852 5 x RUCSAC SPACER notebook 15.6″, poliester, 2 compartimente, buzunar interior tabletă, 3 buzunare frontale, orificiu acces căști, orificiu acces încărcător, light grey, “SPB-SMART” 10 x ALIMENTATOR AUTO SPACER, 4 x USB 2.0, cablu prelungitor pentru bricheta auto, black, “SPCH-011A” 20 x PAD SPACER gaming, 900 x 300 x 3 mm, material: spumă din cauciuc natural + țesătură “SP-PAD-GAME-B”/45506081
	TravelKit: Vouchere de cumpărături valabile pe travelkit.ro, după cum urmează: Premiul I: voucher de 600 lei Premiul II: voucher de 300 lei Premiul III: voucher de 150 lei Premiu garantat pentru toți bloggerii participanți la probă, care vor respecta tema și cerințele tehnice: câte un adaptor de călătorie universal “Ultra Traveller”, în valoare de 69 lei
	Venda Jewelry: Premii în valoare totală de 1000 lei: Premiul I – voucher 500 lei Premiul II – voucher 300 lei Premiul III – voucher 200 lei
	Vindem-Ieftin.ro 8 premii cash, în valoare totală de 2200 lei, după cum urmează: Premiul I – 500 lei Premiul II – 400 lei Premiul III – 300 lei Mențiuni: 5 x 200 lei
	SwissPlan.biz, organizatorul competiției: Premii cash pentru ocupanții podiumului: Premiul I – 3000 lei + trofeul SuperBlog 2019 Premiul II – 2000 lei Premiul III – 1000 lei De asemenea, toți finaliștii vor primi diplome de participare.

Dacă nu v-ați înscris încă în competiție, vă invităm să vă alăturați comunității noastre! Citiți regulamentul, anunțați-vă cititorii, pe blog, că participați la SuperBlog 2019 și completați formularul de înscriere. Iată aici cu ce alți bloggeri veți concura. Vă așteptăm!

luni, 2 septembrie 2019

Înapoi la scris în maratonul superbloggerilor

A trecut vacanța și din nou la muncă. Vă promisesem o scurtă relatare a săptămânii petrecute la Gura Humorului, dar... nu am simțit că aș avea spor la scris. În schimb mi-am dat mintea și mâna la rebus și ochii și imaginația la citit, tocmai ca să pot să scriu mult mai ușor în momentul în care mă apuc de povestit pe blog.
Prima opțiune de vacanță în afara orașului ar fi fost Vatra Dornei. Numai că se pare că momentul ales a fost cam nepotrivit, stațiunea fiind destul de aglomerată în acea perioadă. Sper ca la anul să am mai mult noroc. Așa că am trecut la planul B: Gura Humorului.Partea bună era că erau posibilități ceva mai mari de vizitare ale unor obiective turistice, în apropiere fiind mănăstirile Humor și Voroneț, pe care nu le mai văzusem de ani buni. Din nefericire nu am reușit să ajung până acolo, dar rămâne să îmi iau avânt și să le (re)văd într-unul din anii viitori.
Ce are în plus Gura Humorului față de orașul meu natal și mi-a făcut plăcere în mod deosebit într-atâta încât să-mi doresc să am așa ceva și la mine în oraș? Dincolo de specificul locului (zonă de munte cu ceva mai multă pădure și aer curat), există ceva mai mult spațiu verde, cu bănci, oarecum izolat de traficul străzii, locuri unde te poți așeza pentru un oarece răgaz de odihnă. În acest fel poți face mișcare ceva mai multă, sub forma mersului pe jos, având posibilitatea de a te odihni din când în când inspirând aer curat. Și nu mă refer doar la parcul Ariniș, situat în apropierea unde râurile Humor și Moldova își îmbrățișează apele, ci mai ales la micile părculețe verzi de-a lungul străzii principale. Aici vegetația nu lipsește și ca atare nu lipsește nici aerul răcoros, atât de binevenit pe timp de vară.
Un plus față de orașul meu natal ar fi prezența (încă!) a chioșcurilor de presă prin oraș, de unde poți cumpăra măcar cât de cât diverse ziare, reviste și cărți, spre deosebire de orașul meu unde toate aceste chioșcuri și tarabe de presă sunt ”exilate” în supermarketurile dinspre periferia orașului, unde este cam la neîndemână să ajungi dacă nu stai prin apropiere.
Deci a trecut vacanța. Și de acum înapoi la treabă. Și la scris... Îmi este dor de scris pe blog. Îmi este dor de tensiunea competiției și de toate probele, chiar dacă știu că va fi destul de obositor la un moment dat. Dar astept să scriu pentru voi... și pentru mine... și să vă citesc la rândul meu.
Bine ai revenit Superblog!